Page 26 - Drumul_socialismului_1969_01

€ 3 »

M Ă I E S T R I E

Poporul român s-a remorcat cioplirea şî ornamentarea piese­ tors, lucrat in crestături ; lingu­
in arta lui tradiţională prin rea­ lor din lemn. ră prin coada căreia se stre­
lizări artistice care î) situează De In cele ce urmeozâ vom pre coară un şarpe ; corn de căpri­
culmile înalte ale frumosului. zenta cititorilor pe unul dintre or incitat cu motive şi conturul
Diversele forme de exprimare in aceşti artişti, a cărui minte şi unuî căprior ; lingură mică cu
creaţiile lui sint tot otitea măr­ mină dibace creează o seamă coadă de şorpe ; câuc cu briu
turii ale geniului <nu artistic. de obiecte sculptate in lemn cu ornamentat ; lingură şi furculiţă
Sculptura în lemn ocupă un loc o pregnantă destoinicie şi pri­ legate intre ele cu lănţişor din
xki«i ■SBwiiţVtHţîffi.M *.......” - ' ~ ~ Şi fiecare ghimp de frunte in acest domeniu. Cu cepere, care îl aşează in rîndu- lemn, piesă executată din o-
Istorie Pulsul existenţei. mii de ani in urmă, dacii, stră­ rile adevăroţilor creatori — Per­ ceeaşi bucată de lemn ; patru
câuce legate cu lănţişoare fixa­
ja Constantin, din satul Valea
Din trecutul presei )n cămăşi bătrine de lut CORNEL BUJORAN moşii noştri, au fost mari meş­ în vîrstâ de 30 ani, care o rea­ te intr-o verigă centrală, lucrate
More, comuna Cerul Băcăinţi,
teri în cioplirea şi ornamentarea
concomitent din aceeaşi bucată
lemnului. Această tradiţie a con­
Cu rânile-n trupuri uscate de timp tinuat pînâ în 2ilele noastre, păs- lizat pină în prezent o serie de de lemn. Această ultimă lucrare
Dorm cavalerii
piese frumoase lucrate in lemn,
de-
este dovada unei măiestrii
trind neolterate o gamă nesfîr-
literare hunedorene oi» De jur împrejur, noi, fiii lor, vise magnetic şitâ de motive geometrice, în­ dovedind aptitudini excepţionale. sâvirşite şl confirmă priceperea
Piesele au lost achiziţionate
şi gustul artistic al creatorului
crustate pe furcile de tors, câu-
încercăm punctul de sprijin,
echilibrul,
Intre ziuă şi noapte ce, bite ciobăneşti, stilpi de mor­ de către Muzeul de artă popu­ care, in executarea unor piese
atît de dificile, o dovedit un real
lară din Orâştie, unde împodo­
minte, porţi monumentale ş.a.
Intre legendă şi clepsidra de besc vitrinele cu exponate, ştir- talent.
aur a timpului. Combinaţia motivelor, forma
A ________ Din cărămizi bătrine de lut Adesea plec lor sculpturală, armonia in an­ nind admiraţia vizitatorilor, Creatorul ne declara că lu­
Perţo Constantin se întrece pe
Ne privesc atit de intimi Mai multe zile peste ceas samblul piesei dau o înfăţişare sine însuşi ir» inspiraţie, formă crează cu predilecţie lo aseme­
Co drumurile să insemn
COSI NZEAN A Imi sprijn porţile de lemn. lizări, care exprimă gîndirea, şi aspectul pieselor. Remarcăm şi că umane, sint dragi figu­
Milioane dc ochi
nea obiecte de circa cinci ani
Cu jumătatea ce-a rămas
artistică atrăgătoare acestor rea­
oi istoriei.
ii
animalele.
citeva dintre ele : furcă de tors
flo­
rile
priceperea şi, in ultimă analiză,
Ajung
geometrice
cu motive florale artistic dezvol­
motivele
şî
rile
talentul creatorului,
Cineva
In cimp înconjurată
aplicate pe obiectele lucrate de
tate şi avind în relief o femeie
Omuf din popor, fie el ciopli­
De alte mii de întrebări —
Răspuns destul nu-i niciodată.
Şi mă lovesc de-ameninţări. tor in lemn, pictor de icoane, toreînd, bîtă ciobănească, :nci- către el. El ne informează că
zată cu motive geometrice arhai­
lucrează cu unelte simple, un
meşter olor sau un ţesător iscu­
Se rup din margine de gind sit, foloseşte, datorită talentului ce şi o scenă pastorală — cioba­ briceag mic şi unul mare, pe
Popoare ce nu vor o sto care le schimbă in raport de
Aşa cum am arătat pînă acum, revista „Rampa", care îi publicau poeziile şi Si a­ Cinevo o spus Decît in rug său înnăscut, o cromatică vie, nul cu oile ; câuc cu capac lu­
de )a Orăştie a promovai publicarea unei duceau elogii, iar „Revista clasică", scoasă Să ridicăm grintile moi sus Tălăzuind odihnitoare în realizarea pictu­ crat artistic, cu motive florale, mârimeo, de specificul pieselor
literaturi tradilionale, sănătoase. De aceea, de acesta, e total negată. Intre pâmint şi cer O viaţă, care-i şi a mea. avind pe capac fixat un berbec şi motivelor de ornamentare.
ca a purtat o seric de polemici cu alte In articolul „Literatura românească mo­ Pînâ ingenunehe apele Primesc rilor şi ţesăturilor, o gamă de
reviste, critic ii de aici luînd apărarea m ul­ dernă" (an. 111, n 14). e publicat răspun­ La picioarele ploii, Plecări după plecări, motive imbinate armonios in sculptat in lemn de tei ; fus de ION VALERIU TODEA
tor scriitori transilvăneni care mergeau pe sul lui Eugen Suciu către E. Isac (ccî mai
această linie. Polemicile acestea nu vor su­ hulit dintre simbolişti). A ici se arăta im­ Cinevo ne-rideamnă Pină la-ntîia lor zăpadă,
feri niciodată de cuvinte indecente la adre­ portanţa curentului de la „Semănătorul", Atunci urnesc
sa celor cu care se purtau ; totul se păs­ rolul deosebit al lui lorga, care a scos la Să reţinem amiezile Pe guri ninsori
trează pe linia bunului simt iveală pe Goga, în ju ru l căruia s-au adu­ Lo mijloc de ţară Cu lumi, ce n-au să mă revadă
A l Ciura ia apărarea lui O. Goga, care nat scriitori ca Al. Ciura, I Agîrblceanu, Dimineţile să le prelungim Mo-ntorc
fusese atacat si defăimat de A C. Popovici. M ăria Cunţân ele. In calea „purificării li­ In apusuri de seară. Lo porţile de lemn
Sînt scoase In evidentă meritele poetului teraturii Ardealului" se pare că E. Isac era
„p ătim irii noastre", iar acuzele pe care i cel care îi împiedica cel mai mult. MIRON JIC Mal multe zile peste ceas, Irailaflr luai?
le aduce A C Popovici, se arată că nu E interesantă poziţia pe care se situează Ca iarăşi drumuri să insemn
sînt întemeiate, fiindu-i intentate pc ne­ criticii revistei. Aceştia condamnă pe sim­ Cu jumătatea ce-a rămas
drept (din cauza activităţii politice duse de boliştii de la noi, dar au numai cuvinte
unul şi dc celălalt). de laudă pentru Baudelaire. O cercetare ELENA ZARESCU
mai aprofundată a acestui lucru nu-şi are
M ergind pe linia unei literaturi tradi­ însă loc aici C riticii de la „Cosînzeana", Zborul
ţionale, revista se apropie de curentul sc-
mănătorist. (Vom arăta la momentul p o tri­ refractari oricărei înnoiri In literatură, se
vit ceea ce nc-a determinat să afirmăm a­ ridică si împotriva Iul Eugen Lovincscu, Blestem
cest lucru). adept al modernismului. Radu Mărgean In flm eiiiier
articolul „A ripa m orţii", recenzie la ro ­
In această situalic, celelalte curente lite­ pinzelor
rare ale epocii sînt respinse şi negate. Fă- manul lui Lovinescu cu acelaşi nume, c riti­
geţel C S„ In articolul, „O anomalie lite ­ că acest roman, pc scriitor numindu-1 „un Jn fiecare seară-mi las iubita
rară". se ridică îm potriva simboliştilor, poe­ condei nedibaci".
zia acestora neliindu-i înţeleasă. Vor fi N. lorga, care am văzut că a avut o in­ să stringâ lacom cerul limpezit T itlul enigmatic al occstui rum belului) revin obsesiv, Fie
amendaţi reprezentanţii acestui curent fluentă deosebită asupra celor de la „Co- Mă recunosc în voi de stele... volum denunţă intenţia poeti­ gaţiilor dependente de zone
(Densuşianu, Stamatiad, Macedonski, E sinzeana", acordă puţină atenţie laturii ar­ Şi-n zbuciumul zării, Sub ele eu am plins că îm ifrată în simboluri, corc extrem de esenlializatc însoţit de întunericul care dom­
predominantă a
Trăsătura
Isac), precum şi revista „Viata no­ tistice a literaturii pe care o promova. 11 Şi toţi cei ca noi cslc subordonarea senlimentc- volumului, care îi conferă uni­ neşte lăuntric sau dincoace de
interesa aspectul cultural al muncii scriito­
lim itele lui. „Ea crede în noap­
uă", care promova în paginile ci această rilo r (pe care îi dorea mai mult răspîndi- Au sufletul mării. învins. lor eroului liric raţiunii filtra n ­ citate, este explorarea labirin- tea sosită din ccr / şl sc-ndo-
poezie. Cel mai mult e condamnat Emil tori decît creatori dc cultură), îl preocupa te. rezultînd din acest fapt, ieşte dc cea de-alcl, / născu-
Isac „care tine cu orice preţ să regenereze eficienţa imediată a producţiei artistice, In noi se nasc sorii, dincolo de lupo magică a ver­ lă-n odăile oamenilor" (Bufni­
literatura Ardealului". A lături dc caracte­ Pe-a vremilor punte
rul polemic, efemer prin însăşi natura lui, iar calitatea artistică numai în măsura in Se macină zorii Blestemul meu e ca şi noaptea- sului, imaginea nudillrată a ta), (ic în ipostaza vulturului
conţinutul ideologiei şi criticii revistei arr care sporea această eficienţa. De aceea, şi Destinelor crunte. ncercănat realităţii contemplate. RECENZIE „răsucii în sine ca un melc",
n seamă de idei valoroase pentru acel la „Cosînzeana" erau apreciaţi în mod elo­ Boltit peste o punte şi un rîu Comunicarea poetică preferă m otivul se impune prin exten­
r gios o serie de scriitori mărunţi, foarte pro­ calea anevoioasa a invitaţiei sie, rulm inînd în panorama ge­
ir timp lific i la vremea aceea, ca : M. Gaşpar, C. Dar vom rămine-n timp secat. la cugetare, lăsind lectorului neroasă în purpur din „A lic e ­
C riticii revistei înţeleg în mod just pro­ Moldovan, Chiru-Nanov, Calotescu-Neicu, Tăria cadenţei ; ION MACOVEI de poezie posibilitatea investi- le" : „A licele sc zbat în me­
li blema închegării unei mişcări literare ca­ Ui iu i cunoaşterii, consîderind-o
li Ciocîrlan sau Ciotorl, sensul major al existentei. Gh. moria pajurel /C um se-inprăş-
! re „c întotdeauna o rezultantă a luptelor Colaboratorii revistei consideră că fac­ Grigurcu transcrie stările ne­ tlc monezile roştl, monezile de
literare care s-au dat înlâuntrul ei". Litera­
i tura e privită ca o funcţie ce trebuie să se torul transformării societăţii nu poale fi liniştitoare ale spiritului în fa­ sînge ce răsplătesc pămintul".
decît cultura, care să fie răspîndită în toa­
Aparatul metaforic, cu c i­
ta neînţelesului, adoptînd for­
orienteze după indicaţiile colectivităţii pe te ţinuturile locuite de români Se pornea S T A N C U T A mula abstractă o descompune­ frele sole semantice, yehici^,
care individul c chemat să o servească de Io concepţia lui lorgh, care, fascinat de rii lumii in zonele onalilicc, leaza o imagistică abundentă
Nu se tăgăduieşle rolul individualităţilor trecut, susţinea că în decursul vrem urilor încercind o restructurare a a- In note suprarealiste. A u to ru l""
Dar individualitatea înseamnă „o fericită românii au creat o cultură specifică, ade­ tesleia în baza unui cod sever respinge rigiditatea formulei
îmbinare de forte si de însuşiri care aşează vărată, originală, de la care trebuie pornit Tiuia dem ult, Ia marginea La citeva zile Stăncuta si propriu (Pămîntul). de gîndire consacrate, acordă
pe om în rindul oamenilor reprezentativi". imediat. unui oraş, un coşar bâtrin cu zbura atit de bine incit nu-i in ziua aceea. Cind băl rinul Peisajul reîntors din com­ înlîielatca enunţării unui ade­
intră in colibă seara, Stăncu­
D. Tomescu. remarcă o latură slabă în Se m ilita pentru o literatură „sănătoasă", bubuta Iul mal ajungea coliba. ta zbură din nou alarâ. partimentele intime; în care văr descoperit şi valorificat pe
dezvoltarea lite ra turii noastre: lipsa unei nu numai In sensul profesării unul purita­ In liecare zi, butrinul coşar Inlr-o seară, cind coşarul Pe Iu m/ezu/ nopţii, Iq convieţuiesc raţiunea şi senti­ planul abstract al ipotezelor
critici competente, care să frîneze pătrun­ nism în expresie şi evitarea oricăror alu­ pleca cu mătura pe umăr să noarta colibei din marginea mentul, poartă nota inicrferen- matematice. Formulînrl supozi­
derea în literatură a unor opere lipsite de zii senzuale, ci şl în sensul „cum inţeniei", curele coşurile caselor. In lu ­ se întorcea ca dc obicei 16- oraşului se opri o trăsură tei celor două elemente, tare ţia existentei unui adevăr su­
valoare. C riticul vorbeşte despre o adevă­ al menţinerii stricte pe linia tradiţiei, al nile Ir Iau roase mai găsea de ră nici o bucată de pline, elegantă. Din ea cobori un reacţionează în alchimia lirică prem. transcrie subtil emoţia
rată agonie a criticii. In continuare greşeş­ renunţării la înnoirea conţinutului şi a lucru. Dar In restul anotim­ Stăncuta zbură pc uşd, lă- slujbaş, al unui boqătaş de a poetului. Cu alte cuvinte, revelaţiei unice* : „Un tranda­
te însă, arătind că Transilvania face excep­ lim bajului. purilor foarte greu găsea, prin îm prejurim ile acelea. II lectorul este invitat să asiste fir învaţă matematica / în zo-
ţie de la acest lucru. Notează că Transil­ ★ ici-colo cile un cos de cură­ căuta pe coşar sd vină la la inleroctlunea sentimentului na-n care codru) îşi explică
vaniei îi revine înalta misiune de p u rifi­ „Cosînzeana" a apărut la începutul seco­ ţat. De multe ori se întorcea curte sd curele coşul, ia generat de indesluşibil. cu ra­ umbrele / Iar noi privim spec­
care a „atmosferei lite ra re ”. E remarcată lului nostru cînd în literatura română se acasă tlămtnd. Nu ciştiga curie, in noaptea aceea, avea ţiunea care iese învingătoa­ tacolul uim iţi. Un trandafir
în mod deosebit activitatea lui Ilarie Chen- cristalizau anumite curente literare. Revis­ nici măcar o bucală de p li­ PENTRU CEI loc o serbare şi dinlr-odată re. Tocmai de aceea, senti­ sc-adună şî se scade / doar cu
di, criticul de la „Tribuna" ta a aderat la semănălorism Argumentele ne si tctre II era necaz că nu sobele din saloone se inlun- mentul liric nu părăseşte co­ sine însuşi / necunoscîndu-ne".
Un alt critic al revistei, care semnează în sprijinul acestei afirm aţii sînt următoo- găsea nimic să-l aducă bă­ daserâ. Era nevoie de coşar. chilia ideatică, revărsîndu-se (Un trandafir învaţă matemati­
cu iniţialele D M , în articolul „Romanul rele : publicaţia merge pe linia publicării buţei care ■era bolnavă. Cind se sui bulrîntil pe a- în falduri solemne şi abrupte. că ).
românesc" (an. II, n. 38) remarcă un lucru unei literaturi tradiţionale, se ridică împo­ M ICI cnperişul casei, să-şi pregă­ Sobrietnteo exteriorizării cu­ Cultul crepusculul fascinant
foarte adevărat, si anume că nuvela şi po­ triva oricăror înnoiri literare, condamnînd Inlr-o z 1, cînd mergea in- tească uneltele, de pe horn getate reneagă retorismul stri­ are în poezia lui Gh. G rigur-
vestirea românească au ajuns la un mare simbolismul, poporanismul, modernismul, glndurat spre coliba din mar­ zbură alară Stăncuta. Era dent : „Dar iu, o moarte, eşti cu valenţe relevante. In acest
grad de perfecţiune prin creaţiile multor se aduc elogii vieţii de la ţară în cadrul ginea o rasului, văzu la coiful neagră, neagră ca şi cu o o sinjplă-nloarcere a capului / întuneric sim ţurile sc oscul,
scriitori şi ar putea pătrunde cu uşurinţă unei serii dc articole, se acordă un spaţiu unei slrăzi un pui de pasăre seară in urmă. Moşul rămase o expiraţie calmă / a celui care bănuiesc 1n profunzim ile bez­
în cadrul lite ra tu rii universale larg în coloanele revistei culegătorilor de ce tremura de spaimă. Se a­ slnd pe bă lrini cu ochii plini mirai. Slăncula insă se opri trăind prea adînc 1 deodală ui­ nei contururi mirabilc, asista
propie de el. II luă In palme
Se pare că problema care o fost dezbă­ folclor, se aduce un adevărat omagiu crea­ şi-l băgă In sin. de lacrimi. pe um erii lui şi începu să tă viaţa /", (Imn vieţii). Fina­ la transfuzii de sensuri, recep-
tută mai mult în paginile revistei de către ţiei şi activităţii lui Nicolae lorga. — iMacdr dacă n-am găsit A doua zi dimineaţa, bâ- cinte veselă. lul, expresie o tragicului pa­ lionînd magicele semnale alo
critici a fost aceea a simbolismului. Fap­ Dacă ne gîndim la condiţiile şi mediul în altceva, să te duc pe line — Irin u l auzi citeva bătăi in Abia atunci înţelese moşul radox, corespunde cu sublima unei lumi evadate pe planul
tul că acest curent (care prindea rădăcini care apare revista, găsim foarte normal a- zise bătrinul şi plecă qrăblt uşă. Cind se uită. văzu pc de ce pleca de acasd Stăn­ inluiro a ro tirii perpetue In oniricului; „In timp ce morm in­
lot mal adînct si la noi în această perioa­ ccsl lucru S-a aliniat la curentul care ve­ spre casă. Băbufa Ii lăcu cuib cuta. Aduna bete şi le băga contextul universal : „O moar­ tele proaspete refuzau poma­
dă) a fost condamnai alit de vehement, se nea mai mult în concordantă cu programul Intr-o pălărie veche şl-l pu­ Slăncula. ii deschise uşa. F- In coşurile caselor ca să le te. dezrobire prea înceată / în na strugurilor iar stelele ron­
datoreşte faptului că pur şi simplu crea­ ei. Populaţia transilvăneană avea mai mult se numele Slăncula. ra a$a de neaqrâ, parcă se întunde. dim ineţile mele încă lîn jin d / ţăiau nisipul . uscat covîrşllor,
ţiile poeţilor simbolişti n-au fost înţelese ca oricînd nevoie de o literatură care să Intr-una din zile, cind co­ tăvălise prin funingine. Cind De alunei muşul şi baba au după dragoste 1“ , în tîmp cc piatra asculta nc-
sau voit, nu s-a încercat să fie înţelese, o ridice, avea nevoie de o conştiinţă pro­ şarul şi băbu[a stăteau la gu­ o văzură, nici nu ştiau ce sâ avui piine pînâ au m urii de stîrşite / discursuri despre foa­
deoarece veneau în contradicţie cu orienta­ prie Plnă acum totul se reducea la acti­ ra sobei nemincafl, Stăncuta iacă de bucurie şi băbufa se bălrînetc. M otivul păsărilor cu atribu­ me, jurăm inte şl rugi, / deve­
rea generală a revistei „Cosînzeana" care, vitatea intelectualilor. Masele trebuiau rid i­ se ridică In picioruşele el apucă s-o spele. N ici nu ler- te miraculoase, „PajerJ cu cio­ nind mai avară şi dc nesfărt-
putem afirma fără nici o reţinere, a fost de cate si educate cu grijă, un rol deosebit subţiri şi, lllliln d din aripioa­ jninase de spălat, că la coli­ Se zice că şi acum Stăncu­ cul coroiat, răutăcios / sc-apro- mat, / in timp cc v în tul curgea
pic de-oglindă / şi ştiu cc se
esenţă semănătoristă. în această privinţă a revenit presei, şi în re, încercă să zboare. iMare ba bătrinilor veni brutarul o- ta aşteaptă cocoţată pe aco­ petrece dincolo dc ea" (in loc prin carafele noastre, / ale în ­
Macedonski e privit ca o „adevărată pa­ cadrul ei, revistei de la Orăslie, „Cosîn­ Ie iu mirarea clnd Slăncula, roşului sd ia pc coşar să cu­ perişul caselor să vină mo­ de geneză) sau reînzostrarea setaţilor, iar apa sc retrăgea-n
coste pentru literatura noastră". Dc ase­ zeana". după citeva încercări, zbură reţe coşul. şul. cu calităţi pulverizate în abis neatinsele oaze-ale cerului, /
Delirodu.
menea, sînt criticate revistele „Flacăra" si M. BODEA pe umărul bătrinului. Ciştlgă o bucală de piine N, PANAITESCU „Caldă c greutatea păsării, / Dcllrodu veni, ah chinurile".
răpindu-ne pînâ şi
peste beţe zvelte. Inima ei, pa­ (Ars poetica).
[jvBnSEHEi: iiww >—• u ^ ..... — - ”— >.......................... ză a inim ii noastre" (Mînia po­
AL. COVACI (
ce la dezvoltarea celei de-o
stalaţiile necesare pentru înre­ şaptea arte In acest domeniu
postsincron
gistrare, mixaj,
Casa de filme „Bucureşti" pentru actori, muzică, sunete merită a fi consemnate Cer-
care
s-au obţinut rezultate
etc. Sincronizarea film elor es­
te asigurată prin utilizarea u­ cellnd numele regizorilor ca­
nor instalaţii tehnice care per­ re au participat la realizarea
şi producţia internaţională m it efectuarea m ixajului mo- unor filme produse în colabo­
rare. remarcăm alături de Ro-
noaural şi a celui stereofonic
Laboratorul de
berto Rossellini, Robert Siod-
prelucrare a
peliculei şi de tiraj în alb-ne- mak şi Pierre Gaspar-Huit pe
qru şi color, apreciat de ase­ românii Mircea Drăgan şi Ser-
cinematografică menea foarte mult pentru ca­ qiu Nicoloescu. Un număr de
litatea lucrărilor ce le produ­
actori români — citez pe Ila-
rion Cîobonu, Ion Dichiseanu,
ce, este dotat cu un
proces
tehnologic complet automati­ Emanoil Petruţ, Florin Pier­
Casa de filme „Bucureşti" Casa de filme „Bucureşti” şi-a (coproducţie cu studiourile zat. Menţionăm, de asemenea, sic — au fost distribuiţi în
asigură, prin intermediul stu­ dezvoltat, incepînd cu anul sovietice) sau „Frumoasele şi existenţa unui vast teren principalele roluri ale aceslo-
diourilor sale de la Buftea, 1964, şi relaţiile de colaboro- vacanţe" (coproducţie cu stu­ înconjurător, prevăzut cu de­ ro, olături de Orson Wellcs,
întreaga producţie de lung me­ re cu firme producătoare din diourile maghiare) au demon­ coruri uriaşe construite în aer Syilva Koscina, Antonella Lu-
traje a cinematografiei naţio­ diferite ţări. Folosind o m ul­ strat şi celor mai pretenţioşi liber, ca şi a unui loc natural aldi, Laurenre Harvey, Richard
nale şi, în acelaşi timp, se o­ titudine de forme, de la clasi­ regizori şl producători că ba­ amenajat pentru film ări — ce­ Johnson, Robert Hoffman.
cupă de colaborările interna; ca coproducţie pină la reali­ za tehnică de la Buftea poate ea re oferă nenumărate posibi­ — Care sint avantaje­
ţionale, pe care le realizează zarea în întregime a unor fil­ sâ realizeze performanţe dc lităţi de turnare a unor exte­ le acestor colaborări, cc
perspective
anticipaţi
de-a lungul ultim ilor ani cu me la cererea unor producă­ producţie la nivelul unor stu­ rioare spectaculoase pentru viitorul apropiat?
parteneri din diferite ţări. Pen­ tori din străinătate, studiouri­ diouri cu vechi state de ser­ Intr-un cuvînt, studiourile
— Realizarea unor filme cu
tru informarea citito rilo r noş­ le au reuşit, atît în domeniul viciu. Casei de filme „Bucureşti" regizori de renume, cu vedete
tri despre cele mai noi rea­ artistic, cit şi in cel al pro­ — V reţi să ne preci­ (grupate într-o bază de pro­ bine cunoscute. film ări fas­
lizări ale casei de filme In a- ducţiei, să fie un parlener e­ zaţi acum şl citeva dale ducţie unitară) dispun de to­ tuoase. figuraţia numeroasă,
pro­
talitatea mijloacelor de
ceaslă direcţie, ca şi în ceea gal unor firme bine cunoscu­ tehnice şi de producţie
ce priveşte dotarea tehnică de te pe piaţa mondială a film u­ ce caracterizează înzes­ ducţie, dotate cu tehnica mo­ creează premise favorobilc
lui. dernă. care pot' asigura, in pentru co filmele produse în
specialitate şi posibilităţile de trarea studiourilor noas­ mod rentabil şi cu un randa­ colaborare să pătrundă mai u-
care dispune In producţia in­ — Vă rugăm să men­ tre ? ment economic recunoscui, sor pc piaţa mondială, să li se
ternaţională de filme, ne-ain ţionaţi citeva din cele — Studiourile cinematogra­ realizarea pe loc a oricărui asigure cirrulolio în reţeaua
adresat directorului general mai recente realizări in fice de la Buftea, construite pe gen de filme, de la scenariu internaţionala de difuzare Pu­
adjunct, Dumitru Fernoagâ, cu acest domeniu. o suprafaţa de aproape 30 dc si pină la copia standard. tem spera că relaţiile de co­
solicitarea de a ne face cîteva — Diversitatea film elor rea­ hectare, cuprind platouri mari — Am dori să cunoaş­ laborare şi cooperare pe tare
precizări pe oceastă temă. lizate In ultim ul timp In cola­ de cîte 845 mp, platouri de tem şl cîţiva dintre rea­ le avem In prezent se vor dez­
— Cum se concreti­ borare, superproducţii ca ac­ 285 mp fiecare şi un platou lizatori) străini care au volte In viito r şi mai mult. Nfî
zează colaborarea studi­ tualele „Columna" şi „Lupta amenajat pentru cele mai d i­ lucrat în anul trecut în propunem să realizăm în anul Detaliu a! unuia dîntre platourile de filmare de Ia Buftea. Aici se realizează Întreaga pro­
ourilor româneşti cu ca­ pentru Roma", recentele filme ferite film ări combinate, dc studiourile de la Buf­ 1969, cu v iito rii noştri parte­
sele dc flirae din străi­ seriale pentru televiziune ca : 408 mp. Ele sînt dotate cu e­ tea. neri, colaborări fructuoase în ducţie de lung metraje a ţârii, alături de numeroase filme efectuate în colaborare cu studiouri
nătate In producţia cine­ „A venturile lui Tom Sawyer". chipament tehnic modern, de — Desigur că aceste perfor­ domeniul artei şl industriei ci­
matografică internaţio­ „Legenda ciorapului de piele”, mare randament, mecanizate şi manţe îsî au importanta lor, nematografice. a i /exultate re­ din străinătate.
nală ? „Lupta omului pentru civiliza­ în mare parte automatizate. dar în domeniul film ului prin­ ciproc avantajoase
— O dată cu dezvollaren ţie" si alte genuri dc filme Studioul de sunet dispune cipal este aportul artistic pe
producţiei naţionale de filme, pentru cinema, ca „Tunelul" de 3 săli dotate cu toate in­ care o cinematografie II adu­ ION MIHU
/