Page 4 - Drumul_socialismului_1969_01
P. 4
DRUMUL SOCIALISMULUI
11 1II11IImii urm mim i i // mu ii iii ii f t i/ f / S M M i i m
SECVENŢE INTERNAŢIONALE ui..........TÎTTTTTTm n îi i iiuî i !ÎM îl iîl liî] i iu 11 tiiiiMlijil
1IMIIII 1 Ml | L L L im m im
tm m mm
i i m i i u in im m m m ii >i M li IM*«l i !
iim x w x jL
ANIVERSAREA REVOLUŢIEI Declaraţiile lui
Alexei Kosîghin CURIER • CURIER • CURIER
nuală de 15 la sută la produc
CUBANE ţia agricolă, va extinde consi Intr-un interviu acordat zia mcnintărilc grave la adresa 1 Intel se vor desfăşura In
MOSCOVA 3 (Agerpres) —
derabil suprafaţa agricolă, va
păcii Alexei Kosîghin a subli
utiliza anual un milion dc to
rului japonez „M a in iti", Ale-
ne de îngrăşăminte chimice şi xci Kosîghin, preşedintele niat în continuare marea im • • • tr-un climat deosebit de în • • •
La Teheran a început un
portantă a lichidării crizei din
H A V A N A 3 — Coresponden !n revistă transformările şi va iriga în fiecare an o supra Consiliului dc M iniştri al Orientul Apropiat, arăttnd că La Vlena şi-a început v i cordat. La sîirşltul acestei proces intentat unul grup de
tul Agerpres, V ictor Stamale, realizările obţinute de poporul faţă de 300 000 dc hectare. In IJ.R.SS, a arătat, refrrindu-su reglementarea acestei crize os neri lucrările Congresul importante reuniuni sc va 14 persoane, acuzate dc. a II
transm ite: La 2 ianuarie, în cubanez în cel zece ani care continuare, Fidel Castro a vor la situaţia internaţională, că ie posibilă doar pe baza Rezo Partidului Comunist din Au vedea dacă Commonwoalthul, organizat „un complot îm
Piaţa revoluţiei din Havana, au trecui de la victoria insurec bit despre dezvoltarea şeplelu- lichidarea pericolului declan luţiei Consiliului de Securita stria. Timp de patru zile, cei care în ultim ii an( a fost potriva securităţii statului*.
îmbrăcata in haine de sărbă ţiei armate. In această perioa lui de cornute pentru carne şi şării unui nou război înseam te din 22 noiembrie 1967. Re aproape 4C0 de delegaţi vor supus unor puternice zgudu Procesul sc desfăşoară în
iri, va reuşi să supravieţu
toare. s-au adunat peste 500 000 dă, a subliniat vorbitorul, am lapte, dc sporirea suprafeţelor nă, în prezent, lichidarea ce zolvarea problemei securităţii aoalizu situaţia politică din iască. Trei probleme arzătoa faţa unui Irîbunal militar.
Austria, sarcinile şi politica
de persoane pentru a partici ajuns la un ritm de construcţie cultivate cu cafea, citrice si le lor mai periculoase focare din europene, se subliniază în in Partidului Comunist din re sînt înscrise pe ordinea Cei 14 inculpaţi, tn majorlla
pa la manifestările prilejuite şi de dezvoltare care depăşeşte gume. ceea ce va duce în viito diferite regiuni ale lumii. Re terviu. trebuie căutată mi pe Austria pentru viitor. de zt a conferinţei, ale că te Intelectuali, sint pasibili
de aniversarea a 10 ani de la rii ani la creşterea producţiei glementarea politică a proble calea intensificării pregătirilor Delegaţii au înlim pinal cu rei lucrări vor dura 9 zile şi de pedepse între trei şt 10
trium ful insurecţiei armate cu- aqroalimentare. Vorbitorul a mei vietnameze, a relevat el. militare, ci pe colea creării u v ii aplauze ştirea că nume se vor desfăşura cu uşile în ani,
bane. In tribuna oficială se a- scos în evidentă şi realizările ar contribui înlr-o foarte ma nui sistem de securitate colec roase partide comuniste şi chise : conflictul nigerian,
Hau Fidel Castro, prim-secrclar Marele miting obtinulc in domeniul industri tivă, a dezvoltării colaborării muncitoreşti, prlnlre care şl criza rhodeslană şi politica ##0
al Comitetului Central al Parti ei. re măsură la schimbarea fa pe baza egalităţii în drepturi, Partidul Comunist Român, au britanică în domeniu) im i Celebrul ctntăieţ francez
dului Comunist din Cuba si Primul ministru al Republicii vorabilă a climatului interna intre ţările cu sisteme p o liti adresat congresului mesaje grărilor. Gtlberl Becaud a hotărî! să
prim-ministru al Guvernului re de la Havana Cuba a arătat, de asemenea, ţional, ar lichida una din a- ce diferite. dc salut. sprijine direct campania in
voluţionar, Osvaldo Dorticos, că întregul popor trebuie să ternaţională împotriva foa
preşedintele Republicii Cuba, depună în continuare mari e- metei Iniţiată de Organizaţia
alţi conducători de partid si de forluri pcnlru dezvoltarea eco Potrivit agenţiei France Naţiunilor Unilc pentru ali
stat, ofiţeri superiori ai forţe cu mult ritm ul din prim ii ani nomici. p a r is ; Convorbiri în Ştirile sosite din capitala Pressc. Anglia a acceptai să mentaţie şl agricultură
lor armate. In tribuna oficială ai revoluţiei. In continuare, ,,Efortul pe care l-a făcut tara în M exicului anunţă că o dală furnizeze Iordaniei rachete (FAO). Pe lîngâ cedarea u
se aflau, de asemenea, nume vorbitorul a menţionat tu sar aceşti zece ani — a spus el — cu începerea noului an au teleghidate sol-acr de lipul nor drepturi dc autor, cîntă-
roşi oaspeţi de peste hotare, cinile cele mai dificile în loti trebuie consolidat. Trebuie să iost reluate normal şl cursu „Tigereat*. Acordul, menţio reţul francez se angajează
printre care tovarăşii Florian aceşti ani au fost acelea dc or folosim mai raţional resursele, problema vietnam eză rile in şcoli şi universităţi, nează agenţia citată, a fost ca, prin cîntecelc sale, să a
Dănălache, membru al Comite din economic, deoarece poporul să facem mai multe economii începerea noului an calenda semnat vara trecută, Iar li tragă atenţia opiniei publice
tului Executiv al C C, al P.C.R , cuban a trebuit să infrunte pentru a putea înainta mai ra ristic marchează pentru un^- vrările urmează să înceapă şl, în special, tineretului a
ministru al căilor ferate, şi Va- condiţiile grele ale subdezvol pid. In vederea dezvoltării a- PARIS 3 (Agerpres). — Con Reprezentantul RD. V ie t lc şcoli începutul examene în curînd. Sc aminteşte că supra uneia dintre cele mal
sile Muşat, ambasadorul Repu tării. qricullurii este necesar să ieşim vorbirile purtate joi după-a- nam, Ha Van Lau. a propus lor dc slirşil al cursurilor. rachetele „Tlgcrcal* sint des grave probleme ale tim puri
blicii Socialiste România la Ha Analizind succesele obtinulc din stadiul subdezvoltării Tre miază. timp dc 4 ore şi 10 mi ca conferinţa să înceapă în tinate tn primul rind apără lor noastre t loametca si
vana. în agricultură, primul ministru buie să înţelegem aceasta, să nute, între şefii adju neţi ai de jurul unei mese rotunde, la rii aerodromurilor împotriva subnutriţia.
care fiecare dintre cele patru
Fidel Castro a rostit o am a subliniat că în anul 1970 pro fim conştienţi de eforturile ce legaţiilor R D Vietnam şi părţi să ocupe locul ce îi va Exploratorul american Ge atacurilor aeriene de la mi
plă cuvlntare, în care a trecut ducţia agricolă a Cubei va fi ne aşteaptă". SU A . nu au dus nici de da conveni. El a precizat că par ne Savoy a descoperit în că altitudine. • • •
de aproximativ două ori mai In încheiere, Fidel Castro a ta aceasta la realizarea unul jungla peruviană două fortă
mare decît cea dinainte de re subliniat că anul 1969 trebuie acord în chestiunile procedu tea nord-vietnameză este ga reţe preincaşe. Se crede că In portul Adeu a sosit, în-
voluţie. Cuba va realiza în a- să fie un „an a! efortului deci rale ale conferinţei de la Pa ta să renunţe la orice exigen acestea siot două din cele tr-o vizită dc prietenie, un
NIGERIA nh ce vin o creştere medic a- siv*. ris în problema vietnameză. ţe privind marcarea locurilor şapte aşezări care au existat W illy Brandt. ministrul fe grup dc nave m ilitare sovie
delegaţiilor prin plăci sau dra
tice compus dîntr-un crucişă
pele De asemenea, Ha Van în regiunile de junglă nord- deral al afacerilor externe, tor, o navă purtătoare de ra
va întreprinde, inccpînd de
periiviene şl
cărora li s-a
Luptele continue Lau a propus ca tragerile la pierdut urma. la 19 ianuarie, un lumeţi în chete. un distrugător şl două
sorti pentru stabilirea ordinii
nave dc transport, anunţă a-
luărilor de cuvînt sa se facă Extremul Orient, cu care p ri gentia TASS.
U M UAH IA 5 (Agerpres). — numai între delegaţia Frontu lej va vizita succesiv Pakis
Un ultim comunicat m ilitar di lui Naţional de Eliberare din Agenţia CTK anunţă că, tanul, Indonezia, Singaporc. • • •
fuzat la Umuah'ta anunţă că for Vietnamul dc sud şi cea a A d în dorinţa dc a realiza o Malayezla şl India. In baza unor acorduri în
ţele biafroze au cucerii două m inistraţiei de la Saigon. ur- mai bună cunoaştere recipro cheiate în cursul lunii de
noi localităţi în sectorul Okiq- mînd ca intervenţiile să alter că şi a adinei colaborarea cembrie 1968, Programul A
wi, In acelaşi timp trupele fe neze apoi Intre cele patru de In avantajul celor două părţi, ► ■tWMKWMIIWIU ■ limentar Mondial (PAM) a a
derale au înregistrat anumite legaţii. Şeful adjunct al dele guvernele R S. Cehoslovace cordat Coastei dc Fildeş, Eti
progrese în zona Abagana. In gaţiei nord-vietnameze a pro şi Republicii Peru au hotărit Populaţia opiei şi Ceylonului un aju
celelalte sectoare, situaţia ră- pus ca, în eventualitatea ac restabilirea relaţiilor diplo tor alimentar în valoare dc
mîne neschimbată, în ciuda lup ceptării acestor sugestii, con matice Ia rang de ambasadă Poloniei.. 13 milioane dolari. A jutorul
telor grele. ferinţa să se deschidă la 6 ia pentru Coasta de Fildeş este
Referitor la situaţia de pc nuarie. • • • destinat dezvoltări1 tn v îiâ .
fronturile dc luptă, corespon Reprezentantul Statelor U ni VARŞOVIA 2 (Ager- mîntulul secundar, ci . <
dentul agenţiei Reuler transmi te a susţinut Insă, în continua In localitatea Repcelak. (Un pres). La 31 decembrie Etiopia, stabilizări:
1968, populaţia Poloniei
te din Lagos că expectativa re re, vechea concepţie america- garia) la Fabrica dc acid carbo era dc 32 330 000 de lo la grîu, Iar cel de:
lativă din ultima perioadă a tru no-saigoneză ca discuţiile să nic, s-a produs o explozie a cuitori. In cursul anului Ionului sp rijin irii
pelor federale se datorează li se poarte între ,,două părţi" si două rezervoare cu acid In 1966, numărul populaţiei guvernului acestei
nei încercări de regrupare a nu între patru delegaţii egale urma exploziei şi-au pierdut vind colonizarea rt
forţelor în vederea unei ofen în drepturi. El a propus alte viaţa opt persoane. A lic 27 de Poloniei a crescut cu
sive orientate spre punctele v i persoane au losl rănite. Acci 25 000 de persoane • • •
tale deţinute dc forţele colone şase formule privind formo dentul a produs pagube ma
lului Ojukwu. Obiectivele prin mesei tratativelor, toate avînd teriale importante, anunţă a- .„şi a Bulgariei Intr-un comunic*
cipale sini cele două piste de la bază principiul separării lo gentia MTI difuzat îo Luanda, ce,
aterizare dc la Uli şi lluala — Republica Cuba — Mecanizarea recoltării trestiei de zahăr ia o tot mai mare extindere in Cuba. curilor cc vor fi ocupate de La slîrşilul anului tre coloniei Angola, d v o :
singura legătură pe care biafre- In fotografie : Recoltarea trestiei de zahăr în provincia Matansas, cu ajutorul unor combine acţio- cut populaţia Bulgariei damentul trupelor »'gn
tractoare. „cele două părţi”. era de 6 401 000 locuitori, ze se arată că, îi
La 7 ianuarie se va des cu 65 000 mai mulţi dc- ciocnirilor care au
chide la Londra conferinţa cit în anul precedent în Angola în ultima ■ V-
prim ilor miniştri ai ţărilor Natalitatea a fost anul nă între trupele p<
şl tortele de guerilă
trecut dc 16,1 la mie, cu
incidente Pierderi suferife de ame membre ale Comraonwealthu- o 'mume de procent mai scoşi din luptă 25
tui. Observatorii politici a
din rîndul forţelor co-iiiH
mare decit în 1967,
preciază că lucrările conic- liste
irientul Apropiat ricani în Vietnamul de sud
SAIGON 3 (Agerpres) — răniţi in cursul anului 1963.
(Agerpres). — Inlrc iro anunlă că forţele israeliene Pierderile suferite dc forţele Pierderile suferite de forţele
e/.e şi cele israeli- situate la sud de Ismailia, pe americane tn Vietnamul dc americane dc la începutul răz CURIER • CURIER - CURII
loc joi noaptea un malul răsăritean al Canalului sud în cursul anului 1966 re boiului se cifrează la 30 543
ilerie, declanşat ca de Suez, au deschis fo c u l.jo i prezintă aproape jumătate din morţi. 192 372 răniţi si 1243 vw o-
)mbardani de către asupra poziţiilor egiptene. For cele înregistrate în prim ii şap dispăruţi sau prizonieri.
jeliană a unor po- ţele m ilitare ale R A U. au ri te ani ai războiului, a dezvă
e situate la sud de postat. Schimbul de focuri, se luit cartierul general al trupe
rGuam, anunţă un precizează, a durat aproxim ativ SAIGON 3 (Aycrpresţ- — Rebeliune nul în anumite pr
nilitar dat publicită- 30 de minute. Forţele israelie- lor S U A dc la Saigon. Po Joi. avioane americane B-52 au lin interviu Răspunzind unei înlr<
Schimbul de focuri n nc au deschis focul pentru a trivit cifrelor oficiale, care nu efectuat patru raiduri într-un dresate de conlocutoi
iouă ore si nu s-a sol- proteja o operaţiune dc recu includ ultimele trei zile ale a sector situat la aproximativ în Guyana comentatorul Robert 1
deri de partea liba- noaştere efectuată dc-a lungul nului trecut, 14 521 niiliLori a fiO km nord dc Saigon, lansînd ol premieru zie, Trudeau a spus
malului răsăritean al Canalului. mericani au fost ucişi şi 92 564 peste 700 tone dc bombe. A v i sa înclină să recunoa:
oanele americane au efectuat GEORGETOWN 3 (Agcrpics). lui Canadei publica Populară Chh
-V 3 (Aqcrpres). — de asemenea, misiuni dc bom — Agenţiile occidentale dc ciuda opoziţiei amc
r de cuvînl israelian bardament In provinciile Tay presă anunţa că imporlanle r ... j —
noscut că unităţile Şedinţa guvernului francez Ninh şi Cluionq Thien. situate forţe armate >i dc politic au
fost trimise în districtul T>"
i declanşat joi noap- la nord de Saigon si in regiu punnnî. \* *•--
de mortiere asupra PARIS 3 (Agerpres). — giunea amintită m poziţia nea dc deltă. Forţele patrioti
tăţi israeliene situa- ce din Vietnamul <“ ’ J
Consiliul dc M iniştri al Fran Franţei. Purtătorul de cuvînl
intia Galileeo. ţei a consacrat o maro parte a precizat că „în opinia gu bombardat în cursul
sraelienc au ripostat a şedinţei sale dc vineri dez vernului francez, momentul zile, un lagăr de i
saigonezi situat tn
îduce la tăcere arti- baterii situaţiei clin Orientul parc n i deosebire oportun de Tay Ninh şi mai mu
. ză. Purtătorul de cu- M ijlociu. Purtătorul de cuvînt a se face totul pentru oprirea posturi din regiunea
izat că schimbul de al guvernului, Joci Le Theulo, ciclului infernal în care s-a ză. După cum relatea
\ provocat pierderi a făcut cunoscut presei că in angajat situaţia din Orientul tiile de presă, bomb.
trupelor israeliene. M ijlociu, deoarece în caz con
cursul şedinţei ministrul de tele forţelor patriotice
trar există riscul ca lumea să
externe, M idiei Debre, a pre se afle in fata unui conflict vocal victime .şi pierd
3 (Agerpres). — Un zentat un raport cu privire Ia care nu ar puica decît să se tcriale de partea anu
m ilitar difuzat la Ca evoluţia evenimentelor clin re înlindă". saigoneza.
UL 1969-MOŞTENIRE Şl PERSPECTIV
,»jn numai atunci cind Ca
..luodată ţara nada va deveni cu adevărat
ilru o perioadă cc sc ituaţia politică interna julă ? In lata unei asemenea siunii americane in Vietac oo nu va ntca să ducă o o ţară bilingvă, cînd cana
..! li îndelungată. Adău- S ţională, stadiul actual c.l situahi, care se conturează tot La 20 ianuarie, Nixon va ----- ^u tu tiu politică cu uul opusă celei dienii francezi vor fi re
toate acestea momen- luptelor din Vietnam, mai clar ca o inlrinqere m ili instalat oficial in funcţia » w j ' interveni lortc dinafară, a S.U.A., da a arătat că prezentaţi aşa cura sc cuvi
tensiune carc ou a\ul precum si declaraţiile olicia/c tară a americanilor, o mare preşedinte al SU A. El a pro există ţoale şansele ca răz
uropa si in alte zo/ie ale pârtilor aliate in conllicl, parte a opiniei publice din mis cd Încă in anul 1969 „va boiul civil dm Niger iu să ia guvernul său iu sc va teme ne in guvern*', a încheiat
1 in anul 1008. putem ne dau elementele necesare S.U.A, a cerut ca trupele u- aduce băieţii acasă". In mod slirşil fn 1969. că va contrau Washlnglo- el.
a concluzia cu anul pcnlru a spera că 1969 va li rnericanc să fie retrase din practic va li nevoit să Iacă a l........................ ...........- ..... ......................
recul nc-a lăsat nu* anul care va marca încetarea Vietnam, să înceteze agresiu ceasta. nu numai dotorită fap u se poate spune acelaşi
probleme nerczulvaie războiului agresiv împotriva nea împotriva poporului viet tului că a lăcut o promisiune N lucru despre conflictul Cît a costat campania
vcu lotri am ti fost poporului vietnamez, va adu namez. Acestea sint clemente electorală, dar in mod obiec existent in Orientul A
să le considerăm ca ce pacea în această Iară alit le concrete de care ou Iost tiv nici economia, nici opinia propiat, Dimpotrivă, incidente electorală din S. U. A.
domeniul trecutului. de greu încercată in ultimele nevoile să lină seama cele publică americană nu mai pot le din ultimele săptămini, de
decenii. In Vietnamul dc sud, două mari partide politice a suporta acest război de agre claraţiile conducătorilor arabi
ţepi că $/ in anul 1968 Frontul National dc Eliberare şi Israelieni, împing mai muII WASHINGTON 3 (Ager pentru comunicări. Alte gru
iu lăcuf încercări de este conducălorul recunoscui mericane in timpul campaniei siune. Nixon are tot interesul spre constatarea că anul 1960 pres). — Republicanii ai chel pări politice. printre care
olvare a unor problc- electorale pentru alegerile pre să rezolve această problema sc anunţă ca un an in care tuit 5 milioane dc dolari pen Partidul independent al lui
a/.i sînl considerate de imensa majoritate a po zidenţiale ce au avui loc in in 1969 şi datorită laplului că vor continua să lic prezente tru publicitatea făcuta candi Gcorgc Wallace, au cheltuit
ştcnirc neplăcută. Lu porului. Inccpînd din anul noiembrie 1968. Ca o „măsu tn anul 1970 in SU.A. vor elemente dc încordare a situa daţilor lor la televiziune în 681 490 dolari.
1Q68, FNE şi-a extins contro
Începui convorbirile ră electorală", Partidul demo avea loc noi a/egerl pcnlru timpul campaniei ţxczidenţialc
lul şi operaţiunile militare şi crat dc quvernămint a Inst înnoirea a jumătate din locu ţiei. propice pentru noi şi vio A tît candidaţii la postul de.
ilegal iile R.D. Viei- lente răbufniri ale conflictu de anul trecut, în 6mp cc de preşedinte, cît ?i cei la postul
9.L/.A., dar pină acum asupra principalelor oraşe ale nevoit să suspende bombarda rile dc senatori şi deputaţi. lui. Tocmai această stare dc de vicepreşedinte au apărut
ajuns la nici un rc- Vielnom ului dc sud. Guvernul mentele împotriva R.D V ie t Sc ştie că pentru început N i fapt a determinat marile pu mocraţii au chclluil numai 3 pc micul ecran spre a vorbi
>ncrct. Încercări s-au marionetă dc la Saigon nu mai nam şi să accepte iniţierea u- xon nu sc va bucura dc spri teri ca în ultimele zi/e sd în milioane, a anunţat joi la Wa alegătorilor timp de 96 dc oro
renlru rezolvarea con- arc nici o inllucnfă, iar capa nnr convorbiri de pace — la jinul m ajorităţii parlamentare, ceapă o serie de consultări shington Comisia federalii şi 11 minute.
din Nigeria si Oricn- citatea dc luptă a unităţilor Paris — la care să participe aceasta fiind formală din re menilc să caule şi, dacă c po
oial, insă, din păcate, militare aliate in subordineu cu drepturi depline şi Frontul prezentanţi ai partidului de sibil, să găsească o solul ic
nu au fost obtinulc sa a losl practic paralizată. National de Eliberare din V ie t mocrat. care intră în opoziţie. pentru rezolvarea conlliclu/tii
pozitive. Forţele m ilitare americane, ca namul de sud. Aceasta se pe Dacă doreşte ca in alegerile Blaiberg, decanul de vîrstă
re „ motivau“ că sc allă In trecea însă la 1 noiembrie, din 1970 să-şi asiqurc m ajori din această zonă a lumii.
$i. anul 1968, va ră Vietnam pentru a da ajutor iar cele cinci zile care mai tatea în Camera Reprezentan i totuşi omenirea îşi pu
i stor ia omenirii, dacă guvernului dc la Saiqon, au rămăseseră pină la alegeri ţilor şi in Senat, Nixon este Ş ne mari speranţe in a- al supravieţuitorilor cu altă inimă
illccva. cel puţin prin iost nevoite să ia asupra lor s-au dovedii cu totul insuli- obligat să-şi respecte prom i nuj 1969. Anul care se
in acest an s-ati la- greul războiului. Anul 1968 ii ciente pentru a mai convinge siunea electorală, lată deci ci- anunţă a li anul sosirii omu J
:le operaţii reuşite de adus o asemenea schimbare a pe alegători despre „bunele teva arqumcntc care — a lă lu ii lui pe Lună — dovadă a vic CAPETOWN 3 (Ayerpres). a efectuat prima operaţie d<£
n Inim ii omeneşti. situaţiei, In cit comunicatele intenţii'4 ale partidului de qu de victoriile hotăritoare ale toriilo r inteligentei, ştiinţei şi — Joi s-a îm plinit ur an de acest gen din lume) ar consi
aiberq, omul a cărui militare americane sint nevoi vernămint. Alegerile nu fost forţelor patriotice vietnameze curajului omenesc — are ţoa cînd dr. Philip Blaiberg a su dera necesar acest lucru.
Iost înlocuită cu in i- le condiţiile să se înscrie tn ferit cu succes operaţia do Pc de altă parte, Blaib.erg,
metis in primele zl- te să recunoască că In u lti cişliqale de Richard Nixon, — vin in sprijinul speranţei istorie ca un an in care să schimbare a inim ii. Blaiberg. decanul de vîrstă al supravie
1 rului 1968, a păşii In mele luni pierderile americane candidatul partidului republi cd anul 1969 va II anul Înce trium le pe deplin Ideile păcii care are acum 59 de ant, a do- ţuitorilor cu inima grefaLă, a
tea lorlclor sale li- in morii şi răniţi sint mai can, aliat în opoziţie, care a tării războiului de agresiune şi prieteniei Intre popoare, clarat ziariştilor că se simte confirmat zioristilor că în
foarte bine Cu ţoale acestea,
i loralc in anul 1969. mari decît pierderile suleritc deslăşural întreaga campanie împotriva Vietnamului, anul spre binele, lericirea şi bună el a adăugat că ar (i gata să ceputul prim ăverii va face un
i starea întregii omeniri. voiaj In Statele Unite, la 'iin v i*
rspective sc întrevăd de trupele guvernului mario electorală sub semnul promi vic.oriei eroicului popor viet suporte a doua operaţie de latia casei editoriale „S^ein
i /■ ■nul 1960 ? netă. Atunci, cine pe cine a- siunii că va pune capăt agre namez. ION GAIETEANU transplantare a inimi, în ca and day", care i-a publijeat
zul în care profesori Chris- cartea sa intitulată „P riy in -
tian Barnard (clnru:gul care du-mi inima". I
b e d a c t t a SI ADM INISTRAŢIA ZIARULUI i str. Dr. Petm C roia or. 35, telefon 2317, 1275, 15 85. — TIPARUL i întreprinderea poligrafica Honedoara-Dev*.