Page 34 - Drumul_socialismului_1969_01

privind răspunsul la chemarea Consiliului popular

Galaţi adresată consiliilor populare, tuturor oamenilor muncii

din municipiile, şi comunele patriei noastre

de specialitate vor antrena Tn domeniul ocrotirii sSnStâ- tăţi, circumscripţii şl comitete
cooperatorii şl ţăranii cu gos­ ti 1, se vor extinde acţiunile cu dc cetăţeni.
podării Individuale la diverse caracter profilactic şl In spe­ IV. Pentru îmbunătăţirea
acţiuni pentru buna folosire a cial depistările active în colec­ continuă a procesului Instruc-
— Pentru a satisface mal bi­ pămfntultil şl dezvoltarea creş­ tivităţi, tratamentul ambulator tiv-educativ şt a moderniză­
ne cerinţele consumatorilor. terii animalelor Cu sprijinul şl spitalizarea la domiciliu, rii predării se va Intensi­
Industria locală din Judeţ va cetăţenilor se vor executa Iu- pentru afecţiunile care nu ne­ fica activitatea de cerce­
realiza 30 de sortimente şl crări de curăţare pe 20 000 ha cesită internare obligatorie In tare metodică. se vor a-
produse noi şl va deslăşura o păşune, tar 2 250 ha vor ii fer­ spital Prin îmbunătăţirea tra­ raenaja 4 laboratoare audio­
largă acţiune pe linia diversi­ tilizate. «Păşunatul raţional va tamentului ambulator şl In spi­ vizuale la Slmerla, Vulcan.
ficării producţiei. Se vor produ­ fl extins pe o suprafaţă to­ tale, folosirea mal judicioasă Brad şi Hunedoara. In care se
ce cu 42 la sută mal multe tală de 18 000 ha. De aseme­ a fondului de medicamente, se va experimenta eficienta noi­
prefabricate din beton declt a. nea, se vor executa lucrări de vor realiza economii In valoa­ lor metode şl procedee iolosito
La a te lie ru l m ecanic a l C.S. H u n e d o a ra , se p relu crea ză în fie care lună o im p o rtan tă c a n tita te de piese de schim b nece- nul trecut, va Intra tn func­ desecări pe o suprafaţă de 800 re de 500 000 lei. In studiul lim bilor străine şl a
soro a g re g a te lo r siderurgice. In foto, rectificato ru l M a rin R adu lucrind la una din m aşin ile de In o ltâ p re d zle . ţiune secţia pentru placaj ce- ha şl se vor cultiva legume pe III Pentru buna gospodărire altor obiecte de tnvătămtnt.
ramlc şl cărămizi din comuna 0 supralaţă de cel puţin 3 500 şl înfrumuseţare a oraşelor şl — Pe lingă liceele şl şcolile
Va{a de Joi, care va realiza ha. din care 1 000 ha In tere­ satelor din judelui nostru, generale de 8 ani se vor con­
2 000 000 buc. cărămizi norma­ nuri amenajate pentru Irigat consiliile populare vor m obili­ strui şl amenaja 40 baze spor­
zone
tive simple, 2 500 mp
Creşte numărul le şl 1 000 000 buc. cărămizi şl 5 ha in solarii şl (unele. E- za masele dc cetăţeni pentru verzi şl se vor planta 3 000 de
placaj.
fectlvele de animale vor creş­
executarea prin muncă patrio­
— Industria locală va în fiin ­ te In C.A.P. cu 10 la sută la tică a unor lucrări tn valoare arbori şl arbuşti ornamentali.
ţa 6 secţii noi pentru confec­ bovine şl cu 15 la sută la o­ de 00 000 000 lei, printre care: De asemenea, se vor amenaja
sortimentelor ţionat şl reparat mobilă după vine faţă de 1968. aprovi­ Deva, darea In (unctlune a 40 de răsadniţe pentru produ­
— construirea unul ştrand la
II. îmbunătăţirea
cerea răsadurilor de flo ri şl
comandă, o secţie de covoare
orientale şl cu motive naţiona­ zionării şl deservirii populaţiei ştrandului pentru copil din legume, precum şl 20 loturi
Curios acest lucru. Cad ca Colectivul de muncă al întreprinderii da Industrie le, o secţie de reparaţii auto- prin reţeaua comerţului de stat Hunedoara, amenajarea unei experimentale.
semnează adresa clnd a vor­ locală din Brad a depus, In anul cara a trecut multă moto şl alte capacităţi de pro­ şl cooperatist, unităţile pres­ zone de agrement în Valea Pentru dezvoltarea acllv|tă(ll
ba de obligaţii nu se recu­ străduinţă pentru realizarea Întocmai a sarcinilor de ducţie care asigură creşterea tatoare de servicii şl de asis­ Jiului (Iscronl) şl extinderea eultural-artlstlce şt valorifica­
nosc ca beneficiari! plan, realiztnd peste prevederi, 44 de camere combi­ volum ului serviciilor prestate tenţă medicală : celei existente la Clnclş — rea folclorului hunedorean, In
termocentrala de la M intia La ajustajele de la lin ii­ către populaţie cu 2 la sută — se va desface un volum Hunedoara ? 17 localităţi din jude( se vor
posibilităţile nu a-au epui­ le de laminoare din cadrul nate, 13 biblioteci, 119 m cub! beton armat. 540 tone faţă de plan. suplimentar de m ărlurl In va­ — construirea a 40 000 mp studia şl culege cele mai
zat. Propunerile făcute de C.S.H. soluţiile nou pro­ agregata grele. Numărul sortimentelor produse a cres­ — Din resurse locale, In ca­ loare de 3 000 000 lei faţă de trotuare ; valoroase producţii fo lclo ri­
cut an de an ajungfnd In anul care a trecut Ia 32 pro­
organele băncii de investiţii puse slnt respinse de pro­ duse. drul planului de export, se va prevederile planului ; — reparaţii de străzi şl tro­ ce tn vederea publicării
de a înlocui finisajele de iectant şl beneficiar pe mo­ Pentru acest an stnt prevăzute a se asimila şl pro­ realiza o valoare de 200 000 lei — In mediul urban se vor tuare pe o suprafaţă dc 450 000 şi Includerii acestora in
la clădiri cu- altele mal pu­ tive de rezistenţă şl între­ duce Încă 6 noi sortimente printre care amintim : como­ valută. da In folosinţă 3 complexe co­ mp ; repertoriul form aţiilor ar­
ţin costisitoare se refuză de ţinere greoaie, urmînd ca da pentru exporl, terasit, ftler (noi materiale de con­ merciale Ia Vulcan, Ghelar. tistice. Dc asemenea, va
beneficiari lnvoclnd diferita — In sectorul de gospodărie Deva (V iile Noi) şi două de­ — amenajarea a 20 ha zone
organul tutelar împreună cu strucţii), cărămidă, plăci ceramice etc. Producerea a­ comunală, prin reducerea pier­ lua fiinţă ansamblul folclo­
m otive p rin tre care şl ace­ Centrala băncii de Investi­ cestor sortimente va pune mal bine In valoare resur­ derilor fo reţea şl Întreţinerea pozite de mobilă la Petroşani verzi şl întreţinerea celor e- ric judeţean. In prima Jumă­
la : „că holu l de la Intra­ ţii Bă decidă necesitatea a- sele locale, va contribui la sporirea produselor necesa­ tn bune condlţlunl a Instalaţii­ ş( Deva, cu o supralaţă totală xlstente. precum şl a parcu­ tate a anului se vor organiza
rea principală- în corpul pe castor reduceri. re şantierelor de construcţii şl va aduce Importante lor se va asigura o mai bună de 6 000 mp ; rilo r pe o suprafaţă dc 125 ha ; la Brad, Haţeg şl Hunedoara
exploatare repre-zlnta singu­ venituri întreprinderii. alimentare cu apă potabilă. — se vor moderniza şl a­ — repararea şl întreţinerea expoziţii de artă populară spe-
rul loc unda se foloseşte Şirul exemplelor de acest V or spori serviciile prestate menaja 32 unităţi comerciale a 845 km drumuri ; cltlce zonelor respective şl a-
marmura In tot*, complexul şl gen ar putea continua şl cu prin folosirea creditelor de mi­ — plantarea a 80 000 bucăţi pol o expoziţie judeţeană.
alte obiective din Judeţul cu 1 800 000 lei prin extinde­ arbori şl pomi ornamentali, In
acest lucru eute strict ne­ rea transportului tn comun, că mecanizare !n valoare de — In oraşul Haţeg se va
cesar ţlnlnd 9 eama că aici nostru. Ne oprim aici avlnd Centrală telefonică dezvoltarea prestărilor 1n con­ 4 500 000 le i; special In localităţile din Va­ organiza un punct muzeistic cu
este punctul <de prim ire a convingerea că totl factorii strucţii şl îmbunătăţirea salu­ — cooperaţia de consum va lea Jiului şi pe principalele profil etnografic. Iar Ia Caste­
numeroase deLegaţil şl per­ chemaţi să gospodărească Noi mărci brizării. da tn folosinţă In mediul ru­ artere turistice ; lul de la Hunedoara o expo­
sonalităţi din tară şi de fondurile de Investiţii vor semiautomată — Prin măsurile luate pen­ ral 8 magazine, 34 secţii dc — amenajarea a 60 baze ziţie Istorică.
peste hotare c are vizitează acţiona operativ $1 eficace tru diversificarea şl îmbunătă­ prestări de servicii către popu­ sportive simple ; — Se va da o amploare deo­
termocentrala*. De aseme­ pentru găsirea acelor solu­ internaţională de ţirea soluţiilor In proiectare, laţie şl o brutărie ; — taluzâri şi consolidări de sebită manifestărilor tradiţio­
nea s-a propus întreprinde­ ţii în procesul constructiv — se va organiza ridicarea maluri pe o suprafaţă de nale in aer liber şl va fi con­
care să stabilească un ra­ reducerea consumurilor de pregătirii profesionale a peste 100 000 mp ;
rii de prefabricate din be­ materiale tn construcţia de lo­ tinuată acţiunea pentru întoc­
ton de la Bîrdee ca pardo­ port eficient intre fondurile Tn nona aripă a Palatului cuinţe se vor realiza cu I 224 1 800 lucrători din comerţ şi — refacerea fondului silvic mirea şl reactualizarea mono­
selile din plăci de marmură, alocate pentru construcţii şl Telefoanelor din Bucureşti a laminate apartamente mal mult dccît tn cooperaţie prin şcoli profesio­ comunal prin plantarea unei grafiilor pentru toate comune­
mozaicul veneflan, placajul utilaje. Beneficiarii şl pro­ fost pusă In funcţiune cen­ anul trecut. nale şl cursuri de ridicare a suprafeţe de 90 ha ; le şl oraşele noastre.
din deşeuri de travertln pe iectanţii trebuie să sprijine trala telefonică semiautoma­ calificării şl de specializare ; — conslruirea şl darea 1n In vederea realizării angaja­
peretele din holul Intrării Intr-o măsură mal substan­ tă Internaţionali. Această Colectivul laminorului de — Se va depăşi productivi­ — cooperaţia meşteşugăreas­ folosinţă a 23 săli de clasă, 5 mentelor luate, Consiliul popu­
ţială această acţiune, să centrală va reduce conside­ 650 mm de la Combinatul tatea muncit In construcţii cu că va înfiinţa un num ir de 66 cămine culturale şi a peste 200 lar Judeţean Hunedoara, toţi
principale cu m otive deco­ înţeleagă că ea afectează rabil durata de obţinere a 485 Iei pe salariat faţă de plan.
rative conform unul proiect nnet convorbiri, a9lgarlnd o siderurgic Hunedoara şl-a unităţi de deservire a popu­ alte lucrări din contribuţia vo­ deputaţii săi. vor depune o
Interesele Întregului popor. tmbogăţlt gama sortimentală — Durata de execuţie la 300 laţiei cu lucrări şi prestări de luntară in bani şl muncă. muncă susţinută pentru întări­
do grafică să fie înlocuite Iar organele de avizare $1 audiţie îmbunătăţită şl o cu încă trei noi mărci de apartamente se va reduce faţă servicii ; In cadrul alocaţiilor prevă­ rea . legăturilor cu masele şl
cu lucrări mal economicoa­ unităţile băncii de Investi­ mal judicioasă exploatare a produse laminate. E9te vor­ de durata normală cu 30—50 — In' mediul rural sc vor zute la buget, prin economiile ridicarea nivelului calitativ al
se. Beneficiarul acestui o- ţii să analizeze cu mal mul­ lostalaţlllor. ba de profilul Joogeron", zile, Iar la un număr de 10 o- înfiinţa 11 puncte de deservi­ materiale şl băneşti ce se vor activităţii din toate sectoare­
bleotlv refuză asemenea so­ tă exigentă documentaţiile Iu prima etapă, prin In­ ce va echipa tractorul de btectlve soclal-culturale cu cl- re şl ateliere mobile pentru realiza la lucrările de între ţi­ le. Stntem hotărlţl să fntlm pl
lu ţii $1 n ld nu vTea să con­ depuse pentru avizare, res­ termediul acestei centrale 40 C.P., a căruţ fabricaţie de te 5 zile, totallzind o reducere repararea articolelor de uz nere a drum urilor şl podurilor năm cea de a 25-a aniversar­
cilieze cu organele băncii, pectiv pentru admiterea la se pot facilita convorbiri serie a început de curlnd la de 50-ţlle casnic şi de folosinţă îndelun­ se vor executa peste plan 2 a eliberării patriei şt Congre­
lndiclndu-le acestora prtn- finanţare. Numai în acest directe cu Moscova. Varşo­ Uzina din Braşov şl de alte­ — Wanul pentru folosirea gată. precum şi de prestări in km de imbrăcămlnţi asialticc sul al X-lca al Partidului Co­
tr-o notă că pentru însuşi­ fel se vor putea traduce In via. Berlin, Budapesta, Bel­ le denumite SG.-18 şl S.G.- prefabricatelor în construcţii construcţii. uşoare, 15 km im p lclru irl dc munist Român cu un bilanţ bo­
rea reducerii să se adrese­ viaţă Indicaţiile date de con­ grad, Paris, Ziirlch, Amster­ 23 destloate operaţiunilor dc va II depăşit cu 20 la sută — Se va extinde reţeaua de drumuri, 100 ml poduri şl po­ gat In realizări economice şl
ze Direcţiei de lucrări capi­ ducerea de partid sl dc stat dam şi Bruxelles. Potrivit u­ armare fn galeriile minie­ In proiectare se va realiza : electrificare la sate cu 45 km deţe şi peslc 200 km între ţi­ soclal-culturale, convinşi că
tale Bucureşti cure este şl angajamentul conferinţei nor prevederi, In urm ătorii re. — scurtarea termenelor de si sc vor executa un număr neri de drumuri. astfel contribuim efectiv ţa
. beneficiarul Investiţiei ÎI judeţene de partid. ani se vor înfiinţa circuite In prezent sc află Înlr-Uti predare a proiectelor prevăzu­ dc 1 000 racorduri la reţeaua Pentru stimularea Iniţiativei dezvoltarea multilaterală «i Ju­
directe şl spre marile oraşe stadiu final pregătirea ci­ te tn programul dc proiectare de distribuţie pentru gospodă­ cetăţenilor şi mobilizarea ma­ deţului Hunedoara şl la e d ifi­
din Asia, Africa şl America. pe anul 1969 cu 60 zile ; riile individuale şi unităţile so­ selor la realizarea obiectivelor carea socialismului In ţara
lindrilo r şl arm ăturilor de
ghidare fn vederea asimllă- I — creşterea productivităţii cialiste din agricultură peste propuse se vor organiza în­ noastră — România socialistă
f i ril unul nou profil tip „şc- ! muncii cu 5 la sută, ceea ce prevederile de plan. treceri patriotice între locali­ Deva, 12 Ianuarie 1969.
nllă" tot pentru tractorul a- ! reprezintă un volum suplimen­
tar efectiv de 30 000 ore me­
! România Ia j mintit. De asemenea, la ser- ! dii convenţionale ;
viciul de calibrărl al rom- i — elaborarea schiţelor de
| tirguri şi \ j blnatului hunedorean se e- ; sistematizare pentru 14 centre
! xecută proiectarea garnltu- :
j rDor de cilindri care vor ; de comună.
In vederea valorificării ra­
| expoziţii j ; servi la obţinerea profilului [ ţionale a potenţialului de care
j ,,brăzdar de plug'1.
dispune agricultura judeţului,
| internaţionale consiliile populare şl organele
; In acesl an tara noastră j
i participă la 70 de tîrgurl şi j
j expoziţii Internaţionale. Cc- j
j le dinţii prezenţe româneşti j
| ale anului pe meridianele i Era un Iriq In dimineala După o vreme, oamenii nu
j lum ii slnt menţionate In ca- ; aceea. Incit dacă a 2 vîtleai dc mal simfeau frigul. Lăcătuşul
i lendaml acestei luni. Este j sus o cană cu apă, plnă jos, Giurca îşi lipise spatele dc
j vorba de salonul tnternaţio- j se lâcea sloi. Cablurile de la capacul concasorului — în
! nat al mobilei, care se va j înalta tensiune pocneau sec. timpul lucrului * se ridicase La Uzinele de autocami­ fecţiunilor semnalizate optic
; deschide la Paris fn ziua de \ Iar pădurea parcă încremeni­ salopeta — şi nici cd mai oane din Braşov a intrat fn şl acustic şt pentru alimen­
j 16 ianuarie şl de Tirgul in- ; se N ici o mişcare. Luminile sim/ea. C eilalţi tăceau glume funcţiune o nouă staţie de tarea locurilor de muncă.
j ternaţlonal de la Gand-Bel- j de la Uzina de preparaţie a pe seama lui, ba unul Işi televiziune industrială. Prin M ajoritatea Instalaţiilor
; gla, care va funcţiona fnce- ; m inereului din Deva aveau dădu cu părerea că are piele intermediul celor 12 came­ staţiei de televiziune Indus­
i pind de la 31 Ianuarie. ; reilexe de cristal şl IU da de drac. re de luat vederi poale II trială au fost realizate tn
Impresia că tremurd de Irig. Nu ştiam cam ci/ timp urm ărit procesul de fabri­ cadrul uzinei, după concep­
Dai cine n-ar tremura pe un trecuse, dar se strlngea u lti­ caţie a autocamioanelor in ţia unul colectiv de specia­
asemenea aer I mul şurub la capacul lagăru­ secţiile montaj general, mo­ lişti condus de Inginerul
La uzina de preparare, lui. Ca şi cum nu s-ar ii 1n- tor, şasiu, prese, capolaj şl Ghlţă Emil.
| Emisiune j schimbul de noapte se apro­ lim plat nimic, oamenii şi-au normalizate. Staţia este do­ In prezent se execută lu ­
pia de terminarea şutului. văzut mai depatle de trebu­ tată şi cu un sistem Infor­ crări- de montare a recep­
; filatelică j Mal rdmâseserd două ore. rile lor. După numai patru maţional de înregistrare a toarelor de televiziune, pre­
Treaba mergea bine. Oame­
tim pului de Întrerupere a
cum şl a unor aparate Indi­
din
ore, concasorul bătea
n ii erau m ulţum iţi cd proce­ nou ritm ic ca o inimă. Cei tuturor convelerelor şl a lan­ catoare tn birourile şefilor
| „Cosmos- 1“ ; sul tehnologic desldşoard din subteran n-au ştiut că la ţu rilo r transportoare. A ţii de secţii. Se studiază obţi­
normal, idrd surprize. Aici, supralaţă s-a Intlm plat o de­ dispecerul de serviciu, cit şl nerea înregistrării pe dia­
orlclnd — pe o asemenea fecţiune. N-au ştiut pentru ceilalţi factori de conducere gramă a tim pilor de stagna­
vreme — te poli aştepta sd că nu le-a lipsit nimic. pot lua Imediat măsuri pen­ re a principalelor convelere
; A fost tipărită prima eml- j Inqhefc apa sau minereul. tru remedierea neajunsuri­ de montaj şi a transportoa­
i slnne filatelică din anul j Am stat de vorbă cu lă­ lor. Prlntr-un sistem Interlo- relor de alimentare Intersec­
; 1969. Intitulată „Cosmos I*. j Clnd to ii credeau cd o sd cătuşii Malea Cornel. Aurel nlc şl telefonic se dau Indi­ Un rol im portant în procesul d e p rep arare a m inereurilor îl ocupă şi m orile de m ăcin at.
j ea este dedicată remarcabl- j predea schimbul In bund re­ Mag şl preparatorul Alexan­ caţii pentru fnlălurarea de­ ţii- (Agerpres) In fo to g ra fia de m oi sus vă p rezen tă m un ospect din h a la de la I.M . D evo, care ad ăposteşte
i Iei realizări pe calea cuce- \ gulă. cineva strigă cit putu dru Bltcă. Se uitau oarecum aceste u tila je . Foto : V. O N O IU
i rirli Cosmosului, zborul cir- = de fa r e :/.h e f Irafilor, s-a curioşi la noi.
j cumlunar al cabinei spa- I gripat din cauza gerului la­ — N-am făcut nimic deo­
j (laie «Apollo-8*. Printre da* \ gărul de la concasorul cu sebit — căuta să se scuze • bJ_ -
i tele de larg toteres pentru I idlcT. U leiul din cutia lagă­ comunistul Cornel Malea —
i colecţionari menţionăm lm- i ru lu i îngheţase. Iar cuzineiul doar c-am Intervenit la o de­
se Irecase pe lle r şl gata
: prtmarea policromă, pe baza : fecţiune. Ce vede// dumnea­ Istoria de veacuri a Transil­ în cabinetul ImpBraUilui de la
ghinionul. Numai la asta nu vaniei înscrie tn paginile sale
I sistemului tlefdruck, cu dl- 1 se aşteptau oamenii. Acum, voastră grozav In treaba una din cele mal grele opri­ Viena, a respins decoraţia pe
: mensluntle 27£42 mm. î totul era ca defecţiunea să asta? Sau poale vreţi să fa­ mări care a Încătuşat energiile care acesta intenţiona să i-o
bricaţi eroi ?
se remedieze cit mal repede, de viaţă ale poporului nostru. acorde, spunînd : „Nu ne-am
alt iei silozurile se umpleau Am văzut totuşi ceva. Am De-a lungul acestor ani, flacă­ luptat pentru jucării, vrem
Sl mina era In pericol de a văzut unu! din momervfeie de ra dezrobirii a m ijit continuu. drepluri, Maiestate l \
se bloca, neavtnd goale pen­ maximă dăruire, pe care şllu De două ori ea s-a aprins pu­ Lanţurile groaznice dc mai
j Produse româneşti | tru minereu. să le dea oamenii atunci ternic şl In amlndouă cazurile MOŢILOR lîrziti, închisoarea si pălmui-
Oamenii au început lucrul clnd e nevoie. Dar acestea văpaia a pornit din acelaşi rea de către un căpitan aus­
nu se Înregistrează In e vi­
triac. au făcut ca în sullelul
| livrate la export | imediat, cu maximă încorda­ denţele contabile şl nici In loc : Apuseni. stituind un adevărat preludiu sa bătătorită a suplicatiilor se­ tensâ activitate politica, fflclnd acestui Hrometeu înlănţuit al
re, sd remedieze delectul da­
Continuatori al vechilor a-
torat gerului. Fierul parcâ rapoartele zilnice. Ele rămln şezărl daco-romane, moţii din al redeşteptării care aştepta culare către «prea înălţatul ce- din cuibul lui de stlnci un a- M unţilor Apuseni să se abată
anonime şi tocmai de aceea
un vifor pustiitor, fruntea lui
i întreprinderea româneas- [ ardea. M llnile rdmlneau lip i­ am dorit să le prindem şl să Apuseni şt-au menţinut conti­ în umbră. Timpul l-a ajutat zaro-crălesc scaun" si i-a dat devJrat focar al redeşteptării
• că de comerţ exterior „M a- j te de metal şi clnd le des­ le notăm să se ştie cd rea­ nuu dorul de libertate, Invâţîn- Iul Avram Iancu Insă să nl se cu adevărat un caracter revo­ naţionale româneşti dc pretu­ pe care strălucea cununa dc
raze a unui popor întreg a
| ştuexport' a livrat tn oltl- j prindea/, te pişcă aşa de tare lizările frumoase pe care le du-ne să plătim libertatea cu înfăţişeze de la început într-o luţionar. înalta prevedere a lui tindeni. El a fost acela care, fost întunecată de umbre fu ­
! ma pertoadă unor parteneri : Incit instinctiv le duceai /a înregistrează Exploatarea mi­ eroism şl slnge, nu cu lacrimi. complexă armură de luptător laguna, unită cu viziunea Isto­ sub ocrotirea munţilor, la lu ­ gare. Dar sl acum m oţii aler­
\ comerciali din Cuba, Gre- î gură sd le încălzeşti cu râsu- nieră Deva se datorează u­ Cele două Inimi mari, In care pentru soarta integrală a unui rică a lui Simion Bărnutîu, se mina unui foc, Împreună cu gau la el să-l atingă genun­
: cla. Iran şl Uniunea Sovle- j Jlarea. M aistrul principal Du­ nor oameni harnici, animali a clocotit uraganul, slnt eroii neam, sltuîndu-se ca o verigă completau admirabil cu acest N. Bălcescu, urzea, pentru p ri­ chii ca pe nişte moaşte, să-i
j tlcă 1 350 vagoane de mar- \ m itru Slcoe repartizase oa­ de dorlnfa de a urca pe moţilor : Horla şl Avram Ian­ principală Intr-un lanţ al evo­ om de acţiune, care, Intr-o me­ ma oară după Mihai Viteazul, privească zdrenţele ca pe o bi-
I fă acoperite, vagoane ds- i menii pe posturi. Mare parte treptele succesithii cu orice cu. luţiei universale El a devenit morabila şedinţă prelungită de visul unirii tuturor românilor necuvîntare sau să asculte
I ternă, precum şl vagoane ! dintre muncitori plecaseră la preţ. soldatul conştient al ideii na­ calcule şi teme a Comitetului Pînă ttrzlu, după înăbuşirea murmurul fluierului de cireş
j dozatoare pentru balast. In I antezdrobiloare, unde exista Figuri trecute In mitologia ţionale, lovind cu spada sa de Naţiunii Române de la Sibiu, revoluţiei, el a fost un factor din care Iancu le cînta mar­
; Venezuela şl Slngapore au ; I pericolul ca minereul sd ln- Tovarăşul Inginer Nlcolae populară, amîndol se găsesc la înălţimea unor principii a tăiat scurt discuţiile spunînd: activ al echilibrului politic, şul Iul :
j fost livrate 1 400 de electro- j I ghefe In vUlelnlte. Asia mal Pântea — şetul uzinei de într-o perfectă înrudire orga­ Imuabile, de acord cu concep­ „Domnilor, vorbiţi inalnlo, eu chibzuit si fără prejudecăţi,
: motoare. j lipsea. La remedierea defec­ preparare — ne-a Inlormat că nică. $i unul $1 altul pornesc de ţia epocii Iui plec fn munjl şl fac revolu­ neavtnd alt tel în cugetul său .Astăzi cu bucurie românilor
; Noi contracte perfectate ! tului de la concasor venise­ minereul cuprifer prelucrat la aceeaşi vatră ţărănească, au Urmaşul lui Horia întruchipa ţie i'. decît soarta Integrală a nea­ veniţi.
\ de aceeaşi întreprindere ! ră lăcătuşii Cornel Malea, în cele 10 zile ale lunii Ia­ crescut In aceleaşi «patimi", mîndna aspră a moţilor, acen Agerul prefect, frumos, drept mului. Pe Iancu tn clmple, cu toţi
i prevăd exportul In Ungaria j loan Glurca, sudorul Ambro­ nuarie reprezintă 100.3 la au urmărit acelaşi scop : drep­ pasiune furtunoasă de plată şl şl încrezător crai al munţilor Mai tlrziu, cînd perfidia ab­ II Însoţiţi I*.
: a 800 vagoane acoperite Şl j zie Zsok, preparatorii A le­ sută. Cele Del zecimi de pro­ tate socială şi naţională Doar răsplată, care înroşise o dată a Izbutit să adune fn jurul său solutismului austriac a trans­ Trecerea anilor peste mor-
i in Australia a peste 300 e- : xandru Bitcâ, loan Juri şi cent depăşire lşl au origi­ cadrul vrem ii In care s-a dez­ crestele munţilor cu locul re­ ciubftrari! şi clobonii din văile format un popor învingător In­ mîntul de sub gorunul lu( Ho-
: lectromotoare asincrone dc \ Dănilă Lugojan. Pentru a nea izvorilă din munca en­ lănţuit epopeea lor, cortegiul voluţiei. Suflul nou care stră­ Crişului şl ale Arieşulul, dove­ tr-un popor mucenic, clnd unii ria de la Ţebea, ploile cu frun­
de lozinci şl evenimente
ce
■ diferite puteri pune In stare de funcţionare tuziastă de fiecare zl a oa­ i-au întovărăşit pe cîmpul de batea Europa vremii, eveni­ dind a fi un strălucit şef m ili­ fruntaşi ai revoluţiei paşoptis­ ze ale fiecărei toamne1 ce a
i La rîndul el, Întreprinde- \ concasorul trebuia In mod menilor. Si această cifră va mentele din jur agitau cu tar, necontestat comandant, a­ te din Transilvania şi-au luat trecut au fost martore ale vre­
j rea „In d u strla lexporf a per- ; normal cam 8 ore. Toţi îşi creste cu siguranţă. Va cres­ luptă, II despart. o putere înzecită acest tempe­ dorat de mulţime. Timp de a­ lumea în cap sau au pus sa­ m urilor de luptă ale poporului
: fcclat contracte pentru II- i dădeau seama că a sta opt te pentru că aici puterea dc Horia reprezintă revoluţio­ rament de erou. Firea Iui, ca­ proape dot ani el a dus o ac- bia în cui, Avram Iancu a ră­ nostru, la a cărui credinţă de
i vrarea fn Pakistan a unor ] ore, înseamnă a pierde pro­ muncă a oamenilor esfe ca narul care întrupează instinc­ racterul său distins, caracteris­ liune proprie, neprimind nici neam Avram Iancu a contri­
staţii electrice de transfor- j duci ia de pe o zi. un Io reni ce nu seacă nicio­ tele întregii vieţi ale poporu­ tic ţăranului nostru de la mun­ mas credincios pămintulul şi buit din plin.
: mare, Iar in Cuba a şapte j — Trebuie să remediem dată. lui, văzute prin prisma reven­ te. a smuls de la început eve­ un ajiilor sl desiăşurînd. pa­ poporului său, menlinind o a-
instalaţii de foraj de tip 2 j I mai repede defectul — le-a dicărilor locale, drama Iul con­ nimentele de la 1848 din oga- ralel cu mişcarea armală, o in- liiudlne protestatară, după cc Prof. IO N FR A JIIA
DH-100. s I spus maistrul Sicoe N . PA N AITESC U