Page 29 - Drumul_socialismului_1969_01
P. 29
Proletari din toote ţările, uniţl-vâ I
n pagina a IV-a Gaudea-
mus
• ReaclH la Washington, după recunoaşterea de căite Sue
dia a R D Vietnam.
igitur
• Noi acţiuni dc luptă ale patrioţilor sud-vietnamezi.
O Situai ia din Panama.
In cadrul Institutului dc
O „Apollo-1 V, cate va debarca doi cosmonauţi pe Lună, va mine Petroşani, cea de-a
21-a promoţie de ingineri
ti lansat la 15 Iulie a.c.
mineri îşi ia rămas bun dc
O încercările lui R. Knrame de a forma un nou quvern li la onii studenţiei şi de la
profesori După 5 ani de
banez au eşuat.
drum, „cartea", a cărei pro
log o început să îngălbe
O Declaraţiile preşedintelui Mohutu.
nească hîrtia şi a cărei epi
log se anunţă bogat, se în
O Greva personalului aqenfiei americane ,Associated Press“
cheie în aceste zile intr-un
continuă. acord de veselie, dar nu lip
sit de nostalgia despărţirii.
E un moment de descătuşare
a tuturor tensiunilor pe care
în tr-o atm osferă de puternic le-am trăit, momentul de fi
a dodnţei noastre
nalizare
de-a ne vedea visul cu ochii.
Visul e aproape Împlinit.
Din mult a rămas puţin. O
entuziasm s-au desfăşurat ieri singură sesiune de examene
ne mai desparte
de clipa
cind vom pleeo singuri in
viaţă, să lucrăm acolo unde
Lusrâriie ccnferinţei organizaţiei DUPĂ PRIMA DECADĂ: conducătorii portidul şi ţara ore nevoie,
să muncim şi să aplicăm tot
ce am învăţat aici. Peste
ani, vom cinsti, desigur, in
întreprinderilor răspund la apel memoria noastră, universul
amintirilor din ocest institut,
judeţene Hunedoara a U.T. C. Aşadar s-a încheiat prima decadă a anului, s-au scurs ţiile să nu producă ? N-a(i luat care ne-am format ca oa
in care ne-am maturizat, in
meni. Ne vom aduce amin
dascălilor
te de cuvintele
noştri, care ne-ou stat tot
primele zile din această a patra etapă a cincinalului,
— Să ştiţi că întregul colec
in care toate colectivele sint chemate să depună eîor- nici o măsură în acest sens ? deauna în ojutor. vom pur-
to în suflet şî in gînd în
turi deosebite pentru îndeplinirea riguroasă a indicato tiv depune multă strădanie SÎ demnul lor, sfatul lor, exem
rilor planului. stăm în uzină zi şi noaptd.
Sala clubului ..Sidcrurgislul" — Aşa le stă bine oamenilor plul lor.
din Hunedoara a găzduit in Cuvîntul tovarăşului Cu ce cadenţă s-a păşit in această decadă, corc este inimoşi Studenţii, care ieri trăiom c-
cursul zilei dc ieri lucrările pulsul muncii în industria judeţului ? Avînd în faţă — Chiar aşa şi este Cocsa- moţio primelor examene, sîn
conferinţei organizaţiei jude „radiografia" primelor 10 zile din '69, „METRONOMUL rii, furnalişlii, toţi oamenii din tem azi la un pas de clipa
ţene a Uniunii Tineretului Co ECONOMIC*1 a întreprins ieri prima sa investigaţie. La uzină sînt mobilizaţi la lucru. memorială cind, în faţa co
munist. La lucrările conferin apelul telefonic al redacţiei, conducătorii principalelor Ne pare bine că „M etrono misiei de examinare, vom
ţei au participat delegaţi ai IOACHIM MOGA întreprinderi răspund : mul economic" ne urmăreşte depune jurămîntul pentru mi
organizaţiilor U.T.C. din între activitatea şi făgăduim să tre siunea încredinţată, misiune
prinderi şi instituţii, de pe cem cu bine si peste aceste pe core ne-am osumat-o din
C. S. Hunedoara, director ge
şantierele de construcţii $i de neral, ing. Nccnlaî A ga ch i: „V ictoria " Câlan, am adresat necazuri pricinuite de ger. Vă primo clipă cind am păşit
întrebarea : „Cum lucrează sec
la sate, precum si numeroşi in Stiruati tovarăşi. Judeţul Hunedoara ocupă un nului aproape 50 000 tone căr „A ş a cum v-am spus .şi acum ţiile de bază?" Nc-a răspuns rugăm să mai reveniţi. progul acestei şcoli.
vitaţi M ineri şi siderurqişti, loc dc seamă pe harta patriei bune brut extras, iar construc Sîntem mîndri pentru ceea
constructori si cncrgetieieni, Conferinţa organizaţiei ju noastre Aici se realizează a torii au predat la cheie 2 680 cîteva zile, noi am intrat bine cu cel mai firesc ton tovarăşul Din Valea Jiului, dispecerul ce am făcut pînă în prezent,
în acest an. Avem peste plan
Adolf Drukcr, directorul uzinei.
cooperatori, elevi si studenţi, deţene a Uniunii Tinerelului proape 60 la sulă din produc de apartamente, 5ntrecîndu-şi 400 tone de aglomerai, 150 tone dc serviciu ne-o comunicat si sîntem mîndri de o face por
tineri din toate domeniile de Comunist constituie un mo ţia de oţel a ţării, peste 60 la şi ci sarcinile prevăzute în pla — Nu sîntem m ulţum iţi cum tuaţia producţiei după 9 zile. te din ormato mineritului
activitate au făcut bilanţul unei ment însemnat în viaţa tin eri sută din cea dc fontă, 40 la nul anual. de fontă. 433 tone de oţel, tar se lucrează. Avem abia 17 tone Iată ce om notat : Lonca — românesc, din detaşamentul
la cele 8 laminoare doaf două
bogate contribuţii la mersul lor hunedoreni. Ea se desfăşoa sută din extracţia de cărbu Aceste succese sini rodul e-' au rămas sub plan. Lucrăm mai de fontă în plus la furnale şi minus 1150 tone. Petrila — unei grele dar frumoase şi
înainte al societăţii si au sta ră in atmosfera de puternic e ne şi 60 la sulă din extracţia forturilor pline de abnegaţie, încetinit şi avem necazuri la mai grav, un minus dc 108 tone plus H I tone, Dîlja — minus onorate munci.
bilit noi măsuri care să con lan patriotic, sub semnul mun dc minereu de fier. Judeţul depuse (le oamenii muncii clin cocseric si la furnale din cau de semicocs. După o perioadă 275 tone, Aninoasa — plus .152 Sîntem tineri şi ne dăm
ducă la afirmarea tot mai mult cii insulletitc a înlrcgului po noslru ocupă locul în lii privind economia judeţului, la care un cind n-am avut cocs, minereu tone. Vulcan — plus 441 tone, seomo că obîo acum începe
a tineretului bunedorean în por pentru realizarea angaja ponderea ramurii metalurgiei aport însemnai l-a adus tine za cărbunelui şi a cocsului. şi cărbune, gerul ne pune în Paroseni — minus 70 tone. Lu misiuneo cea moi grea, ne
Sîntem însă într-o permanen
pcni — plus 5129 tone, Uricani
măreaţa operă do edilicarc a mentelor lualc în cinstea celei feroase şi locul doi in industria ret ui. tă legătură cu conducerea m i fală piedici foarte mari. Inchi- dăm seama că abia acum
României socialist o. dc-a 25 a aniversări a eliberă de combustibil a ţării. Vă daţi Este un titlu de mîndrie pen nisterului care, iu aceste zile, puili-vă că 16 oameni, timp de — minus 1952 tone. Ne-am aş ne vom da examenul adevă-
teptat ca după încă o zi rea
16 ore nu pot descărca un va
Au participat tovarăşii loa- rii palrioi şi a celui de-al scama, deci, dc complexitatea tru organizaţia judeţeană de manifestă o puternică 1 preocu gon cu 60 tone dc minereu şi lizările să fio rotunjite Numai rol, cînd vom fi puşi în situa
china Moga, prim-secrelar al X-lea Congres a) Partidului Co sarcinilor, de răspunderea ce U.T.C ca peste 10 000 de tineri, pare pentru a asigura combina vă puteţi da seama ce necazuri că s-a întim plat toiul pe dos ţii necunoscute şi vo trebui
Comitetului judeţean Hunedoa munist Român, pentru Îndepli revine organizaţiilor de partid, în majoritate membri ai Uniunii tului nostru materialele nece avem La ora actuală avem la De la 2 088 tone cărbune cîl să le rezolvăm.
ra al P.C.R, preşedintele Con nirea sarcinilor planului de organizaţiilor de masă pentru Tineretului Comunist, sint an sare. Mai avem de rezolvat — rampe 128 de vagoane cu căr Ultimul glas ol soneriei va
siliului popular judeţean provi stal pe 1969, penlru realizarea mobilizarea tuturor oamenilor trenaţi în Sntrecerea.ee se des st asta ca o chestiune care ne bune din Valea Jiului pe care Convorbiri consem nate de împărţi, în aceste zile, tim
zoriu, Ştefan Almăşan. secretar programului de dezvoltare a muncii în scopul folosirii cit făşoară în întreprinderile in priveşte direct — problema a n.i le putem descărca. Din cau pul în două — in ceeo ce
al Comitetului judeţean Hune patriei, elaborat de Congre mai depline a resurselor mate dustriale, de transporturi şi pe provizionării ritm ice cu semi za aceasta am si plătit C F.R- LAURENTtU VISKI a fost şi ceea ce vo fi.
doara al P.C.R., loan Sirbn, şe sul al I \ r-)ea al Partidului Co riale de care dispunem şantierele dc construcţii, că fabricate a tuturor lin iilo r dc uhii 800 000 lei locaţie.
ful secţiei de propagandă a munist Român Am încheiat anul 1960 cu re mai mult dc o treime din nu laminoare, astfel ca şi lamino C O R N E L D UţM ITRU
Comitetului judeţean de partid. Lucrările conferinţei dum zultate bune. Planul producţiei mărul evidenţiaţilor in între rul de profile m ijlocii şi benzi — Asta înseamnă că atila student an ul V
MIron Gbcorqhe, membrei al neavoastră au loc la puţin timp globale a judeţului a fost rea cerea socialistă sint tineri. să lucreze peste indicatorii sta vreme cit va dura frigul, sec I M . Petroşani
Biroului C C. al U.T.C., ad după Conferinţa organizaţiei lizat în proporţie de 101,1 la In amil pe care l-ani iru'l'eiaf. biliţi.
junct de şef de sec ţie la C C judeţene de partid, care a dez sută, al producţiei marfă vîn- peisajul industrial al judeţului
al U.T.C., membri ai biroului bătut cu maturitate şi înalt dulft şi încasată 101,» la sută, nostru s-a îmbogăţit cu noîf Conducerea combinatului şi
Comitetului judeţean de partid simţ de răspundere, problemele In siderurgic s-au înregistrat obiective. Dind dovadă de hăr comitetul dc partid asigură Alegerâic de deputaţi £n A. N.
Au fost prezenţi, de aseme majore ale vieţii economice şi depăşiri importante. S-au dat nicie, pricepere, cjituzîasnv „M etronom ul" că Hunedoara
nea, tovarăşii Ncrnlai Agachi, social-culturalo ale judeţului peste plen 46 619 tone fontă, muncind alături d v v iş in ie i** nurşi va d ezm int rcnumele do
direrlor general al CS. Hune nostru, în ac luata clapă de dez 19 190 tone oţel, 4 904 tone la întreprindere care se achită o şi ui consiiBilc populare
doara, Brîncoveanu Pogea, voltare a României socialiste. minate finite pline. Harnicii mi norabil de toate sarcinile dc
preşedintele Consiliului jude Dumneavoastră cunoaşteţi că neri din \ alea Jiului au în (Continuare m png. a 3*o)
ţean al U C. S R , Aron Popa, anul iyG8 a constituit penlru plan".
rectorul Institutului de mine economia naţională, pentru ce registrai peste prevederile pla Pentru conducerea Uzinei
din Petroşani, Elena Borza, lelalte domenii ale activităţii, CAMPANIA ELECTORALĂ
preşedinta Comitetului jude un pas însemnat In realizarea
ţean al femeilor, Aurel Nis-
prevederilor cincinalului, pe li
lor, directorul Direcţiei agri
nia perfecţionării Întregii vieţi
cole judeţene, Nieolac An- ÎN PLINĂ DESFĂŞURARE
politice, economice şi social-
ru.llnrale a ţării noastre, pre
(Continuare in po? j j ocupare centrală a conducerii Zilele trecute ne-am adre dori să cunoaştem care ral-educ ativă are ca obiectiv
partidului şi statului nostru. sat tovarăşului Gheorghe Căii- sînt atribuţiile acestor principal larga popularizare a
nescu, secretar al Consiliului comisii, şi in mod deo politicii interne şi externe a
judeţean al Frontului U nităţii sebit ale (clo r de la mu partidului şi statului nostru, a
Socialiste, cu rugămintea de a nicipii. oraşe şi comune? lio lă ririlo r Congresului al IX-
Membrii baroului Comitetului ne relata unele aspecte p ri leva din aceste atribuţii. pe lea şi ale Conferinţei Naţio
— Mă voi referi doar la c i-
nale a partidului pentru con-
vind pregătirea şi desfăşura
rea alegerilor dc deputaţi în care le consider mai semnifi linua perfecţionare a vie ţii sn-
judeţean Hunedoara al U.T.C. în consiliile populare. cative. c ial-economice şi culturale,
Marea Adunare Naţională şi
Pentru alegerile de deputaţi
realizările obţinute de poporul
Relatăm în cele ce urmează in consiliile populare, in fieca nostru în cei 25 de ani dc la
(îleva din întrebările puse in- re municipiu, oraş comună, ca eliberare şi a perspectivelor
Borza Dorin, Binţinţan Maria. Comănesru loan, Consîanlh tcrloculorului nostru şi răs de alllel şi la nivelul judeţu ctc dezvoltare a patriei Un ac-
nescu Ion. Faur Viorel, Feyes Ludovic, Jianu Viorcl, Jurca punsurile primite. lui. funcţionează cîtc o com i cent deosebit sc cerc să se pu
Nirolae, Mireşteanu Oc.lavian, Moincu Sabin, Pirva Aron. — Cînd vor începe a- sie electorală Comisiile elec nă în continuare pe explica
Panica Nicolae, Raliu loan, Sărăluş Gheorghe. Trîc Traian — dunărilc pentru propu torale sînt alcătuite din repre rea principiilor democraţiei
membri ; Birău Ion, 1 Jîe Ion, Jstratr Tiberiu Nicula Ştefan, neri de candidaţi ? zentanţi ai organizaţiilor Parti noastre socialiste, a procesului
Saîla Ravcca, | frica Bucura — membri supleanţi. dului Comunist Român, sindi
— Adunările în cadrul că de continuă adîncirc a demo
rora Frontul U nităţii Socialis calelor. cooperativelor, organi cratismului socialist, pc parti
zaţiilor de masă şi
obşteşti,
te va desemna candidaţii
de
Secretariatul Co niţelului deputaţi în Marea Adunare precum şi dm reprezentanţi ciparea largă a maselor la dez
baterea şi rezolvarea treburi
Naţională şi în consiliile popu desemnaţi in adunări ale oa lor economice, politice şi so
menilor m um ii din întreprin
cial culturale cc le ridică fie
judeţean Hunedoara al U.T.C. lare vor avea loc in perioada deri şi organizaţii economice, care municipiu, oraş, comună,
11—10 ianuarie 1969
— După cile se cu dc stal. cooperative agricola pe explicarea drepturilor şi
noaşte. In întregul judeţ de producţie şi alte organiza libertăţilor de care se bucură
Faur Viorel — prim-secrelar, Jianu Viorcl, Raliu loan — s-a terminat acţiunea de ţii cooperatiste, instituţii, uni oamenii muncii din patria
secretari, Pîrva Aron, Borza Dorin — şeii de secţie. desemnare a membrilor tăţi social-culluralo. dc la sate noastră
comisiilor electorale. Am şi din unităţi m ilitare Este necesar ca la cămine
Comisiile electorale judeţea le culturale, cluburi, casc de
nă. ale m unicipiilor, oraşelor
STĂ cultură să sc organizeze mani
şi comunelor au atribuţii deo festări cultiiral-artislice. con
sebit de importante Ele tre sultaţii. răspunsuri la întrebă
In localităţile miniere din tiţional oferă altă ambianţă buie să vegheze la aplicarea rile cetăţenilor, foto-expoziţii
\ alea Jiului, joi u rile de < lub jocurilor de club le face cu dispoziţiilor legale privitoare şi fotomontaje, proiecţii dc lil-
îşi au o veche tradiţie. M ine adevărat distractive*'. la alegeri şl să dea îndrumări mc şi jurnale dc actualitate,
asupra tuturor problemelor ca
rii vîrstnici din Lupcni Hi o- LI CE1ĂTE10H Iaht cîteva răspunsuri prim i re se r uf eră la aplicarea lor, precum şi alte activităţi
înmiesc şi astăzi de acei ani te din partea acelora care z il ţinîndu-se seama, bineînţeles, In perioada campaniei elec
de la începutul veacului cinci nic trec pragul clubului din do competenţa lor teritorială ; torale se cere să se intensifice
mulţi dintre ci au renunţat şi Lupeni. dar pe care nimeni se preocupă dc întocmirea în propaganda prin conferinţe,
la pufinul cc-l primeau şi an — La clubul din Lupcni s-an Jocurile distractive găsesc şi — In ultima vreme — ne pe care o cunosc jocurile de nu-i întreabă dacă sînt mul termen a listelor de alegători trim iterea de lectori si confe
lucrat cllcva „şuturi lără plată*1 format mulţi jucători buni de la clubul din Aninoasa nume spunea tovarăşul Fenişeru. s-au agrement la ambele cluburi ţum iţi cu ceea te li se oferă şi aducerea lor ia cunoştinţa renţiari la sate. folosirea pe
penlru a-şi construi un club al şah. Cc s-a înlrcprins pentru roşi amatori. O sală găzduieşte cheltuit peslc 120000 lei pen Numai că aceste manifestări sc Sn sălile destinate jocurilor de generală, precum şi de pregă seară mai largă a brigăzilor
lor, un ..palat" cum şi l-au nu stimularea lor ? zece mese noi dc şah, cu pie tru baza materială a clubului desfăşoară la întîmplare. Nu agrement. Răspunsurile le ofe tirea clin timp a secţiilor do ştiinţifice ele.
mit în cele din urmă. Doreau — In colaborare n i Asocia sele necesare şi şase garnituri S-ou înlocuit scaunele, perde se întreprinde nimic — sau dacă rim spre analiză conducerilor votare ; rezolvă întîm pinările In scopul cunoaşterii de că
să aibă un loc unde să se în- ţia sportivă „M inerul" din io- de rummy. Inlr-o altă sală sînt lele şi draperiile noi dau o altă lotuşi, sc face ceva, c sporadic cluburilor cu privire la operaţiunile co tre cetăţeni a realizărilor în
tilnească după orele trudnice i alilale am organizat un con amplasate două mese dc biliard ambiantă sălilor, s a procurat — pentru stimularea amatori Şi încă ceva : aclivilăţile de m isiilor electorale de circum făptuite în anii socialismului,
din adîncuri, să schimbe o vor curs de şah. şi una dc şubah. iar in încă stofa pentru mesele de biliard, lor. La Lupeni, doar in luna agrement nu se rezumă numai scripţie şi celelalte întlm pi- pe plan judeţean sc vor lipori
bă în jurul meselor dc şah, — in afară (Ir. jocurile de septembrie s-a organizat un la jocurile dc şah. rummy, nări dale In competenţa lor ; şi difuza la oraşe şi sale o
table ele., ele Se obişnuia, cu
domino sau biliard dub, ce alic manifestări dis perea rezervată serilor de am prim it o staţie de amplifi- concurs dc şah ; la Aninoasa, doi ani în urmă. să se orga verifică >i înregistrează rezul broşură monografica intitulată
Tradiţia s-a păstrat, îmbogă- tractive oferiţi localnicilor? acesta s-a rezumat la amatorii nizeze la cluburile din Valea tatele alegerilor pe circum „Hunedoara — puternic angre
lindu-se în anii noştri, cind Inlr-o perioadă erau frecven din rîndul şcolarilor. scripţii electorale etc naj în procesul de edificare a
fostele cazinouri din Valea te serile de odihnă organizate Bază materială există. Ama Jiului, acele seri dc odihnă — Ce atribuţii au la României socialiste1*, micromo
Jiului, în care muncitorii nu pe colective. Le-aţi abando tori pentru a o folosi, la fel pentru mineri sau diferite alte lin d ii! lor comisiile elec nografii ale unor aşezări hune-
aveau acces, s au transformat nat ? Anchetă la cluburile din Ce lipseşte, lotuşi ? Noi a.n colective de munca Unele, e torale pc circum scripţii ? dorene, fotogazete, pliante,
în cluburi pentru toate cate — Oarecum. încercam să le zice că mai multă iniţiativă, drept, la a căror organizare Conform articolului 21 din precum şi un mare număr dc
goriile de oameni ai muncii. reluăm pentru că ele sini in- chiar fantezie din partea a s-a muncii mai puţin, nu s-au Legea nr 28/1966, cu privire lozinci şi chemări. Vor fi d i
La Lupcni, mai cu seamă, să Ir-adevăr recreative, vesele, Lupeni şi Aninoasa i rlora cc sînt chemaţi să coor bucurat de reuşită Dar acolo la alegerea deputaţilor în Ma fuzate, de asemenea, numeroa
lile destinate jocurilor de club vrem să le extindem şi pentru doneze şi să organizeze activită unde n-a lipsit iniţiativa şi rea Adunare Naţională şi în se materiale de propaganda cc
cunosc o animaţie deosebită. colectivele de la Preparaţia ţile de club La întrebarea c fantezia, aceste seri au avut consiliile populare, in fiecare se vor tipări pe plan central
Localnicii, de diferite virslc, cărbunelui şi întreprinderea „Sînt distractive jocurile... un larg ecou în rîndurile par circumscripţie eleciorală a fost
găsesc în preajma meselor dc „Vîsm za" Lupcni. dislraclive ?” , adresată unor ticipanţilor Cu puţină bună consliluilă cile o comisie. A- In perioada în tîln irilo r can
şah, rummy, table, biliard, ore — Tinerelului. ce i oferiţi dans, amalorii tenisului de rare pentru orchestră, chitare huni şahişti de la clubul din voinţă, un sondaj făcut în rin- ceslc comisii au daloria să ve didaţilor de deputaţi cu ale
de plăcui agrement. în mod deosebii ? masă se pot întrece zilnic Tot electrice... Lupeni, aceştia ne-au răs dul acelora pentru care sc pre gheze la aplicarea întocmai a gătorii, care vor avea Ioc în
— Zilnic. 60-80 de persoane aici sînt urmările programele Aşadar, ambele cluburi dis puns : „Sînt, pentru că găteşte seara de odihnă ar re dispoziţiilor legale privitoare luna februarie, pc baza plann
— Am reluat duminicile de
populează sălile deslinale jo dans, deşi nu se bunirâ de de televiziune. Orchestra clu pun de o bază materială cores anume sini fărulc sa ne dis liefa preferinţele acestora şi la alegeri, înregistrează can lui întocmit în acest scop, la
curilor dc club — ne in fo r prea multa popularitate. Tînă- bului, formală din tinere talen punzătoare. Se poale vorbi, treze. Dar oricîl ar li de dis ar ajuta la realizarea unor în- didaturile depuse ; rezolva în-
mează Dumitru Fainiş. direr- te locale, participă la organi mai ales la Lupeni, de con tractive, ele devin plictisitoa tîln iri care să placă, să des tîm pinărîlc cu privire la can căminele culturale, casele de
rul are alic pretenţii, nu-i mai tindă cu adevărat Credem, în didaţi ş[ la operaţiunile comi
torul clubului din Lupcni Ce convine ca după un dans să se zarea serilor de dans dumini fort, de un climat favorabil in re la un moment dat Dacă s ar cultură si cluburi, form alii ale
lor zece mese de şah Je-am retragă la ' marginea sălii cale Noua conducere a clubu sălile destinate acestor jocuri organiza nişte înlrcccri pe gru să, ca nu trebuie să venim cu siilor secţiilor dc votare, to teatrelor dc stat dîn Valea Jiu
adăugat, recent. încă patru, am Nr-am gîn<lit la amenajarea lui — director Florian Fenişeru Pe cind s-ar putea spune la lei puri. ba chiar intre cluburi, te reţete despre cum şi cc trebuie talizează rezultatele alegerilor lui şi Deva, ale caselor dc cul
amenajat sala cu piesele de unor mese vrem să primim a — manifestă interes pentru îm şi despre interiorul sălii de şah ar strica?". „Clubul are jo c u r i făcut pentru a oferi diferitelor de la secliilc de votare ctc.
— in legătură cu munca
rummy, stofa celor două meşe probare pentru organizarea bogăţirea bazei destinată jocu de la Aninoasa ? Punem jnlre- lei de fel. Poate organiza com categorii de oameni ai muncii dc propagandă, politică tură din Orăştie, Brad. Haţeg,
activităţi
Factorii
distractive
de biliard a fost înlocui® ne unui mic bufet cu dulciuri şi rilor de agrement, precum şi barca deoarece reparaţiile a petiţii şi Ja şah. şi la rummy, numiţi să se ocupe de organi Hunedoara şi Petroşani, pre
şl cullural-cducativă dc
preocupă procurarea unor în iniţierea unor seri distrac cestei săli au intrat in noul an şi la biliard, şi la ping-pong. masă, care se va desfă cum şi ale cluburilor sindica
jocuri de domino, solicitate de răcoritoare. Intr-o asemenea tive, care să atragă spre club înlr-un stadiu departe de a ii zarea acestora sînt în speciali şura în campania electo lelor, vor prezenta programe
localnici, dar pe care nu le-am ambianţă serile de dans vor un număr mai mare de local mulţumitor. Ne-am întrece şi ţinerii şi tate. Aşadar... rală, ce aţi putea să nc artistice adecvate.
găsii încă. avea alt aspect. nici. Subliniam afluenţa de public virstnicii". „C a ra clc * LU C IA L IC IU spuneţi ?
In această perioadă, întrea Convorbire re a liz a ta de
r. „t „,,
ga activitate politică şi cultu V. PETRESCU