Page 25 - Drumul_socialismului_1969_01
P. 25
Protocol com ercial
Proletori din toate ţările, uniţi-vo I
ÎN PAGINA
rom âno-f ra ncez
A iV-A
La 10 ianuarie s-a srmnat, produse siderurgice şi altele.
la M inisterul Comerţului Ex Protocolul a tost semnat din
O Delegaţia romana şi-a
terior. Protocolul comercial ro- partea românii de Mircea Pe-
încheiat vizita in mâno-froncc/. privind schimbu 1 rescu, director în M inisterul
Cuba. rile dc mărfuri pe anul 1960, Comerţului Exterior, iar din
$ In (J.R-S.S. a fost lan în baza Acordului comercial partea franceză de Claudc Col-
sată stafia interplane pe termen lung încheiat între lin, director în Ministerul Eco
Republica Socialistă România nomici si Finanţelor francez.
tară „Venus-6“. si Franţa pc perioada 1965 Au asistat Nicolae Nicolae,
® Suedia a recunoscut 1969. adjunct al m inistrului comerţu
Republica Democrata La exportul român sînt pre lui exterior, Bcrnard Dejean
Vietnam. văzute, Intre altele, produse
Decabatie, însărcinat cu afa
O Venezuela şi Guyana chimice. produse petroliere, ceri ad-(nterim al Franţei la
sint pe cale de a rupe masini-unelte. tractoare, pro Bucureşti, si funcţionari supe
relafiile diplomatice. duse siderurgice, produse agro-
riori din M inisterul Comerţului
G Creşterea radioactivi alimentare. mobilă ţi alte pro Exterior si M inisterul Afaceri
tăţii păturilor de aer duse lemnoase, iar la import
lor Externe.
in Canada. instalaţii, maşini şi utilaje, pro
ANUL XXI. NR. 4362 SIMBATA 11 IANUARIE 1969 4 PAGINI 30 DE BANI
duse chimice si farmaceutice. (Agerpresl
TINERETUL — O G E „SANDEVA" 3 „P reîaţă“
„Sandeva". foaia
vo
NERAŢIE CU M A JO R E lantă. dc tir intern, a Co Ia un
m itetului P.C R. medico*
sanitar şi a comitetelor
sindicale din instituţiile
sanitare Deva, a ajuns exam en al
ÎN D A T O R IR I S O C IA LE la al treilea număr. Pre
zenta publicaţie are
un
profil festiv, prileju it de
noul an. Un pluguşor e- compe
piqram istlr cu adresă
precisă (Direcţiunea ad
ministrativă a spitalului, tenţei
Azi, la Hunedoara colectivul meternîtate-
pediatrie, O iiciul farma
ceutic judeţean şi chiar
„R e p o rta j cu 100 km pc ora".
colectivul redacţional al P rim a idee care a stat ta ba
Lucrările conferinţei judeţene a U.T.C. „Sandevei") oferă primei za n o d u rilo r dc f a ţ l s-a d o
pagini o lectură plăcută,
v e d it In s u fic ie n t dc c u p rin z ă
atractivă. „Un farmacist toare. Sfera su rse lo r dc in s p i
ra ţie culese d in cabina dc co
In vîrsta dc 100 de ani" m anda a unei locom otive D lc-
sel-electrice în p lin a viteza de
este titlu l unui cursiv, vin e îngusta p e n tru a reuşi,
Angajat entuziast cu deplină maturitate şi lor de partid ale municipiului Bucureşti şi jude p rile ju it de o emoţionan c it de c it, sa co n ture zi m u n
responsabilitate politică in procesul vast de e- ţului Timiş, organizaţiile U.T.C. îşi afirmă hota- ca şt persona litatea u n u i m e
di fi core a României socioliste, tineretul îşi a rît angajamentul de a se situa in primele rin- tă întîlnire cu unul din canic diesclist. A re ţine dtn
firmă din plin capacitatea şi energia creatoa duri, mobilizind tinăra generaţie Io aducerea cei mai vîrstnicl slujitori goana do ar atenţia m ocaui-
cu lu i, d is trib u ţia ci sim u lta n a
re, puse in slujba împlinirii înălţătoarelor idea unei contribuţii hotâritoare pentru realizarea si al lui Esculap : farmacis în m al m u lte d ire c ţii, m işcă
luri contemporane. In toate înfăptuirile anilor depăşirea planului de stat pe 1969 Chemările tul Koloman Bcnko. din rile m ilim e tric e ale ra tin tl,
socialismului, in realizările cu care se mîndres- organizaţiilor judeţene U.T.C. Prahova şi Te parca sudata dc m aneta con
te judeţul nostru, pecetea tinereţii s-o afir leorman au fost primite cu deplină adeziune de Zlalna. care şi-a aniver tro le ru lu i, och it cc pa rcu rg
neîncetat tra seul b o rd -ttn le şl
mat ca o permanenţă o elanului, abnegaţiei şi întregul tineret hunedorean, fiind in concor- sat venerabila vîrsta de re tu r, înseam nă a expedia în
dăruirii de sîne, tinăra generaţie dovedind că donţâ cu rolul social şi atributele tinerei gene 100 de ani, rn m ijlocul cilcva con sem nă ri do ar o p a r
posedă resurse nelimitate pentru o-şi spori con raţii. Ele au declanşat o entuziastă întrecere confraţilor de breaslă. Cu te d in ceea cc este m ecani
cul dc lo co m o tiva D E.
tribuţia, alături de întregul popor, (a măreaţa intre toate organizaţiile de tineret. clteva noutăţi din dome Insa. un sin g u r om d in tre
operă de înflorire a patriei socialiste. Pentru zecile de mii de tineri hunedoreni, cei 3-> dc m e canici d îcsclişti,
Crescut şi educat de către partid Io şcoala obiectivele m obilizatoare cuprinse in a n g a ja niul medicinel şi aspec d in ca d ru l D e p o u lu i de loco
înaltelor tradiţii revoluţionare ale clasei mun mentul organizaţiei judeţene de partid in in- te ale preocupărilor de m o tive S im c iln a re m o rca t tn
a n u l 19G8 nu m al puţ (ti de 248
citoare, tineretul hunedorean participă cu în trecerea naţională constituie un vast program viito r ale colectivului dc tre n u ri de m a rfa şi cala
treaga sa energie creatoare la dezvoltarea e de activitate, in care se manifestă din plin h ă r medico-sanitar din Deva to ri du s-ln to rs. D in tre cele 248
conomică şi social-culturalâ a judeţului nostru. nicia, entuziasmul şi priceperea tineretului din Cunoştinţele teoretice a c u m u la te Io sola de curs sint tem einic verificate in la boratoare. As se fnchele numărul 3 al tre n u ri, V lrg ii Gostac a tra cta t
cu lo co m o tive le
pe care Ic-a
Tinerii — mineri din abatajele Văii Jiului, Jur judeţul nostru. îndrum at ind e ap ro o p e de o rg a pect din timpul unei lucrări p ractice desfăşurate în laboratorul de fizico al Institutului de mine condus, in octo m brie a n u l tre
nalişti, oţelari şi lominatori din combinatul hu nizaţiile de partid, tineretul din judeţul nostru publicaţiei „Sandeva". cut. oxact atite a g a rn itu ri do
nedorean, temerari constructori ai obiectivelor desfăşoară o largă activitate în toate o rg a n iza Petroşani. Foto : V * 0 N 0 , U vagoane cîle zile are lu n a :
31. Pe traseele S lm crla — S i
industriale sau ai noilor cartiere de locuinţe, ţiile sale pentru creşterea contribuţiei aduse b iu şl S im erla — Teluş au
lucrători ai ogoarelor, intelectuali, elevi sau la realizarea a n g aja m en telo r, a sarcinilor şi fo st tra n sp o rta te de către m e
studenţi — dovedesc in permanenţă că înţeleg obiectivelor econom ice, întărirea procesului de ca n icu l Gostac tre n u ri dc m a r
fa şi ca la to ri care însum ează
intru totul majorele indotoriri sociale ce revin educare în m uncă şi pentru muncă, m ob iliza aproximativ 744 000 tone.
noii generaţii de constructori ai socialismului rea in întrecereo socialistă, întărirea disciplinei Gamaglobulină Adunările generale anuale - P u rtă to ru l Insignei „P e n tru
şi comunismului, obţinînd succese însemnate la şi ridicarea continuă o cunoştinţelor profesio M e rit C e fe rist", tata al u n u i
locul lor de muncă, pentru traducerea intoemoi nale şi de specialitate. O rgonizaţiile U.T.C. din v iito r In g in e r e le ctro n ist şi al
p re m ia n te In clasa a
unei
in viaţă a sarcinilor trasate de Congresul al scoli şi facultăţi susţin o larg ă m uncă politico- indigena V ilt-a , face p a rte d in p rim e le
dr eveniment important în viaţa
JX-lea şi Conferinţa Naţională a Partidului organizatorică menită să dezvolte Io elevi si g e n e ra ţii dc m e canici L.D .E.
Comunist Român. studenţi dragostea pentru invâţâturâ, răs punde Un colecîiv de cerce d in S im criu , şl la ora actuala,
rea faţă de preg ătirea lor teoretică şi practică, tători ai Institutului după un an in care a condus
Daco indicatorii principali pe anul 1968 ai atito.x tre n u ri, nu are Ia ac
stim ularea cercetării ştiinţifice. La acestea se a Ion Cantacuzino din Ca
producţiei industriale a judeţului au fost înde d a u g ă num eroasele realizări din dom eniul pitală, condus de dr. tiv n ic i m acar un m in u t po-
p e n tru fn tîrz ic rl.
In
na tizarc
pliniţi, dacâ s-au înregistrat depăşiri ale pre muncii voluntar-patrîotice, manifestările bogate Romulus Arion, a reali lim b a ju l de. spe cia litate a r su
vederilor planului şi a crescut calitatea produ de ed ucaţie patriotică şi cultural-educative. zat. pc baza unei telino- cooperativelor na caui a?' . „to a to tre n u rile
selor şi productivitatea muncii, dacâ s-ou în logii originale, un nou au fost re m orca te in trasA".
registrat înfăptuiri însemnate in agricultură şi Conferinţa organizaţiei judeţene U.T.C., care preparat biologic: gama- C unoscut dc to ţi ccl caroru
Ir-a cedat tocul, după turn u s.
in întreaga viaţă social-culturalâ, aeeasto se are foc astăzi la H u n ed o ara, va a n a liza activi qlobuiină umană obţinută ta p u p itru l de com anda, ca un
datoreşte şi organeior si organizaţiilor U.T.C., tate a desfăşurată pinâ acum si va stabili pro bun m ecanic, V irg ll Gostne n-a
gram ul de activităţi pentru p e rio ad a care ur din sinqe plarenlar şi
care au mobilizat întreaga masă de tineri la p rim it n ic i o rce la m a ţlc re fe
m ează. M o m en t deosebit de im portant în v ia retroplacentar. agricole de producţie rito a re la in trc iin c re a locom o
creşterea producţiei, întărirea disciplinei muncii, In urma unor ample tive i.
sporirea exigenţei faţă de calificare şi perfec ţa orgonîzaţiei noastre de tineret, conferinţa veriiicări. efectuate asu O m ul care, aşa după cum
ţionarea profesională, desfâşuroreo unor in ju d e ţe a n ă , fâcindu-se expresia năzuinţelor u n a s u b lin ia tova ră şu l Paul L'rdci.
nime ale intregului tineret hunedorean, va sta pra acestui nou prepa
tense activităţi educotive Recenta conferinţă a rat de către Institutul secretarul co m ite tu lu i dc p a rtid
— „e ste u n u l d in tre cei m ai
organizaţiei judeţene de partid a acordat o bili un insuffeţitor a n g a ja m e n t in întrecerea pe pentru controlul de stat Adunările generale dc dări mcinic felul cum s-au realizai b u n i d icscllşti. fo a rte capabil
moltă oprecîere contribuţiei aduse de organiza ţară, hotărind să întîm pine cea d e -a 25-a a n i al medicamentului şi sarcinile de plan la elective, pe şi co n tlu u u la curent cu nou
versare a eliberării patriei şi cel de al X -lea dc seamă ale cooperalivelor n- VIO REL O C O Ş
ţiile U.T.C., de intregul tineret hunedorean la dez cercetări farmaceutice, specii şi categorii, la producţia tă ţile m e seriei" — nu incetca-
Congres al P.C.R. cu înfăptuiri im portante in qricole dc produclie, care vor preşedintele Uniunii judeţene za ritm u l, vrea sA fie m ereu
voltarea multilaterală a judeţului nostru care toote dom eniile de activitate, expresie a a de* s-a stabilit că el prezin avea loc în perioada 15 ianua animalieră, asigurarea bazei p rin tre fru n ta ş i, se p e rfe c ţio
constituie un puternic imbold pentru obţinerea riunii faţă de politico internă şî externă a porii- tă caracteristici superioa rie — 15 februarie 1969, fac H u n e d o o ra a C.A.P. furajere şi a adăposturilor Cu nează p rin s tu d iu l asiduu al
de no» succese in viitor. re produselor similare deosebită răspundere să fie a lu c ră rilo r de specialitate.
dufui şi stotului nostru, a antrenării depline a bilanţul activităţii desfăşurate .N-aveam nevoie dc e x p lic a
In însufleţită întrecere patrioticâ ce a cuprins tinerei generaţii în am plul proces de inflorire a Importate. în anul trecut, pentru înfăptui nalizate cauzele care au deter ţii. D ar V irg il Gostae n i le-a
intreaga ţară in urma chemărilor organizaţii naţiunn noastre socialiste. (Agcrpres) rea sarcinilor trasate de parti şi alte aspecte care vizează minat înregistrarea unui nu dat : „C în d vom fi d o ta ţi cu
dul şi stalul nostru agriculturii modul de utilizare a bazei leh- măr însemnat de m ortalităţi In locom otivele noastre, ale de
sS
p o u lu i S im eria va tre b u i
cooperatiste în vederea creşte nico-raatcrialc. Pe lingă refe animale şi a unui procent scă dovedim ca Ic m e rita m , cA ne
pricepem sa Ic fo lo sim şi sA le în
rii aportului ei la dezvoltarea ririle ce se vor face la situa zut de natalitate cconomico- tre ţin e m . Ne vom da exam enul
Analiza situaţiei
economiei naţionale şi la ri
ţia terenurilor, sc cer să
fie
G1ND Şl FAPTĂ PAGINA A ll-A dicarea nivelului de trai al dezbătute cu toată răspunderea financiare trebuie să sc re p ric e p e rii". U n exam en greu,
al
com petenţei, in te rlo c u to ru l
realizarea
produc
fere
la
m a n ife sta t
poporului. Reprczentînd "
no stru
insa şl-n
un
problemele care privesc scoato
co n vlu g crca că ccl 33 dc dic-
a
planificate.
ţiei
globale
eveniment de marc însemnă
tate in viaţa unităţilor, pentru rea din producţie a unor tere producţiei nete. a fondului dc se liştl d in S im eria ti v o r tre
nuri ca urmare a necxecutării
t-a
ce ctt nota m a xim a. Cc
acumulare si de consum, a in
progresul lor. este necesar să
ÎNARIPATE L I T E R A T U R A acordăm o deosebită atenţie lucrărilor de amenajări nece dicatorilor de plan privind pro p u tu t d e te rm in a pc om u l a
cesta sA-şI e xp rim e o c o n v in
sare, atrib uirii de loturi perso
gere in nu m ele tu tu ro r ? S im
de
ducţia marfă, a sarcinilor
acestor adunări,
organizării
nale peste prevederile statutu
plu î C o n ştiin ţa şl
huna cu
valorificare şi achitarea obliga
precum şi întocm irii documen
S int to ţi oam eni fo rm a ţi
telor ce vor fi prezentate. lui şi întelenirii celor nclucrate ţiilo r fată de stat. In ceea ce noaştere a p o s ib ilită ţilo r lo r.
Ia
Buchet zqlobiu rle zimbcle. sporirea producţiei industria ani în şir. priveşte îndeplinirea pianului şcoala m u n c ii, a v lc ţll, care
Buchet aimonios dc pasiune, le si nqricolc. mindriu mul- Un loc important în dările de In legătură cu activitatea des- de venituri şi cheltuieli se va şl-au p e rfe cţio n a t co n tin u u cu
entuziasm si exuberanta. Bu (im ii de tineri aliată in p ri A R T A seamă ale consiliilor de con iăşurată in legumicultură. dă face analiza pe capitole, evi- n o ştinţele, in ţc lc g in d necesita
tea de a ţin e pasul cu tim p u l.
chet boqat dc lapte, i/induri mele rincJuri. alături \irs l- ducere trebuie lsă-1 ocupe ana rile de seamă vor trebui să se dcntiindu-sc cauzele care au de Un om care poate a firm a fă
Si aspiraţii înaripate. Acestea nici, in întrecere. Intilneşll liza felului cum s-au îndepli ocupe dc modul in care s-au terminat norealizarea venituri ră team a „s in t bucuros cA |
domină astăzi sola clubului oici dorinţa celor pcslc 7 000 nit prevederile planului de pro asigurat condiţiile tehnico-ma- lor. depăşirea cheltuielilor, întru n e sc a p re cie rile c o le g ilo r
„Siderurqistul" din cetatea o de tineri caic in cursul anu ducţie şi financiar pe anul teriale şi forţa de muncă, in- şî ale co n d u ce rii d e p o u lu i",
telului. Trepidaţia si Ireainu- lui 1008 au trecut prin cursu • Din trecutul presei literare hunedorc- 1968. Intre problemele ce u r sislînd asupra aspectelor nega schimbarea destinaţiei fondu are lo t d re p tu l şA-şi e x p rim e
convingerea asupra p o s ib ilită
tul tineresc din adincurile rile de calilicare şi de rid i mează să facă obiectul unei a- tive care au făcut ca, în ma rilor, înregistrarea de daune şi ţilo r u n u i co le ctiv, care va p r i
minelor, dc Io aqreqQlele me care a colilicăni, precum si nolize temeinice.la loc de frun joritatea unităţilor, din cauza pagube în avutul obştesc, neasi- m i in g rija şl fo lo sin ţa lo co
talului, dc pe schelele m aţi n celor citorva mii allali azi ne. „Cosinzeana" (III). te se înscrie folosirea raţiona necxecutării la timp a siste gurarea mijloacelor băneşti m o tive D iescl-clectrice. U n an
lor construcţii, dc pe nqoare, pe aceste bănci. Intilncstl lă a păm inlului în vederea melor de irigaţii si mai ales pentru crearea fondurilor sta ga ja m en t colectiv. A ng a ja m e n t
lu a t in baza p ro b ită ţii p ro fe
băncile şcolare si laboratoa reprezentanţii altor cilcva O Casa de filme „Bucureşti*4 şi producţia creşterii producţiei vegetale. prin neintretinerea culturilor tutare şi finanţarea investiţi sionale, a cArci dovada o fac,
re, dc la pupitrele de coman mii de participanţi la olim Important este să fie scoase de legume, sarcinile de plan ilor. Cu deosebită tărie trebuie in perfecte c o n d iţii de s ig u ra n
dă. isi dau mina pentru citc- piadele si concursurile proic- în evidentă neajunsurile cc au să nu fie realizate în totalitate, să combatem actele de încălca ţa a c irc u la ţie i şi de respec
v a o re aici cu sentimentul sionalc si sportive inijiotc dc internaţională cinematografică. iar o parte din producţie să sc re a disciplinei financiare, de tare a (râset, to ţi cei 33 de
responsabililulii, cu anoliia orqanizaţia U.T.C. Este con existai în privinţa executării compromită. sustrageri din avutul obştesc, m ecanici d in S im eria. „E x a
serioasă dc munca, cu preo centrată nici lot(a a peste • „Un trandafir învaţă matematică** — la timp si dc calitate a arătu neglijentele care au determinat m e n u l" la care vo r fi supuşi
cuparea si câutatea pentru 3O00 dc tineri care in anul rilor. însămînţărilor, întreţine Ţinînd seama că zootehnia ei va fi do ar un a rg u m e n t In
plus.
continua perfecţionare, pen ce a trecut şi-au adus partea rii si recoltării culturilor, defi reprezintă una din ramurile
tru ridicarea nivelului de de contribuţie la marea ac recenzie. de bază ale agriculturii judeţu N. S T A N C IU
participare şi aru/ajare n ti ţiune indiată de partid pen cientele in tîln ite în adminis lui, sc impune ca dările de (Ctfllwiuor* in pog. a 3-Oj
nerei ficneralii dc pc melca- tru combaterea eleclclor se trarea îngrăşămintelor, precum seamă să analizcz.c în mod te-
qurilc hunedorene la vastul cetei, a acelora care. uim ind
proqram elaborat dc partid minunata Iradi!ie a muncii ■■■■■ii m i......... .........? ~ | n«x- « ;
pentru propăşirea naţiunii \ oluntar-palrioticc au întins
noastre socialiste. pc defileul Jiului peliculă
Delcqatii aduc azi la con dreaptă de aslolt, au împudu- Unul dintre obiectivele de reieşit că. o dală avînd asigu buîc să io o seric de măsuri
ferinţa judeţeană a U niunii ril 80 hectare de teren, au mare importantă pentru eco LA ItlTREPRIItBEREfl PE PREFABRICATE DIN BIRCEfl rate toate condiţiile necesare tchnico-organizatorieo care să
Tineretului Comunist lot ce redat a q ricu llu tii peste 150 nomia naţională, care trebuie pentru respectarea termenului ducă la folosirea corespunză
arc mai scump tineretul hu hectare, au colectat pcslc să intre în funcţiune la finele final de punere in funcţiune, toare a forţei dc muncă
nedorean .* patosul si entu 30 000 tone metale vechi. semestrului I a.c., este st în .şantierului îi sînt necesari în Măsurile stabilite trebuie în
prefabricate
treprinderea dc
ziasmul, drariostca lui fier Se înmănunchează la Hu plul program de irigaţii stabi Conlucrare fructuoasă că 300 dc muncitori calificaţi să amplificate cu eforturi su
binte pentru conducătorul în nedoara, în modul cel mai din beton dc la Bîreea. In am si necalificalî. Suplimentarea plimentare si din partea con
ţelept, părintele si educato proeminent, laptele dc piuă /oriei de muncă reclamă la ducerii şantierului. Sînt încă
rul său — Partidul Comunist acum cu anqajamenlul — an- lit în acest an pentru agricul rîndul ei eforturi deosebite. multe rezerve în cadrul şantie
Român —, neţărmurita lui qajamcntul anului Wb9. A tura tării noastre de către con Spunem aceasta, avînd în ve rului care pînă acum nu şi-au
se în semestrul II a.c. dc a pentru accelerarea execuţiei
dorinţă de a pune si pc mal cesta are si pentru tineret un ducerea de partid şi dc stai. dere experienţa tristă a trecu adus întreaga contribuţie la
departe umărul si mintea la chip deosebit, core se contu tuburile de prefabricate produ tului cînd m uncitorii noi anga desfăşurarea lucrărilor. Avînd
înălţarea patriei iubite, de rează clar in răspunsul ce-l jaţi părăseau şantierul după în vedere tim pul scurt care
afirmare plenară In viata în- dau aceşti tineri entuziaşti, ceastă unitate ocupă un Ioc citeva zile, din cauza unor a mai rămas pînă la punerea
treaului popor. chemării la întrecere in cin important în balanţa dc mate tierni 503 Bîreea. a făcut o idee centrală stabilirea de mă xccutie pe obiecte în detaliu condiţii de muncă şi viată ne- în funcţiune a acestui obiectiv,
Sint In sală mineri, side- stea celei de-a 25-a aniver riale a economiei. Şi nu nu amplă dezbatere asupra stadiu suri concrete menite să ducă cu responsabilităţi nominale satisfâcătoare. De aceea, se cit şi măsurile concrete stabi
rurqisfi $i constructori, ener- sări a eliberării patriei. In mai ele Economia naţională, lui lucrărilor la această inves la punerea în funcţiune a in pe maiştri, tehnicieni şi ingi impune dc urgentă recondiţio- lite de factori competenţi, c-
qelicieni, fă răni cooperatori cinstea celui dc-al X-lea în angrenajul ei rle dezvolta tiţie. La şedinţa de lucru au vestiţiei la termenul stabilit. neri. pentru fiecare obiect dc narea spatiilor de cazare şi în xistă certitudinea că acest o
si lucrători din celelalte i i - Conqres al partidului. In re. contează si pe celelalte participat tovarăşul ministru De la început se degajă ideen execuţie. acelaşi timp extinderea lor. biectiv important al econo
nităti ale uqriculturii, sini c - tr-un lei. ţoale preocupările, produse ce vor fi fabricate la al construcţiilor, Dumitru Mo- majoră că acest obiectiv poate Pentru respectarea acestor Pentru asigurarea transportu mici noastre va intra în func
ţevi $i sturionii, sini prezenţi (pudurile şi aspirai iile tin e ri Bîreea. Orice amînare de pu sora, radre cu munci de răs >i trebuie să intre în funcţiune termene se impune lichidarea lui periodic al m uncitorilor s-a ţiune la termenul planificat.
invătutori, inriineri şi medici. lor sini concentrate şi subor nere în funcţiune a obiectivu pundere din direcţiile genera la termen, chiar în condiţiile dc urgentă a unor neajunsuri stabilit procurarea urgentă a Avem încrederea că cele sta
Este Uoorea mîndră o tinere donate dorinţei, ca alături de lui, pe lingă faptul că fondu le ale m inisterului, dc la Trus în care mai sint dc executa' rare mai frincază încă ritm ul mijloacelor necesare bilite îşi vor face efectul con
tului de pe aceste melcaqurl oamenii muncii virstnici. să rile investite nu se amortizea tul 5 Braşov, conducerile şan lucrări în proporţie de aproxi de execuţie In primul rînd. se O altă problemă care se cret în materializarea inves
băl rine si mereu tinere. Iacă din colectivele hunedo ză în timpul planificat si ca a tierelor de construcţii, benefi mativ 40 la sută din valoarea cer rezolvate, de către proiec- pune în mod deosebit în legă tiţiei. Este de datoria colec
Este aici, in această parti rene participante cu un cu- tare se diminuează eficienta ciarul si activişti ai organelor totală dc plan. lantî, unele probleme de docu tură cu forţa de muncă, este tivului de muncă de pe şantier
cipare. o puternică conden \ int qren dc spus in ciocni i- economică preconizată, produ iocole dc partid. S-a subliniat In scopul impulsionării mun mentaţii care nu întrunesc folosirea ci cu maximum do să răspundă cu o preocupare
sare rle fapte. Sini tinerii ca loarea intreccrc ce s-a de ce dereglări si în activitatea >i de această dală intregul ar cii s-a întocmit un nou grafit condiţiile concrete de execu randament. La ora actuală,
re poartă in aerul lor înnoi clanşat in intjcaqu Iară. altor unilăli economice. senal de neajunsuri care au eu termene ferme de dare în ţie. înlăturarea acestui impedi şantierul este complet nepre susţinută pentru valorificarea
tor qîndnrilc şi sentimentele Buchet zqlobiu dc zimbetc. Avînd ca fir director docu condus la înregistrarea unor probe tehnologice a halelor ment se va face prin detaşa gătit pentru desfăşurarea unui eficientă a măsurilor preconi
celor peste 30 000 de tineri Buchet armonios de pasiune, mentele recentei plenare a restante substanţiale la stadiile premo şi de prefabricate, gra rea dc urgenta, din cadrul m i ritm accelerat de execuţie. O zate, iar Ia termen să ra
care In anul trecui $i-au a- entuziasm şi exuberanţi. Bu CC. al PCR. şi angajamentul fizice şi ca atare la ameninţa fic în care au fost cooptate nisterului. a trei proiectanţi parte din hale nu sînt închise, porteze punerea în funcţiune
dus o contribuţie de pre{ la chet boqat de lapte, qlnduri conferinţei judeţene de partid rea termenului final dc pune toate lucrările rămase de exe care pînă la terminarea lucră iar punctele de lucru nu au
îndeplinirea sarcinilor dc şi aspiraţii înaripa le. Hunedoara, precum şi dezide re în funcţiune. cutat De asemenea, s-au în rilor vor da soluţii în funcţie asigurată încălzirea. Pentru ca a tuturor lin iilo r tehnologice
plan si a anqajamentelor în C O R N E L A R M E A N U ratele expuse mai sus, şedinţa Şedinţa de analiză, rare s-a tocmit grafice coordonatoare de problemele pc care le r i şantierul să nu mai fie „o ma cu anexele lor.
de analiză ce a avut loc In linut in prezenta celor mai înlre unităţile de construcţii si dică activitatea concretă. şină de tocat timp şi măcinat
una din zilele trecute la Şan- competenţi factori, a avut ca cele de montaj, grafice de c- Din calculele estimative a bani", conducerea unităţii tre- A, M O L D O V A N