Page 30 - Drumul_socialismului_1969_01

— -------sszz ’ .............
o 12 IANUARIE A lte ţă r i: R.S. Cehoslovacă fl) 17 IANUARIE
Clnd a fost — „Ziua a rtile rie i"; Franţa —
România: s-a născut, fn s-a născut, în 1622, scriitorul România: a murit, în 1568
introdus tutunul 1857, paleontologul Sabba Ştc- Moliere (Jcan Baptiste Poque- Nicolae Olâhus, umanist tran­
silvănean, originar din Ţara
fănescu
(m. 1931); a tncctal
tin), m. 1673; Germania — au
din viaţă, tn 1866, cărturarul fost asasinaţi, în 1919, Karl Românească (n. 1493); s-a năs­
în Deva Aron Pumnul, participant Ia re­ Liebknecht şi Roza Luxem­ cut, în 1819, chirurgul N irâlae
voluţia din 1848 din Transil­ burg, m ilitanţi ai mişcării TurnesCu, precursor al chirur­
Introducerea tutunului tn vania (n. 1818). m uncitoreşti; India — „Ziua giei moderne româneşti — 150
Ardeal s-a făcut la 16 Iulie A lte ţă r i: S.U.A. — în 1876, armatei". de ani (m. 1890); fn 1958, a
1576, ziua cînd solul Meh- s-a născut scriitorul Jack Lon- m urit chim istul Radu Cernă-
met Aga sosea la curtea don (m. 1916). tescu (n. 1894); a Intrat în
principelui din Alba Iulla, funcţiune, tn 1958, ciclotronul
■*#•+** < » ca trim is al porţii otomane. # 13 IANUARIE românesc, cu o putere de
Atunci, acesta a adus cu 12 500 000 de electronvoltl.
sine tutun şl a fumat cu p i­ România: In 1948 s-a în fiin ­ Alte tâ rî: Bolivia — a fost
pa, apoi a dăruit principe­ ţat ordinul „Steaua Republicii creat, tn 1950, Partidul Comu­
X J 2 ^ I 2 î T Z C - ^ - L lui şl unor înalţi curteni, Socialiste România j s-a năs­ nist din Bolivia ; Congo — în
1961 a fost asasinat Patricc
ciudata buruiană şl sfimtnţa
cut, în 1879, naturalistul Ion
ci. • Borcea, care a pus bazele şco­ Luniumba, erou naţional (n.
Aşa fu rSspîndit tutunul lii româneşti de oceanografie 1925) i Polonia — a fost elibe­
tn Transilvania şl In curînd (m. 1936). rată, tn 1945, de sub ocupaţia
EUCALIPŢII, slnt arbori o- el a ajuns la Deva, unde A lte ţări : Anglia — a în­ hitlcristă, capitala târli, V ar­
rlglnarl din Australia, Tas* A rbori principii cu sulta lor veneau cetat din via|ă fn 1941. scrii­ şovia ; Spania — s-a născut, tn
mania şi Arhipelagul Mala* şi şedeau deseori fn curtea torul James Joyce (n. 1882). 1600, dramaturgul Pedro Cat-
M E N IU L ez. Creşterea lo r este deose­ de m are valoare mare a domeniului cetăţii. # 14 IANUARIE deron de la Barca (m. 1681).
O descriere botanică a tu­
bit de rapidă, unii puţind a­
tinge foarte repede chiar tunului o face cărturarul # 18 IANUARIE
Înălţimea dc 160 m. C iţiva are o largă utilizare In In­ Benkfi lozef (1748— 1814) !n- România: se împlinesc 35 de
A N U L U I stnt cultivaţi cu succes In printre cele mal uşoare, ne­ dustria aviatică. tr-o cărticică de 36 de pa­ ani de la moartea savantului avînd tn frunte pe Tudor Vla-
LEMNUL DE BALSA este
România: în 1821, pandurii,
gini, tipărită fn Sibiu la
medic şi
regiunea mediteraneană. In
Ioan Cantacuzino,
Ing. A. HULEA
1792. In această lucrare, au­
special fn Algeria. El contri­ depăşind greutatea de 160 de Io Staţiunea INCEF torul mai menţionează că bacterlolog, fondator al şco­ O IC IANUARIE dimlrcscu, Încep răscoala tn
kg/m c. Fiind fin şl foarte
Oltenia şl Muntenia ; s-a năs­
buie puternic la asanarea
2.000 terenurilor mlăştinoase, bîn- moale, înlocuieşte pluta şl Sîmeria românii ii numesc tabac, a­ lii române moderne de micro- România: s-a născut, 1n cut, în 1832, medicul Iacob
biologie şi
medicină experi­
tulte de febra palustră. Au poi că fumatul era oprit şl mentală (n. 1863). 1894, Ecalcrina Teodoroiu, e- Fellx, întemeietorul higienel
insă neajunsul de a fl sen­ urm ărit de stăplnlre, prin rolnă a poporului român tn ştiinţifice din ţara noastră (m.
sibili la geruri şi vlnturt porunci aspre şl prin cuvfn- # 15 IANUARIE prim ul război mondial — 75 1905); în 1848 s-a născut scrii­
A nul 2 000! Cine nu s-a violente. Infuziile din frun­ tul preoţilor, rostit din am­ de ani (m. 1917); în 1848 a fost torul Ioan Slavici (m. 1925)» în
idsaf oare purtat pe aripile zele lor slnt utilizate tn me­ vonul bisericilor. România: se împlinesc 135 semnat Tratatul de prietenie, 1856 s-a născut Ion Georges-
ianteziei cu gindul la le lul dicină ca febrlfugc. Nu cunoaştem forma sl de ani de la înfiinţarea în colaborare şi asistentă mutua­ cu, clasic al sculpturii noastre
cum vo r trăi oamenii la în­ Lemnul Ia două specii de felul acestor oprelişti fn De­ Bucureşti a asociaţiei cultura­ lă între R.S România şi R P. (m. 1898); s-a născut, tn 1889,
ceputul celui de-al t/ellea eucaiipt, K arrl şl Jarrah, fa­ va, dar socotim interesant le şi artistice „Filarm onica" • Bulgaria. Alexandru Nicolae. m ilitant al
m ileniu J Ţinînd seama de ce obiect de importante ex­ să arătăm o astfel de regle­ In 1850 s-a născut luceafărul Internaţionale: la Bruxelles mişcării muncitoreşti — 80 de
extraordinarul progres teh­ porturi. mentare făcută fn comuna poeziei româneşti M ihai Eml- are loc reuniunea m iniştrilor ani (m. 1937).
nic din u ltim ii ani există o Eucalipţii au fost introduşi Jeledinţi, din Judeţul Hune­ nescu (m. 1889); In 1879 s-a apărării ai ţărilor membre ale Alte ţă r i: Anglia — a murit,
serie dd cvasiccrtltudini. In India, Asia de sud-est, doara. Conducerea acestei născut Ştefan €heorg!ilu, m ili­ N A T O. j la Paris se deschi­ în 1936, scriitorul Rudyard
A sllel, se poale altrma, cu Brazilia, Argentina şl Ame­ localităţi a stabilit printr-un tant de seamă al mişcării mun­ de salonul internaţional de Kipling (n. 1865); Tunisia —
mai m ulld sau mal puţind si- rica de Nord. Ei reuşesc In regulament din anul 1698, a­ citoreşti din ţara noastră — mobilă, la care participă şi ta­ „Ziua luptei pentru indepen­
guran/ă, efi oamenii vor pu­ mori deosebit In Brazilia, probat de corniţele suprem, 90 de ani (m. 1914); au înce­ ra noastră. denţa Tunisiei".
tea vizita alte planele (cel unde ajung exploatabili du­ că este interzis tuturor oa­ tat din viaţă, in 1922, Nicolae
puţin Venus. M arte şi pă circa 12 ani. Lemnul lor, menilor, de orice condiţie ar Filip, medic veterinar, propa­
M ercur) ; cd ei vor zbura In folosit fn trecut Ia construc­ fi, să fumeze cu pipa, deoa­ gator al cunoştinţelor ş tiin ţi­
mari avioane supersonice t ţia de nave, are tn prezent rece casele slnt foarte În­ fice în rîndul ţărănim ii (n.
că milloacele dc transpojt, o foarte largă gamă de În­ ghesuite şi trebuie să exis­
In general, se vor dezvolta trebuinţări. te teamă de foc. 1864), iar în 1937, scriitorul Epurarea apelor
In mod excepţional. DR. VICTOR ŞUIAGA realist Anton Holban (n. 1902).
Despre toate acestea s-a ABANOSUL DE CEYLON
mai scris. M ai puţin s-a este copacul cu cel mal greu eu oiigen
vorbit despre ce vor minca lemn, cfnlărind obişnuit i;
oamenii tn anul 2 000. Remorca auto de 6 0 0 tone
cea 1330 kg /mc.
Culoarea lu i complet nea­ Recent, tn oraşul Tokio au fost .efectuate cu succes
ALGELE MARINE —
gră şl alte calităţi fizico- in portul M arsilia, a fost încărcată într-un vas cu o scrie de experienţe privind epurarea cu oxigen a a­
IMENSA SURSA DE mecanice. II fac propriu pen­ destinaţia S.U.A. o remorcă auto lungă de 65 m, lată pelor poluate ale riu rilo r.
ALIMENTE tru lucrări artistice de ttm- SENEGAL. — Un exemplar de boabab a cărui tulpină poate de 6,2 m. Ea are greutatea de 200 tone. Această remor­ Aproxim ativ 30 de rluleţe şl canale din Tokio sînt Iii
plărie, claviatura planelor şl fl cu greu cuprinsă de ciţiva oameni, Diametrul său are 8 me­ că construită în Franţa are capacitatea de 600 tone, şi poluate cil reziduuri şl emană un miros urtL Ele repre­ ui
De pe acum In Japonia alte instrumente muzicale. tri. este cea mai mare din lume. zintă un pericol nem ijlocit pentru sănătatea locuitori­ 3
şi R.F. a Germaniei se pro- lor oraşului. U llim clc experienţe au demonstrat că e­
duce din alge marine o p li­ purarea cu oxigen a apelor „riu rilo r moarte*, a făcut
ne care, dupd o anumită din nou posibilă creşterea peştilor.
perioadă pentru ncomodare, prînz Uşor sau un prlnz greu), acid clorhidrlc la ulceroşl este producerea ulcerului nu poate duc la creşterea acidităţii şi Epurarea s-a efectuat cu ajutorul a două pompe fi­
poate II consumată cu deo­ orientează spre un ulcer duo­ dată de un număr mat mare fi conlestată, totuşi acest fac­ la apariţia ulcerului. xate pe cursurile superior şl Inferior ale riu rilo r. Apa !n
sebită plăcere. Recent, cer­ denal. de celule producătoare de a­ tor nu poate fi considerai uni­ Anumite droguri ca aspirina, poluată a fost absorbită de aceste pompe spre nişte
cetătorii americani au des­ Ulcerul apare periodic, se­ cid, de o scădere a mucusu- cul. M ulte persoane cu acidu­ cofeina, cortizonul provoacă rezervoare speciale unde s-a Introdus oxigen cu un a­
coperit esenţa... p linii, a lir- zonier, primăvara şl toamna Oui ce protejează mucoasa, de late crescută, nu fac ulcer. La leziuni ale mucoasei superfi­ daos de nltrat dc calciu şl sodiu după Care I s-a dai :!J
fi
mind cd chimic ea este... cu o durată dureroasă de 3-6 o circulaţie sanguină deficitară apariţia ulcerului mai survin ciale şi supun mucoasa unei din nou drumul io rîuri. \
1.4, 5.6. tetrahidro — 2 acc- Datele statistice arată că săptăm tnl; durerea este însoţi­ şl de un sistem nervos mai si anumite condiţii, cum s în t: vulnerabilităţi fată de acid*
topiridina. Ei au reuşit să boala ulceroasă afectează a- tă obişnuit de arsură. Se adml- excltabil. încordările psihice Intense, scăzlndu-l astfel rezistenta.
izoleze această substanţă şi proxim atlv 10 la sută din în ­ Apariţia ulcerului la tineri
au putut demonstra că ea treaga populaţie a globului. pune în discuţie factorul ere­
degafd In mod sensibil ace­ Boala are o frecvenţă maximă ditar, care ar transmite o pre­
eaşi aromă ca şl plinea in lre 25—40 de ani, Dar poa­ dispoziţie la care se adaugă,
proaspătă. te apărea din copilărie şi pînă ulterior, factorii favorizanti şi Istoria... strănutului
Dar lolosirea algelor In la bălrîneţe. Este de 4 pînă la Ulcerul -duodenal declanşatori de care am amin­
alimentaţie este abia la în­ 5 ori mai frecventă la sexul tit mai sus.
ceput. Excepţional de bo­ masculin. Neglijarea bolii ulceroase
gate In elemente hrănitoa­ de către bolnav duce mai de­ Obiceiul de a ura „noroc" strănut era norocos sau nu.
re, ele constituie un obiect Se pune întrebarea : este u l­ vreme sau mai ttrziu la com­ cui strănută ar li apărut, du­ Era, dc exemplu, loarle bine
de cercetare continuă. De cerul gastric şi cel duodenal te în. general că factorul domi­ S-.a .pus .Jr.ecvent întrebarea: continui, zilnice, conllictele, a- plicaţii serioase cum slnt : he­ pă unii. In secolul al X IV - să strănuţi cu caput întors
ciţiva ani Jn numeroase ţări una şi aceeaşi boală, sau slnt nant in dezvoltarea ulcerului do ce nu digeră acidul mucoa­ •lifrentatia neratională, neregu­ moragia, perforaţia şi stenoza. lea, pe tim pul teribilei ciu­ ta dreapta sl rău, daqă a-
două boli diferite ? M ajorita­
se produc din alge dilerite. tea cercetătorilor sini de pă­ gastric şi duodenal este acţiu­ sa stomacului, de ce nu-şi di­ lată, calitatea proastă a ali­ Frecventa mare, apariţia la me. Primul semn al Inlccturll veai capul Întors Ia stingă I
praluri alimentare, ca de p il­ rere efi este vorba de o lo­ nea acidului clorhidric şi a geră propriul perete ? La a­ mentelor conservate şi condi­ vîrsta cînd Individul esle mai era un strănut. De aceea, Un ilustru lilozol. Luciani,
dă, fn Franţa, unde din pra« calizare diferită a aceleiaşi pepsinci din sucul gastric. Nu ceastă Întrebare nu s-a găsit mentate, hrana rece, locurile activ, durata lungă a bold, li­ cind cineva strănuta, cel ca­ explică originea strănutului
/urile „ Cebon" gospodinele există ulcer fără aciditate. U l­ încă un răspuns plauzibil. Unii de muncă cu temperatură r i­ mitarea pc timp îndelungat a re erau in apropiere ti urau prin prezenţa secreţiei naza­
pregătesc creme delicioase. boli, avînd trăsături funda­ cerul se localizează acolo un­ sînt de părere că proiecţia dicată, Cu radiaţii calorice, capacităţii dc muncă, com pli­ „ sănătate“ sau „ noroc", se le. a corpilor străini sau a
mentale comune; durerea, cind
( apare la o Jumătate pînă la o de mucoasa stomacului este este dală de sucul alcalin, al­ curenţii de aer mari. locurile caţiile şi problemele de trata­ închinau şi lugeau c il mai substanţelor stimulente in
ment, far din ulcer cea mai
oră şi jumătate după masă, mai expusă acţiunii acidului. ţii că mucusul care căptuşeş­ de muncă zgomotoase, gazele repede. Dăr să ne îndoim cd mucoasa nazală. In strănuta­
MENIURI ALCĂTUITE PE Ulcerul duodenal apare la te mucoasa o protejează, iar şi vaporii toxici etc. importantă boală a stomacului, această ipoteză este cea ade­ te gura e întotdeauna des­
CALE ELECTRONICA insolită de vărsătură, orien­ vîrste mai tinere, pe cînd cel alţii că Imunitatea mucoasei iar răspîndlrea mare îl dă un vărată, pentru că despre un chisă dintr-un act re lie f, ca­
tează spre un ulcer gastric, iar Prezenţa altor afecţiuni din aspect mcdico-social. astfel de obicei slnt urme
cînd apare la 2-3 ore pină la gastric la virsle mai înaintate. gastrice la autodlgestle este sfera abdominală, cum sini a- re se imită cu regularitate.
Anul trecui, la Tlrgul-Expo- Adeseori, localizarea este con­ dată dc conţinutul ci in onti- pendlclta, colita, bolile ficatu­ (Va urma) pînă la triburile cele mai în­ Dar nu lipsesc explicaţiile
ziţle Internaţională de alimen­ 5-6 ore după masă, adică a- comitentă şi pe stomac şi pe pepsină. lui şl ale căilor biliare slnt dr. FLORIAN DULCA depărtate din Africa şi Asia. ingenioase sau pline de ima­
tunel cînd stomacul este a­
taţie „ LEFA-68", care a a- proape gol (in funcţie de un duoden. Concentraţia mare de Deşi aciditatea crescută în motive dc Incitaţie gastrică ce modic specialist interne Chiar la anticii egipteni, a­ ginaţie. Un erudit cercelăfor
vul loc la Hamburg, aten­ rabi, greci şl romani, stră­ cu numele de Strada, a lir-
ţia specialiştilor şl a gur­ nutul era considerat ca un mâ că strănutul a lost intro­
manzilor n lost atrasă de un semn fericit de bună veste. dus printre m uritori de căi re
„dietetician electronic", pus Părerea susţinută de Arls- Promeleu. Pentru a da v/a/d
la punct de Societatea In­ Doc plutitor CASIER MECANIC totel şi confirmată la distan­ statuei pe care o plămădise,
ternaţională de medicină a Despre plăcinte ş] răvaşe tă de secole de Montaigne el a lural. după cum flecare
viitorului, din Vlena. A ­ — veselul autor al „M am ei şl im, o rază de soare, dar
ceastă nouă maşină imprimă g ig ftt Cinematograful „O rbita" din locul dorit şl peste cîtcva se­ rlsuluC — alirmă că strănu­ pentru a o Ieri de Apollo, a
cu viteza dc 600 rlnduri pe Desigur, nu va fi vorba în vîntul însemna la origine •d i­ Kiev (UR.S.S.) a fost înzes­ cunde prlmcşlc biletul corcs- tul a fost subiect de urare ascuns-o. G hiciţi unde ? In...
minut meniul Ideal al fiecă­ cele ce urmează de o retetă rect, plat, neted". Se pare că La şantierul naval trat cu un original casier au­ minzfitor. Casierul automat şl salul totdeauna In lume. tabacheră. Apoi, vrlnd să
rui celă/ean cu condi/la ca culinara, ci de povestea unor romanii au apreciat plăcintele ,,lozo Lozovina-Mosor" tomat. funcţionează cu mare precizie Strănullnd un soldat, pe ...prizeze, distrat, îşi bă­
acesta să-l Jurnlzeze ctteva cuvinte interesante prin schim­ greceşti, de vreme ce au îm­ de lingă Split, R.S.F. iu ­ Ecranul dreptunghiular al neellberînd bilete duble. Două cind Xenolonte vorbea tru ­ gă in nas o bucăţică din
d a te : vtrsla, talia, greuta­ bările pe care le-au suferit sau prumutat şi numele lor, ros- goslavia, a fost lansat la automatului este prevăzut cu tocul e9le vlndut. butonul co­ pelor, aceasta lăcea pe căpi­ acea rază... Dar mucoasa na­
ia apă cel
mai mare
tea. tensiunea, profesia, mo­ prin călătoria lor de la un po­ tindu-1 placentae. Schimbarea doc plutitor construit un număr dc butoane echiva­ respunzător nu mai revine în tanul grec să afirme că era zală rcactlond neobişnull ş/
dul de viaţă cit şi eventua­ por la altul. sunetelor n-a fost cu totul în­ pînă în prezent in a­ lent cu numărul locurilor din poziţia Iniţială. un semn al zeilor prin care asllel Iu obţinui prim ul stră­
le prescripţii medicale de Gustoasele plăcinte erau cu­ tâmplătoare: sub noua formă, cu- ceastă tară. Docul are sală. Inlroduclnd in automat înaintea fiecărui spectacol, cl se arătau favorabili luptei. nut divin.
regim alimentar. noscute şl de vechii greci i ei vfntul semăna cu verbul pla- lungimea de peste 225 moneda respectivă, spectatorul fn dispozitivul automat sc In­ Strănuta si Telemac in „O di­ E drept că această Idee nu
le numeau plakuntea. Aspec­ ceo „a plăcea". Pentru romani, apasă pe butonul care indică seea", far Penelopa se bucura pul ea să vină decil din min­
T. S. tul lo r era probabil apropiat plăcintele erau deci nişte „o- m şi lăţimea de 45 m. troduce planul sălii. Iar spec­ lllnd sigură de reîntoarce­ tea unui erudit glumeţ şi,
de cel de astăzi, deoarece cu- biectc care plac, plăcute". tatorii, apăslnd pc butoane, nu rea lui Ullse. Chiar crudul unde mai pui că sînt unii ca­
Limba română a moştenit ... şi cârti din plastic fac decit să perforeze singuri Tiberius ura noroc celui mal re-/ cred şl a lfil care o vor
cuvîntul plăcintă, din latineşte. tocurile respective. In afară umil dinlre supuşii săi care În flo ri şl mal mult, cd deh I
Originea lui răvaş ne trim i­ Japonia, care ocupă al doilea loc din lume la produc­ de aceasta, un calculator spe­ strănuta. Aşa-l legenda, cu legende­
te la limba altor popoare. Cu­ ţia de materiale plastice, a depăşii in 1968 cifra dc Grecii posedau un adevă­ le ei.
vîntul e de origine slavă şl 2 400 000 tone. Procentajul dc creştere al producţiei dc cial indică suma primită din rat cod pentru a judeca după
însemna „obiect crestat, cres­ mase plastice este, dc ordinul a 18-20 la sută, fiind ast­ vfnzarea biletelor în orice pe­ loc şi îm prejurări cind un SEPTIMIU FELIX
tătură". Din acest înţeles s-a fel cc) mai ridicai din lume. rioadă dc timp.
dezvoltat apoi acela de „în ­ Japonezii lind să rezolve problema cărţilor din mate­
O semnare, text crestat pe un o­ rial plastic. Ei sînt prim ii care au pus la punct fo lii de
biect de lemn". încetul cu în­ polipropllenă $1 clorurâ de polivlnll supradorurată,
cetul ajungem la sensul actual subţiri ca hîrtia. me I 12. Da v ia ţa m ic u lu i ecran
din româneşte : „însemnare, Dar, rămlne de rezolvat problema preţului de cost. — Oraş m in ie r d in Valea JluluJ :
bilet, scrisorică", indiferent de Atunci cind materialul plastic va li mal ieftin decit 13. L o ca lita te şl e xp lo a ta re m i­
obiectul pe care se scrie şi, hirtia. cărţile, caietele şi jurnalele vor fi din plastic. niera din a n sa m b lu l o ra şu lu i Pe­
t r ii* — s c e xtra g din m in e le v a il
evident, fără să mai fie vorba Nu mal este, deci, vorba de o dificultate tehnică, cl de J iu lu i.
tmbliruitorii — de creştere. o realitate economică.
oameni ai cura­ V E R T IC A L : I. L o c u ri de m u n ­
jului şi dine- ca fn m in a — P u n c tu l fo rte în
niei — s-au a­ A lu p iâ cu cărbune le ; 2. B aterie —
J iu lu i ; 3.
In Valea
L o ca lita te
propiat de felu­ M u ntea nu Eugen — Oraş m in ie r
rite animale şi in- Intre om şi crocodil tn Valea J iu lu i, c o n s tru it tn în ­
frîngindu-le cru­ tre g im e in a n ii p u te rii populare
— T u d o r M u şal I ; 4. Z b u ră to r le ­
zimea şi sălbăti­ gendar — M a rca j In m ina la cea
cia le-au obiş­ m al Joasa a d in clin e — La bu­
nuit să le exe­ to i ; s. C o n tro lu l te h n ic dc c a li­
indonezianâ, colaborare" bazată pe ură
cute comenzile, tate (abr.) — A ic i Işl petrec va­
ra concediul şl m in e ri d in Valea
lată că Koringa, J iu lu i — Loc de m uncA special
o am enaja t p e n tru extragerea cAr-
b u n d u l ; 6. E x p rim a ta ve rb a l —
s-a apropiat de O Jum rttate de d ia m e tru ; 7. Lo ­
animale pînă a­ In cheile piscului Tscboki, corc re bazată pe ură. De îndată ce ale fluviului. Mai întîi încearcă ca lita te În va le a J iu lu i unde s-a
cum nesocotite se înalţă pînă ta 2 975 m deasu­ Mussati cu botniţa sa îşi lace să-şi apuce „călăreţul" cu colţii c o n s tru it cea m a l m o dern a pre-
de îmblînzitori : pra Nilului albastru, trăieşte sin­ opariţio pe malul fluviului, ape­ p a ra lte : 8. S fios la în c e p u t l —
V enin ; 9. A nexe z ! — Pe Jum ă­
este vorba de guratic etiopianul Lum Mussati, le vîjîie şi se înspumează. Botul soi ascuţiţi ca de fierăstrău. Este tate m are — O raş In Caldeea :
crocodili şi şerpi în vîrsta de 58 de ani, paznic de crocodilului se deschide larg. nevoie de cea mal mare îndemi- 10. C ond iţie !n sistem ul de p re ­
nare pentru ca Mussati să reu­
boa. vinătoare al împărotului Haile „Vrea să mă mănînce", spune m iere la m in e ri — P ra f fin de
Fotografia o Selassie. etiopianul rizînd. Se pare că ani­ şească sâ-i pună botniţa, să ţi­ cărbune, a ş te rn u t In lo c u ri neex­
prezintă in cuş­ Şi crocodilii trebuie să fie în­ malul presimte că vo fi folosit nă „zăbalele" in mină şi să se ploatate ; 11. Ştearsă — A cu m f ;
că cu unii din grijiţi ! Douăzeci de paznici de pentru a fi călărit peste Nil. lanseze pe spatele uriaşului care 12. T re b u ie pus ca să m eargă
cei 12 crocodili vinătoare ou grijă de aceste „Instinctul crocodilului este alt­ biciuieşte continuu apele cu treaba (flg .) — L o ca lita te Ilng â
şi o parte din reptile care trebuie opărote de fel, spune Mussati. El revine me­ coada. Un al doilea laţ cu care B ra şo v ; u . L o ca lita te d in m u n i­
şerpii pe care oventurierii şi braconierii nemi­ reu deoarece speră că pină Io este prinsă coada mai domo­ c ip iu l Petroşani, ou o exp lo a­
i-a imblinzit pre­ loşi. Mussati călăreşte pe croco­ urmă mă va răsturna, şi azvîr- leşte mişcările acesteia. Şi ast­ ta re de calcar — A lt oraş în V a­
zentând numere dili sălbatici, peste cotoroctelâ lind botniţa se va arunca asu­ fel, ciudată pereche — om şî O R IZ O N T A L : 1. P rodus al U- sitele ! (pop.) — Ţ cp I ; 11. P ro­ lea J iu lu i.
crocodil — trece Nilul în ombe-
de mare atrac­ rapide ale Nilului albastru, aco­ pra mea în fluviu. Pînă acum în ­ zln u lo r ..V ic to ria '1 C âlan — Lâcaş num e — Protejează p ic io ru l m i­ JUGA IOAN
ţie. le sensuri, biciuind apele cu de destindere pe ntru m in e ri ; 2. n e ru lu i In lo c u ri dc m unca um e­
lo unde el îşi croieşte drum prin­ să l-am dezomâgit de multe zvicnîri violente, dor fără să se M odernă lam pâ dc m ln fi — Pe de I — Com ponenta a unei tu r ­ Petroşani
tre stîncîle masivului Tschoki, sute de orî". dea la fund şi inaintînd perma­ ju m ă ta te niAifi ! : n. Consoane din
Mussati se trage dintr-o ve­ înainte ca un nou crocodil să nent datorită zâbolelor strins ţi­ c ă rb u n i.! — M a nipulează schim ­
che familie de vînâtori obisi- poată fi călărit, el este împins nute de vînotor. Cine vede acest b ă to rii de oftic In m lnâ — C rud t Dezlegările jocurilor
(flg .) : 4. V ldtlm o co rid e i — M l-
nieni. De la tatăl său o preluat cu cirlige mari de fier pe fun­ călăreţ al valurilor are impresia ncvt care con vieţuiesc In noile
o metodă practică şi simplă de dul puţin adine de la molurile că asistă la un număr de circ. b lo c u ri m oderne d in Valea J iu ­
» a trece Nilul de la un mol la fluviului, după ce o fost copturot Lo sosire o lovitură pe capul rep­ lu i ; 5. Luna. In care se serbea­
ză z iu a . m u n c ii — S ta u ; 6. Apă
altul, călărind pe un crocodil de pe o barcă cu ajutorul unei tilei o ameţeşte pentru citevo dezm ierdata — V o la tila ; 7. C li­ „Judeţul Hunedoara** „Fulgi de nea'*
bătfîn, dar puternic şi foarte plase foarte rezistente. Tot ast­ secunde : vinâtorul sore apoi de m a tul V ă ii J iu lu i — „S tea gul ro ­ O R IZ O N T A L : |. Lu p e n I — Poş­
taş ; 2. Anlnoftsn — Devn ; 3. M ici
lacom. In acest scop, el foloseş­ fel şi-a găsit şi Mussati croco­ pe spatele animalului, ii scoote şu". c o lid in n ce apnre în Valea — Daci ~ R a r ; 4. Co — S ari — O R JZO N TAL : l . P araschlvescu I
J iu lu i ; H. L ls lc
de greşeli ! ; —
te ca zăbale o botniţă cu cîte- dilul în urmă cu zeci an». Acesta botniţa în citeva secunde şi cro­ Tonă ! (abr.) — F o lo sito r I ; 8. Om — M ; 5. P — Loc — Meş­ 2. Ârâturl — O — Iăr ; 3. RC —
AJecsandri ; 4. A h o — ISO — Lee
vo sîrme de care trage atunci vine regulat să-şi ia „pasagerul" Riu In U./t.S.S. — Cu cît c?U» te ri ; 6. Econom — N T — Naz : — A ; 8. Z E — Iţa r i — Afiş ; 6.
cînd reptila vrea să se dea la codilul deschide maxilarele sole 7. T U — Oi'Aştlc — ZE ; 8. R — Azlma — lucu — M I ; 7. Pini —
fund sau să-l răstoarne. pentru ca să pornească spre ce­ uriaşe gata să-l înghită. Dar m al Intens. m ăreşte p ro d u c tiv ita ­ TR — RA — H aţeg : n. O ccanldc N — E rata ; 8. E — N — Seara —
— Case ; 10. Şa) — E T — T B —
Se pare că intre om şi repti­ lălalt mol, efectuînd obişnuitele Mussati, dîn citeva sărituri, o şi te:* dc extrage re a c ă rb u n e lu i — B it ; l i . A lin a — V arga — U ; 12. Ace : 9. Z lo ata — T — Apus : 18.
ia rn a — U iu m — Le : l i . B a —
Locali tale în A fric a î ; 10. M in e ri
lă s-o creat un fel de colabora­ soituri prin cele cinci cataracte ajuns la mal. destoinic» — P ronum e — Desface N a u t — U ita — ftîs ; 13. In c — Net — R om an ; 1 2. M lre a — Alb
H unedoara.
— A T I ; 13. Is e r — A ndcrsen.
Euj:m