Page 28 - Drumul_socialismului_1969_01
P. 28
DRUMUL SOCIAL
hiii|jnu
SECVENŢE (INTERNAŢIONALE .............. SSiii!îSJiîrr!!!!!!îţ*f»r 1 *!*11uitiii ________i - i •:■ ? ! ţ t t m / / r m i m
■ i * 11 u 11 • * * 111111111 iriM 11 iI n 1 1 tiim ii IIU III11HI)U n»uitBi8anuB»i8miiHHfuuiuws^//»«ii
“ — | — ■ ■■ • || — I Ml ~~ ----------1 TTI T »
Sesiunea Consiliului de Delegaţia rom ână şi-a ACORD CULTURAL
ROMÂNO-UNGAR
conducere al Programului CURIER . CURIER - CURIER
încheiat vizita în Cuba
Corespon
BUDAPESTA 10.
O.N.li. pentru dezvoltare dentul Agerpres, A l. Pintea,
H A V A N A 10. Coresponden t iilui Executiv al C.C al P.C.R., transmite : La 10 ianuarie, la Şedinţa dc jo i a procesului
tul Agerpres, V ictor Slamale, ministru al căilor ferate, care M inisterul C ulturii al R.P.Un- Intentat Iui Slrhan Bishara
Reprezentantul României — transm ite: Joi o părăsit Cuba, a participat la festivităţile con qarc a fost semnat planul de Insula Anguilla s-a declarat Sirhan, acuzat dc asasinarea
plecind spre patrie, delegaţia sacrate celei de-a zecea ani colaborare culturală $i ş tiin ţi fostului senator Robert Ken-
Republicii Socialiste România versări a Zilei naţionale a Cu fică intre Republica Socialistă nedy, a fost foarte scurtă —
ales vicepreşedinte In Consiliu condusă de tovarăşul Florian bei — victoria insurecţiei ar România şi Republica Populară independentă numai 8 minute. A vocaţii a-
Dănălache, membru al Comite- mate. Ungară pe anii 1969/1970 şi a parării contestă pe candidaţii
NEW YORK 10 (Agerpres) dezvoltare. In prima şedinţă a convenţiei privind schimbul juriului, aflnnînd că acesta
La sediul Organizaţiei Na Consiliului, in componenta că de sludenti şi doctoranzi. BASSETERRE 10 (Agerpres). — Consiliul local al nu cuprinde reprezentanţi al
ţiunilor Unde au început joi ruia intra reprezentând din 37 Planul de colaborare cultura Insulei Anguilla. condus dc Ronald Webster, a comu anumitor profesii, cum ar fi
lucrările celei de-a 7-a sesiuni de ţări membre ale O.N.U., în lă şi ştiinţifică prevede o lărgi nicat guvernului federaţiei SI. Kltts-N cvls-Angullla medici, profesori otc. Intru-
a Consiliului de conducere al tre care şi România, au iost La Moscova Injîjnire între re substanţială a relaţiilor cul (Marea Caraibilor), că nu mai recunoaşte apartenenţa cit cererea apărării a fost re
Programului O N.U. pentru aleşi preşedintele, în persoana turale şi ştiinţifice româno-un- sa Ia federaţie şi că începînd dc la 9 ianuarie, Anguilla ţinută de judecătorul Her-
vicepreşe deSegafiile P .C . U.S. şi
ambasadorului Pakistanului, qare El cuprinde, printre alte îşi declară unilateral independenţa. Un purtător de cu- bert W alkcr, care conduce
Agha Shahi, trei le. un larg schimb de oameni vfnt al guvernului federaţiei a declarat câ primul mi procesul, viitoarea şedinţă a
dinţi şi un raportor. de ştiinţă, lectori universitari, nistru Robcrt Bradshaw, „aşteaptă dcsiăşurarea ulte fost stabilită pentru luni.
Suedia Reprezentantul României in oameni de cultură pentru do rioară a evenimentelor înainte de a trece la masuri
Ene, a P.C. din G erm ania
Consiliu, Constantin cumentare si schimb de expe sau de a face declaraţii" tn această problemă.
Iost ales vicepreşedinte, îm rienţă, lărgirea relaţiilor direc • • •
a recunoscut preună cu reprezentantul Fin te între instituţii de învătămînt
MOSCOVA
10 (Agerpres).
ale situaţiei internaţionale, a
landei, Jakko Iloniemi, şi re La Moscova a avut loc o în- supra problemelor actuale ale superior, prezentarea reciprocă La W roelaw, în R.P Polo de specialişti japonezi, apar- Cinci membri c iv ili ai ju n
ţinind acestei companii, a
R. D. Vietnam prezentantul Braziliei, Antonio tîlnire a delegaţiei P.C. din mişcării comuniste mondiale. de expoziţii reprezentative nă, sc desfăşoară Festivalul preciază că regiunile cerce tei din Panama au demisio
italiene.
muzicii
C intăreţii
de asemenea,
Se prevede.
Patriota. Ca raportor a iost a-
nat, prolestind îm potriva fap
Ies reprezentantul Republicii Germania, condusă de Max Au fost discutate, dc aseme dezvoltarea colaborării între români — Lucia Stănescu de tate conţin rezerve de peste tului că grupul m ilitar al
STOCKHOLM 10 (Ager Arabe Unite, Abdel Halim Ba- Reimann, prim-sccrelar al CC. nea. probleme ale dezvoltării uniunile de creaţie, studiouri la Opera din Cluj, care a 100 milioane tone de mine juntei uzurpă funcţiunile
prcs) Guvernul Suediei a ho- dawi. al partidului, cu o delegaţie a continue a relaţiilor dintre le cinematografice, radio şi te apărui în „Madam Butter- reu de cupru. grupului civil şi ia hotăriri
tcirjL să recunoască Republica In cursul actualei sesiuni P.C U S. în frunte cu M. Sus- cele două partide. leviziune din cele două ţări. fly • de Puccini şi Nlcolae in domeniile economic şi al
Democrată Vietnam şi să sta (Consiliul se întruneşte in se lov, membru al Biroului Poli * In cursul tratativelor, părţile Herlea în „Trubadurul" şl drepturilor civile; fără a se
bilească relaţii diplomatice nor siuni bianuale), vor ii discu tic, secretar al C.C. al parti au convenit asupra încheierii „Rlgoletto* de Verdi — s-au Senatorul Eugene McCar- consulta cu Consiliul cabine
male cu această tară. Un pur tate şi aprobate mai multe dului. VARŞOVIA 10 (Agerpres). într-un v iito r apropiat a con bucurat dc succes şi au iost thy şi-a abandonai Jocul din tului. anunţă agenţia Asso
tător de cuvlnt olicial a făcut proiecte privind asistenta teh Reprezentanţii celor două Delegaţia P.C. din Germania a venţiei privind crearea caselor aplaudaţi la scenă deschisă. Influenta Comisie senatoria ciated Press. Este vorba dc
cunoscut că m inislrul de exter nică şi investiţiile în vederea partide au făcut un schimb de sosit joi la Varşovia, la in v i do cultură română la Buda lă pentru problemele externe Carlos A- Lopcz Guevara,
ne suedez, Torslen Nilsson, a dezvoltării. păreri asupra unor probleme taţia C.C. al P.M.U.P pesta şi ungară la Bucureşti. • • • în favoarea senatorului Gale ministru al afacerilor exter
adresat m inistrului de externe Mc Gec. cunoscut ca unul ne, Eduardo Morgan, jr., m i
al RD, Vietnam, Nguyen Duy La Dresda a avut loc o fes din principalii susţinători al nistru de stat, Henry Ford.
Trinh, o telegramă in care pro tivitate consacrată îm plinirii p o liticii adm inistraţiei demo m inistru al finanţelor, Ra-
pune stabilirea relaţiilor diplo a 10 ani de la înfiinţarea A- crate în sud-estul asiatic. faci Zubieta, m inistru al agri
matice între Suedia şl R. D. în U.R.S.S. a fost lansată „Tu-144“ ia al doilea zbor cademlei M ilitare „Fricderich Pentru moment, nu se cunosc culturii, comerţului şl Indus
Vietnam. Engels". Cu această ocazie, motivele retragerii. In carie triei, şt Celso Carboncll, mi
a rostit o cuvlntare W alter
Suedia este prima tară din Ulbricht, prim-secrctar al ra sa de senator, McCarthy nistru al lu crărilor publice.
Europa occidentală care recu Sfafia interplanetară experimental C.C. al P.S.U.G, preşedinte s-a consacrat problemelor
noaşte R.D. Vietnam. In u lti le Consiliului de Stat al Re externe. Anul trecut, el a în
mii trei ani au avut loc mal publicii Democrate Germane. cercat fără succes să devină • • •
multe contacte diplomatice ofi „Venus - 6“ La festivitate a participat şi candidat al partidului demo
cioase între cele două târî. o delegaţie m ilitară română, crat la preşedinţie. Un avion în care se afla
MOSCOVA 10 (Agerpres) — A vionul sovietic su condusă de generalul maior preşedintele bolivian, Rene
MOSCOVA 10 (Agerpres). — In vederea unei ex personic de pasageri „TU-144", a efectuat vineri, cu Haralambie Florescu, lo cţii • • • Barrientos, împreună cu alte
plorări mai complete a planetei Venus şi obţinerii unui succes, cel de al doilea zbor experimental, anunţă a- torul comandantului Acade 33 de persoane, a făcut o a-
12— 15 milioane volum mai marc de inform aţii ştiinţifice, la 10 ianuarie, qentia TASS mici M ilitare a Republicii M inisterul Muncii al S.U.A. terlzare forţată in apropiere
ora 8,52, în Uniunea Sovietică a fost lansată statia in Noul avion sovietic poate dezvolta o viteză de 2 500 Socialiste România. a anunţai că nivelul şomaju dc capitala tării, La Paz. Li
do americani terplanetară automată „Venus-6". Noua staţie urrtnează km pe oră. plafonul său de zbor este de 20 000 metri, lui reprezintă 3.3 la sută din nul din motoarele avionului
să efectueze cercetări ştiinţifice comune cu statia in iar raza de zbor fără escală de 6 500 km. El poate forţa de muncă a naţiunii, a explodat, astfel că pilotul
sînt subnutriţi terplanetară automată „Verius-5", lansată la 5 ianuarie transporta 121 dc pasagerii iar echipajul său va fi fo r • • • respectiv 2,4 milioane dc şo a fost nevoit sa aterizeze pe
meri.
mat din doi piloţi şi un inginer de bord. A vionul are o
Noua statie automată va pătrunde lin în atmosfera
planetei Venus, în partea ei nocturnă, ca şi statia formă puţin obişnuită: fuselajul se aseamănă cu un La Roma a avut Ioc o şe un cimp, in apropierea unui
sat.
W ASHINGTON 10 (Agcr- „Vcnus-5”. Zborul celor două staţii interplanetare va bot ascutît, iar aripa este triunghiulară, cu alungire dinţă a Com itetului Central
ptes). Aproxim ativ 12-15 m ili permite determinarea param etrilor atmosferei in dife redusă. O soluţie ingenioasă — mobilitatea botului al Partidului Socialist Italian
oane de americani sînt subnu rite regiuni ale .planetei enigmelor". avionului — asigură o bună vizibilitate pentru echi al U nităţii Proletare, în ca
triţi, a declarat dr. Thoma* Greutatea noii stafii automate este de I 130 kg Ea paj. In timpul decolării şi aterizării, botul se lasă în drul căreia a fost ales noul • • •
Biyant, director adjunct pentru s-a plasat pe traiectoria de zbor antecalculată. Legă jos, iar în tim pul zborului se ridică, făcînd corp co secretar al partidului, în per Cosmonautul Frank Bor-
problemele sănătăţii al O ficiu tura prin radio si recepţia inform aţiilor ştiinţifice se mun cu fuselajul soana Iul T ulllo Vecchictti. j Proces unic man, comandantul echipaju
lui pentru posibilităţile econo vor efectua pe frecventa de 920.763 meqaherti Apa Pilotul, care a experimentat acest avion şi prima La propunerea secretarului lui navei spaţiale americane
mice de pe lingă guvernul ratele de zbor ale staţiilor „Venus-5" şi .Venus-6" si a doua oară a declarat unui corespondent al agen partidului, a Iost desemnată „Apoilo-8", care la sfirşltul
SU.A. funcţionează normal ţiei TASS că aparatul este considerabil mai uşor de o comisie pentru a pregăti | în analele judi- anului trecut a efectuat isto
..Sintem convinşi că insufi La bordul lui „Veniis-G” se află placheta cu efigia manevrat decît avioanele obişnuite, care nu ating v i lista de candidaţi pentru Di ricul zbor în jurul Lunii, a
cienta hranei adecvate consti lui V. 1 Lenin şi cu stema dc stat a U.R.S.S. teze supersonice. Toate caracteristicile sale de zbor recţiunea p.s.r.u.p. j ciare elveţiene fost numit director adjunct al
tuie o caracteristică atîl d^ La 10 ianuarie, ora 14,00, „Vcnus-6" sc afla la dis s-au dovedit a fi superioare celor calculate Cred, a operaţiunilor de zbor cu e
comună a vieţii multor ameri tanta de 5 600 km de Pămînl Ea urmează sa ajungă la spus el, că acest avion „nu va îm bătrini" nici tn anii • • • chipaj de la centrul spaţial
cani incit ci au pierdut orice planeta Venus la m ijlocul lunii mai 1969. '80. Guvernul şi conducerea j Un proces unic în ana- din Houston (Texas).
nădejde de înlăturare a aces i lele judiciare elveţiene
tei situaţii", a arătat Bryant. partidului dc guveraămint j în care se amestecă vră
din Japonia, liberal-dcmocrat,
a hotărit în cadrul unei reu jitoria. fanatismul religios • • •
niuni comune să sporească în’a- i şi cruzimea, s-a deschis Pacientul american Henry
joi în fata Curţii cu ju
Venezuela şi Guyana sînt pe cale nul 1969 cu Io Ia sută costul bi raţi din Zurich. In boxa Jurgens. căruia (a 23 iulie
letelor la transportul fero
viar. In acelaşi timp. parti ; acu/alilor se alia *ase 1908 i-a fost transplantată
cipanţii (a şedinţă au hotă- j persoane implicate în inima, a încetat joi din viaţă.
de a rupe relaţiile diplomatice Adm inistraţiei căilor ferate i : moartea unei tinere de cestuia a survenit in urma
S-a precizat că moartea a
rit să respingă propunerea
I” ani, Barnadelte Has-
de stat de a majora tarifele : Ier. unui proces de respingere «î
CARACAS 10 (Agerpres). trupele guyaneze dc la fron la transporturile de mărfuri. ; Prima şedinţă a fost organului grefat
Venezuela şi Guyana sini pe tiera dintre cele două ţări. să In felul acesta, lichidarea de j consacrată audierii prin-
punctul de a rupe relaţiile di părăsească spaţiul aerian al ficitulu i înregistrat de căile i cipalilor acuzat! : că Iu - • • •
plomatice, relatează agenţia IJ- acestei ţări, unde un grup de ferate de stat. prin care a • qănil catolic excomuni-
nited Press International. A- mari latifundiari au organizat fost motivată hotărîrea de a ! cal Josef Sloker, şi com- Un decret publicat de Bu
reasla se datoreşlc recentei re la 2 ianuarie o rebeliune îm spori taxele la transporturi, \ plicea sa, Maria Magds- letinul Oficial al Greciei in
beliuni care a avut loc în re potriva guvernului condus de va reveni în întregime popu i lena Kohler. doi fanatici terzice, sub pedeapsa cu în
giunea Rupununi din Guyana, primul ministru Porbes Burn- laţiei. în timp cc comercian i religioşi rare locuiau în chisoarea pînă la şase luni...
regiune asupra căreia există ham. Surse venezuelene au in ţii şi patronii dc întreprin j Rinqwill-Hin w ill. în a. „orice distrugere de obiecte
o dispută între Guyana şi Ve dicai că din ordinul M iniste deri vor fi scutiţi do această : propiere do Zuricli A intr-un local public, chiar da
nezuela. rului Afacerilor Externe mai povară. i cestora le-a fost aclusJ că aceasta are loc cu consîm
In cîteva note oficiale, Guya multe avioane au fost puse Ia ; spre a fi primită ca mem- tămîntu! proprietarului*. M ă
na a acuzat deschis Venezuela dispoziţia refugiaţilor guyanezi • • • j bră a sectei pallotinilor sura este menită să pună ca
de a li acordat ajutor rebeli rare părăsesc tara după zdro ; fînăra Bernadelte. Intru- păt obiceiului petrecăreţilor
lor. Venezuela a respins aces birea rebeliunii. In legătură eu După cum anun(ă agenţia j cit „ea nu a corespuns de a sparge teancuri întregi
te acuzaţii, dar a declarat că aceasta, guvernul de la Geor J iji Press, compania japone ; din punct de vedere mo de farîuril, in ritm urile mu
va continua să acorde azil ic- getown a prezentat o nota de ză „Nippon M ining Compa- ; ral exigentelor sectei", a zicii. in localurile de noapte.
fugîatilor guyanezi. protest guvernului venezue- ny" va colabora cu unele j fost supusă unor qroaznj- Acest obicei a devenit la
Ziarul veneznelean ,,La Re lean. întreprinderi din Congo \ ce torturi in urma cărora modă la Atena, în special
publica" a publicat un edito După rum relatează agenţia (Kinshasa), pentru exploata î tinăra a încetat din viată după prezentarea pe ecrane
rial în care acuză guvernul Associated Press, politia guya- rea bogatelor zăcăminte dc a film ului „Niciodată dumi-
guyanez. de a fi maltratat pe neză a arestat 22 de persoane cupru din Katanga. Echipele minîca".
cei care au participat la rrbp- acuzate de a fi participat la
liunea din regiunea Rupununi. rebeliunea din districtul Rupu
nuni şi de a fi asasinat cinei
★ ALGERIA. — Vedere din Muzeul in aer liber de la Tipasa, fondat de fenicieni, situat la 70
GEORGETOWN 10 (A ger poliţişti şi un civil indian la km vest de Alger. Colonie romană binecunoscută în sec. I. e.n., Tipasa a fost ulterior cucerită
postul de politie din oraşul
pres). In capitala Guyanei s-a de vandali şi distrusă. Parcul naţional Tremaux din Tipasa este astăzi una din principalele a* CURIER - CURIER • CURIER
I.elhem. pe care l-au atacat.
anunţat că un avion uşor ve- Ei urmează să compară In fata tracţii turistice, importantă verigă a industriei turistice dezvoltată în Algeria ultimilor ani.
nezuelean a fost silii, de către unui tribunal.
•v
CREŞTEREA RADIOACTIVITĂŢII
Pentru economia occidenta rilor. sini considerate de ex aurului", constituit din băncile ze să introducă, la 29 mai, un presa internaţională şi trans ai celor zece fări. cind delega
lă, anul 1968 a constituit. îna perţii economici inlcn\atioi\ali centrale a opt state occidenta riguros control asupra schim formată înlr-o campanie pen ţiile Franţei, S.U.A. şi A ngliei
inte de toate, intervalul In cu drept poleotive. care nu pot le (S.U.A., Anglia. Franfa, R.F. burilor cu răinulatea, eveni tru reevoluarea mărcii vesf- au încercat In zadar să obţină
prinsul curma lumea a asistat înlocui o reevaluare a mărcii a Germanici. Elveţia. Italia, mentele din Franla au avut şi germanc. Consecinţa a fost o recvaluore a mărcii vest- PĂTURILOR DE AER ÎN CANADA
la accentuarea degradării sis ves l-germane. Belgia şi Olanda), a pierdui alte două mari consecinţe cu declanşarea, începind dc Ja 8 gcrmanc, reprezentanţii R.F. a
temului monetar capitalist In „Ansam blul acestor măsuri circa 800 milioane dolari. Pier im plicaţii internaţionale. Pri noiembrie, a unei formidabile Germaniei au contraatacai, ce
decursul celor 12 luni cc s-nu din Franfa, Marea Britanic şi derea a fost suportată de nu ma a fost căderea Franţei din speculaţii cu capitalurile flo tind devalorizarea francului, O TTAW A 10 (Agerpres) — subterană de la 3 decem
scurs, sistemul pcrleclat în R.F. a Germanici — observa mai şapte membri ai „Pool- tabăra tarilor creditoare in cea tante. In cîteva zile, peste 2 concomitent cu menţinerea o- Surse guvernamentale dc la brie. EI a adăugat că in
J945 la Dretlon Woods. n Iost agenţia France Presse — cn şi ului nurului", Franfa rcluv.inrl o m arilor debitoare. Ca urma miliarde dolari — cca mai ma fcrtci de a acorda Franfei cre Otlawa au anunţat că explo momentul experienţei fuseseră
'zdruncinat dc trei c rize pro presiunea proteclinnistu din să participe. F.a s-a situat a- re, indiferent dacă vrea sau re parte originari din Franfa dite In valoare dc 2 miliarde zia nucleara subterană care a luate toate măsurile de sigu
funde care au pus in cauza nu Statele Unite, facilitată dc de tunc! de partea celor care ce nu, Franţa are astăzi in do — s-au îndreptat spre R.F. a dolari. Se pare că — in con avut loc luna trecută la poli ranţă. dar a admis că o anu
numai principiile de la ha za ficitul balanfei comerciale a- reau reîntoarcerea relaţiilor meniul monclar, interese sim i Germaniei. junctura economico-financiară gonul pentru experienţe din mită cantitate de radioactivita
actualelor raporturi monetare mericone, departe de a resta monetare occidentale la siste lare cu cele ale S.U.A. şi A n O trăsătură aparte a acestei a acelor zMc — devalorizarea Nevada (S.U.A.), a fă c u t'c a te s-a degajat ir) atmosferă.
capitaliste, ci — ca urmare a francului era inevitabilă, lucru radioactivitatea păturilor de Ziarul „W ashington Post" a
măsurilor restrictive pe rare recunoscut dc a ltlc l şi dc unii aer din Canada să fie de 20 relatat că nivelul radiaţiilor
le-ou qonerat — si perspecti membri ai guvernului. In aces de ori mai mare dccit cea o din atmosferă, măsurat de sta
vele extinderii normale a In criza m onetară occideiitaBă te condifii, hotărîrea anunţată bişnuită. In legătură cu aceas ţiile din apropierea oraşelor
schimburilor comerciale inter- la 23 noiembrie de preşedinte ta, s-a ream intit că M inisterul canadiene Otlawa. Montreat şi
occidentale. le de Gaulle de a nu devalo canadian al Afacerilor Externe Toronto, a crescut cu 10 pînă
riza francul a Iost calificata
De pildă, relaţiile comercia avertizase din timp guvernul Ia 20 de ori fată de cifrele
pentru INCERTITUDINEA PERSISTA
le ale A ngliei cu străinătatea ca o lovitură de teatru. $i nu S.U.A. asupra unei asemenea normale, pînă Ia 15 decembrie
au Iost dur taxate prin intro pufini au Iost comentatorii po eventualităţi anul trecut. P otrivit agenţiei
ducerea o b lig a tivită ţii litic i care au atribuit persona La Washington, purtătorul Reutcr, daca se dovedeşte că
im portatori de a depune la va lită ţii „batrin ulu i genera!" m i de cuvînt al Departamentului materii radioactive au trecut
mă. pentru o durată de sase raculoasa salvare a francului. dc Stat a declarat că a fost o r
luni, un depozit reprcv.cntind In orice ca?., dezacordul mo donată efectuarea unei anchete dincolo de frontierele Canadei,
50 la sută din valoarea impor gliei. A doua consecinfd a c ri noi crize a /ost aceea că ea netar franco-vest-gcrmon, care în legătură cu ştirile, po trivit aceasta ar putea constitui o
turilor. Măsura trebuie, In mod b ili încrederea, riscă să facă mul bazat pe etalonul aur. a paralizat activitatea Piefci cărora în Canada s-au înre- violare a Tratatului de inter
necesar, să ducă Ja reducerea comerful interoccidental şi In acelaşi timp. conducătorii zei franceze a Iost provocarea a imbrăcat caracterul unei dis comune, nu a Iost încă regle qistrat căderi radioactive, pro zicere a experienţelor nuclea
pute financiare deschise intre
unui reflux de capitaluri spre
volum ului produselor impor mai nesigur decit în trecut". francezi au criticat tendinţa Franfa şi R F. a Germaniei, cu mentat. Anum iţi observatori
tate în Marea Britanic. Măsu Anul J969 se deschide, deci, marilor tari debitoare (S.U.A. Statele Unite. vaste im plicaţii politice. La politici emit ipoteza că un vocate de experienţa nucleară re.
rile adoptate dc guvernul fran cu perspective care sint de şi Anglia), de a se eschiva de Dar tocmai cind situaţia pă nou aranjament general al pa
parte de a fi liniştitoare pen ta adoptarea unor măsuri „sc reuniunea din 15 noiembrie, de
cez pentru readucerea devize rea oarecum normalizată, Io la Basel, a guvernatorilor băn rită ţilor principalelor monede
lor la Banca Franfci şi împie tru economia occidentală. rioQse” pentru reducerea defi m ijlocul lunii septembrie 1968 occidentale ar puica li nego
dicarea scurgerii de noi devize Cele trei crize care au avui citului lor extern, considerat mai multe ziare britanice au cilor centrale din ţările mem ciat In mod discret, pe căi d i Lupte puternice in Nigeria
bre ale aşn-zisului club al ce
in exterior, creează, la rinrlul Inc in cursul anului J968, deşi a fi principala cauză n pier lansat ideca că R F. a Germa plomatice. între şefii principa
lor, dificultăţi serioase schim s-au referit aparent la preful derii încrederii in dolar şi lira niei — care atunci era pe calc lor zece, reprezentanţii vest- lelor stalc capitaliste, după in
burilor comerciale inlerncci- aurului, au aleclat pe rind do sterlină. să înregistreze un surplus de qermani au oierii Franţei, pen stalarea lui Richard Nîxon la U M U A H IA 10 (Agerpres). — Ultimele comunicate
deniale. Libera mişcare n tu larul, francul si, în cele din La originea celei dc-a doua peste 4 miliarde dolari in ba tru a o ajuta să depăşească Casa Albă. A R ii Insă susţin oficiale m ilitare date publicităţii Ia Umuahia. a firm i ca
riştilor în alara Franţei si M a urmă, toate monedele occiden crize a sistemului monetar ca tanta sa comcrciotă — utilizea criza, un credit dc 2 miliarde dim potrivă că. înainte de a se şl cele precedente, că torţele biafreze continuă ofensi
rii Britanii a fost riguros l i tale, cu excepţia mărcii vest- pitalist n stol incertitudinea ză dc iapt o deviză subevalua dolari. Delegaţi a franceză a re putea ataca problema unei re va Îm potriva unităţilor federale algeriene. De astă dată,
mitată prin introducerea de germane. Prima criză, genera creată in Occident dc eveni tă. Im plicaţia acestei alirm ajii plicat Insă cu violentă, decla- forme a sistemului monetar ca luptele puternice au fost localizate în sectoarele O w erri
către guvernele acestor lari a tă de creşterea neîncrederii in mentele social-politJce din era clară : ea urmărea să a- rînd cu această olertâ este in pitalist, trebuie să lie rezolva (încercuit recent de biafrezl) şi Azumini, unde, p o triv it
unor sisteme stricte de reduce dolar, a fost declanşată in lu Franfa in periohda 2 mai — 15 Iragu atenţia asupra faptului acceptabilă atil timp cit R.F. tă disputa franco-vesl-germa- comunicatelor, armata federală a suferit pierderi în
re a alocaţiilor in devize. M a na martie 1968, prin efectuarea iunie. Această incertitudine n cu excedentul comercial vest- a G e rra n ie i nu va Iuq măsuri nă. Dar, perspective apropiate semnate.
nipulările efectuate de R.F. a unor cumpărări masive de aur costat Banca Franfci peste 2 rierman este, tntr-un anumit pentru suprimarea speculaţiei. pentru o asemenea rezolvare A lte ciocniri, de mică intensitate, s-au înregistrat in
Germaniei, prin detaşarea im pe piafa oficiala din Londra. miliarde de dolari. Pe lingă de fel, rezultotul unui dumping. Ulterior, la reuniunea dc la nu se întrevăd deocomdată. regiunea Onitsha, un însemnat centru comercial al N i
porturilor şi taxarea exportu In numai cinci zile, uPool-ul terminarea autorităţilor france Ideea a fost preluată apoi de Bonn c. m iniştrilor dc finanţe I. BADEA geriei, cucerit in luna martie a anului trecut de către
trupele federale.
REDACŢIA SI ADM INISTRAŢIA ZJARULUJ t slr, Dr. Petru Groza nr. 35, telefon 23 17, 12 75. 15 85 — TIPARUL» întreprinderea poligrafică Hunedoara-Deva.