Page 48 - Drumul_socialismului_1969_01
P. 48
a n u M U L s o c i a i is * w 'L u ,f
PLENARA CONSILIULUI
SECVENŢE INTERNATIONALE • • V â, • " »I : i h M m
CENTRAL A L U.C.S.R.
tiv ită lll muncii, realizarea de
economii şl beneficii suplimen
(Urmare din pag. f) tare ; realizarea In termen a
obiectivelor stabilite în planul
de investiţii pe acest an etc. Convorbirile franco MOSCOVA 17 (Agerpres). In punctul stabilit pc orbi Nava cosmică ,,Sotuz-5" tşl 88,6 m inute; distanta maximă
a unui rilm ridicat de Comitetele sindicalelor vor — La 17 ianuarie, orele 9,53 tă a Intrat în funcţiune mo continuă zborul. Cosmonautul de Pămînt 229 km. distanta
dezvoltare tn ţoale ramurile organiza temeinic întrecerea (ora Moscovei), nava cosmi torul de frlnare. care a re Boris Volînov îndeplineşte minimă de Pămint 201 km,
economiei naţionale Aceasta socialistă pe locuri de muncă, că „Soiuz-4“ după ce şi-a în dus viteza orbitală, şi nava a sarcinile dinainte stabilite înclinaţia orbitei 51 grade, 40
corespunde pe deplin poten intre echipe şi brigăzi, secţii cheiat programul de zbor, a intrat pe traiectoria de co- Starea sănătăţii sale eslc minute
ţialului material şi uman de cit să se asigure o largă parti române de la Paris aterizat în regiunea dinainte borîre După deconectarea Boris Volînov a Irim is un
şi sectoare, şantiere, astfel In
care dispune România socialis stabilita — la 40 de kilom e motorului, capsula de ateriza foarte bună. Sistemele navei reportaj televizat din cabina
to. năzuinţelor şi hotorîrii ne- cipare a maselor de muncilori. tri nord-vesl de oraşul Kara- re în care se allau cosmo funcţionează normal. cosmonautului şi din compar
slrâiuniaie a oamenilor nuin- maiştri, ingineri şi tehnicieni ganda (Kazahstan) Starea să- nauţii s-a detaşat de cabina Vineri, plnâ la ora 18,30 timentul orbital
i ii de a înfăptui intru totul pro la descoperirea şi valorifica PARIS 17 — Corespondentul ze : cu Andrc Bellencourt. m i Toate sistemele navei func
gramul adoptat de Congresul rea rezervelor interne H olărl- Agerpres. Al. Gheorghiu, trans nistrul industriei, au fost dis ţionează normal. Boris Y oll-
al l \ r-lea al P.C.R. şi măsurile rea prevede ca, comitetele sin mite : Vineri dimineaţa, Manea cutate probleme ale cooperării
stabilite de Conferinţa N aţio dicatelor, împreună cu comi Măncscu, preşedintele Consi industriale; cu Robert Galley, „S0IUZ-4“ A ATERIZAT. nov se simte admirabil, frec
nală a partidului tetele de direcţie, să analizeze liulu i economic al Republicii ministrul cercetării ştiinţifice venta pulsului este de 60 bă
tăi pe minut, frecventa respi
Plenara a realirmat hotari- periodic, in lunclie de specifi ti . Socialislc România, a avut o — probleme ale cooperării şti raţiei — 15 pe minut. După
rea tuturor organelor şi orga cul fiecărei întreprinderi, des li întrevedere cu Francois O rloli, inţifice şi tehnice; cu Roberl ..S0IUZ-5“ ÎŞI CONTINUĂ ZBORUL cină, cosmonautul se odihneş
nizaţiilor sindicale dc a-şi adu făşurarea întrecerii, iar semes ministrul economiei şi finante- Hirsch. administrator general, te In compartimentul orbital.
ce întreaga contribuţie la în trial să raporteze adunărilor | lor al Franţei. In cursul între- delegat guvernamental ta Co Zborul navei cosmice „So-
deplinirea şi depăşirea sarcini generale ale salariaţilor situa j? vederii. Ia care a luat parte şi misariatul pentru energie ato luz-5’* continuă.
lor de plan şi a angajamente ţia îndeplinirii angajamentelor. E Constantin Flit an, ambasado mică — probleme privind coo nfltătii cosmonauţilor Vladl- orbitală. Capsula a efectuat (ora Moscovei), nava „Soluz-
lor luate dc oamenii muncii Comitetele uniunilor sindica ri rul Republicii Socialiste Româ- perarea ştiinţifică tn domeniul mir Şatalov, Alexei Eliseev o coborire dirijată in atmo 5", Ia bordul căreia a rămas *
pentru a Inlim pina cu noi suc telor pe ramură, de comun a ! nia la Paris, s-au discutat pro- cercetării .şi folosirii energiei şi Evgheni Hrunov după ate sferă. folosind calităţile salo numai Boris Volînov, a efec LONDRA 17 (Agerpres). —
cese cca de a XXV-a aniver cord cu ministerele de rcsotŢ fţ bleme privind dezvoltarea coo- nucleare în scopuri paşnice; c ■ rizare este bună aerodinamice, şl a ajuns în „Joncţiunea navelor cosmice
sare a eliberării patriei şi Con şi organele centrale corespun * perării economice, industriale, Emile Roche, preşedintele Con regiunea stabilită pentru a- tuat 38 de rotaţii în jurul sovietice „Soiuz-4" şl „So-
gresul al X-lea al Partidului zătoare — urmărind în perma ştiinţifice şi Tehnice şi schim siliului economic şi social — Înaintea coborîrii navei, p - lerlzare. Aici, sistemul do Pămtntului. luz-5" plasează Uniunea So
Comunist Român nenţă modul In care se desfă burilor comerciale dintre ce probleme dc sinteză economi chipajul a împachetat toată paraşulare şi motorul de ate Volînov a orientat nava cu vietică cu patru ani în avans
Pe baza raportului, a dezba şoară întrecerea între între le două ţări întrevederea s-a că, de calcul'şi eficientă în e aparatura ştiinţifică şi mate rizare au asigurat coborîrca ajutorul sistemului manual fată de Statele Unite ale A-
rialele filmate şi fotografiate
terii ce a avut loc şi a pro prinderi — vor adopta măsuri desfăşurat înlr-o atmosferă conomie în capsula de aterizare. Apoi lină a capsulei pc Pămînt. de dirijare şi, in cursul ce mcricii tn domeniul tehnicii
punerilor reieşite din discuţii, pentru generalizarea experien cordială şi într-un spirit de in Preşedintele Consiliului eco cosmonauţii s-au legal de fo lei de-a 36-a rotaţii, a conec de apropiere şi cuplare a
plenara a adoptat o hotărîre. ţei înaintate şi ajutorarea con ! teleqere reciprocă. nomic al României a primit un toliile lor. Comandantul na Cosmonauţii au fost înlîm - tat Instalaţia motoare dc co navelor spatiolc orbitale",
Holărirea prevede că întreaga cretă a unităţilor care întîm pi- La Palatul Louvre s-au dess-au qrup de industriaşi, în Iruntc vei a efectuai orientarea ma pinali Ia locul aterizării de recţie şl a corectat orbita scrie vineri dimineaţa în p ri
activitate desfăşurată de orga nă greutăţi In îndeplinirea pla chis apoi lucrările primei cu Pierrc Dreyfus, preşedinlole nuală şi a conectat, la mo reprezentanţi ai grupului do Noii parametri al orbitei ma pagină a ziarului „Tim es"
nele şi organizaţiile sindicale nului şi a angajamentelor, ur- j[ siuni a Comisiei mixte guver îirm ei Renanii, cu care a dis mentul oportun, sistemul de urmărire, de prieteni, de ar sir Bernard Lovcll. direclor
va avea ca obiectiv central mînd ca pe baza criteriilor sta namentale româno-franceze de cutat diverse aspecte ale coo slnt urm ătorii j Perioada de al Observatorului astronomic
mobilizarea oamenilor muncii bilite să fixeze colectivele de cooperare economică, ştiinliti- perării industriale dintre une aterizare. b itri sportivi şi de ziarişti. rolatie In jurul Pămînlulul „Jodrell Bank".
din întreprinderi, instituţii, u- muncă aflate în fruntea între că şi tehnică. Preşedinţii celor le întreprinderi româneşti şi
nităti agricole de stat şi de cerii pe ramură şi subramură. două deleqatii guvernamentale, „R enault-.
mecanizare a agriculturii pen Holărirea prevede, de ase îl Manea Mănescu şi Francois Vineri. ambasadorul Con
tru îndeplinirea şi depăşirea menea, participarea mai activă I! O rtoli, fn expunerile lor, au a- stantin Flitan a oferit un dejun Plenara € €•
ia rcin ilo r ce le revin din pla a sindicatetor la acţiunea de {] nalizat modul în care s-a des- în cinstea deleqatiei guverna
nul de stat pe anul 1969. In experimentare şl generalizare i făşurat pină în prezent coope- mentale române. la care
organizarea şi desfăşurarea în a noului sistem de salarizare l! rărea In domeniile menţionate au participat m iniştri şi al P.C. din CURIER • CURIER • CURIER
trecerii socialiste, sindicatele şi de majorare a salariilor, la j] şi au subliniat posibilităţile alte oficialităţi, printre ca
Işl vor orienta întreaga lor ca elaborarea şl aplicarea norme largi care există pentru dez re Pierre Pelen, noul am
pacitate de muncă spre princi lor cu motivare tehnică. Sin voltarea continuă a acestei basador al Franţei la Bucureşti, Cehoslovacia
palele obiective cuprinse în dicalele vor desfăşura o Inten cooperări După prima şedinţă membri al delegaţiei guverna
planul pe anul In curs. punînd să muncă politică şi cultural- plenară s-au întrunit cele trei mentale franceze, funcţionari PRAGA 17. Corespondentul
accentul pe: îmbunătăţirea fo educativă în sprijinul realizării grupe de lucru : pentru coope superiori din diverse ministere, Agerpres, E. lonescu, transm i SEMNAREA PLANULUI DE COLABORARE CULTURALA SI Echipajul cabinei spaţiale
lo sirii capacităţilor de produc sarcinilor economice, pentru rarea economică şl Industrială; precum şi membri ai ambasa te : In zilele de 16 şi 17 ianua ŞTIINŢIFICA INTRE RO M ÂN IA ŞI R. D. GERMANA „A pollo-9“ şl cel trei piloţi
ţie a maşinilor, utilajelor. In dezvoltarea conştiinţei socialis cooperarea ştiinţifică şl tehni dei române. In cursul dejunu rie, la Praga a avut loc Plena dc rezervă au începui efectu
stalaţiilor şi a suprafeţelor de că ; schimburile comerciale. lui au rostit toasturi Manea ra Comitetului Central al Vineri a avui loc la Berlin solemnitatea semnării planii- area unor exerciţii de salva
producţie existente; reducerea te a celor ce muncesc, creşte Şeful delegaţiei guvernamen Mănescu şi Jean de Lipkoxvs- P.C din Cehoslovacia, care a luf de colaborare culturală şl ştiinţifică Snlre Republica Socia re în caz de ncccsilale.
cheltuielilor materiale de pro rea răspunderii pe care o are ki, membru al guvernului fran discutai probleme actuale ale listă România şl Republica Democrată Germană, pc anii 1969 îmbrăcaţi fn costumele spa
1970.
ducţie, a consumurilor specifi fiecare salariat pentru bunul tale române a avut In cursul activitălii partidului şi reorga ţiale. cosmonauţii James
ce, a rebuturilor, deşeurilor, a mers al activităţii întreprin 1 zilei de vineri o serie de în cez, secretar de stat pentru a nizării organelor reprezentative Planul cuprinde schimburi dc delegaţii tn domeniul ştiin M cD ivill. David Scolt şi Rus-
cheltuielilor neproductive; a derii şt de a veghea la respec trevederi cu oficialităţi france facerile externe. superioare ale poporului. ţei şi învăţăm inlului, form aţiuni arlislicc şi colective teatra sell Schvveickart au Intrat in
plicarea de procedee tehnolo tarea întocmai a prevederilor Alcxander Dubcek. prim-se- le, arlă şl cullură, presă, radlo-lelevlzlune şi cinematografie, cabina plasată pc rampa dc
gice noi, folosirea largă a po contractelor colective de mun ! cretar al C C. al P.C. din Ceho spori ele. Se prevede, de asemenea, organizarea de expoziţii lansare, de unde au Ieşit fo
şi manifestări culturale.
sibilităţilor de autolililare şt că. slovacia, a prezentat referatul losind hublourile de urgen
ridicarea nivelului calitativ al Plenara a dezbătut, de ase cu privire la principalele punc ţă cu deschidere rapidă — 3
produselor • respectarea şl fo menea, raportul privind buge te ale ordinci de zi. Joi a avui loc o întreve secunde.
losirea deplină a programului tul Consiliului Central al Azi se deschide conferinţa de la In şedinţa de joi a „C on dere între secretând de stat Acelaşi exerciţiu a fost e-
de lucru, întărirea disciplinei U.GSR. pe anul 1968 şl pro j Plenara a recomandat drept siliului securităţii naţionale", vesl-german, Georg Duckwitz, fecluat şl de cosmonauţii
în muncă, lichidarea absente iectul bugetului pe anul 1969, candidat al P.C. din Ceho şi m inistrul de externe brita Charls Conrad jr., Richard
lor nem otivate; respectarea şl a adoptat o hotărlre In a slovacia pentru funcţia de pre desfăşurată in prezenta pre nic, Michael Stewart. Au fost Gordon şi Alan Beam, echi
şedintelui A rlh u r da Costa c
discutate problemele re la ţii
disciplinei de plan ; a discipli ceastă problemă. De asemenea, Paris în problema vietnameză şedinte al Adunării Federale Silva, a fost adoptată o no lor Esl-Vest, precum şl une pajul de rezervă al cabinei
pe P. Colotka, pentru cel
de
nei tehnologice şl a obligaţii plenara a ascultat Informarea preşedinte al Camerei Popo uă listă de personalităţi bra le aspecte ale rela ţiilo r bila spaţiale „Apollo-9*.
asupra realizării planului de
lor contractuale; organizarea rului şi prim-vicepreşedinte al ziliene care vor îi private de terale anglo-vest-gcrmane,
trim itere Ia tratament balnear PARIS 17 (Agerpres). — Du ei din Vietnamul de sud, a drepturile lor politice pe o
raţională a producţiei şl a şl odihnă pe anul 1968 şi pro pă numeroase amînări, confe spus e), FNE dispune de depli Adunării Federale pe J. perioadă dc zece ani. Nume printre care cel al cheltuie
lilo r de întreţinere a forţe
„Toate propunerile de p i
muncii In vederea creşterii e- iectul planului pe 1969, pre rinţa In problema vietnameză, ne competente pentru regle Smrkovsky, iar pentru cea de le acestora nu au fost făcute lor britanice stationale In nă acum pentru găsirea unei
preşedinte al Camerei N aţio
licientel economice; califica cum şl informarea cu privire la care iau parte reprezentan mentarea tuturor problemelor cunoscute, dar se precizează Germania occidentală. soluţii paşnice In problema
la activitatea desfăşurată de ţii R D. Vietnam, S.U.A., Fron care privesc Vietnamul de nalităţilor pe D. Hanes. că ar fi vorba de 29 depula|i
rea şl perfecţionarea calificării O rientului M ijlociu sint res
Consiliul Central al U G S R în tului National de Eliberare din sud". Tran Hoi Nam a subli Plenara şi-a exprimat acor federali, cărora le-au fost a-
muncitorilor, tehnicienilor şl domeniul relaţiilor internaţio Vietnamul de sud şi admini niat că FNE a demonstrai în dul cu eliberarea lui P. Colol- nulatc şi mandatele parla pinse de către organizaţiile
rezistenţei palestiniene" — a
m aiştrilor j creşterea produc- nale pe anul 1968 straţiei de la Saigon, se des mod clar buna sa voinţă şi do ka din funclia de vicepreşedin mentare, doi senatori şi un Personalul adm inistrativ din declarat Yehia Hammuda,
La ultim ul punct al ordinii chide sîmbătă dimineaţa la rinţa sa ca lucrările conferin te al guvernului federal şi a consilier quvernamenla). A l spitalele şl serviciile de asis preşedintele Comitetului Exe
de zi, plenara a hotărît elibe Centrul de conferinţe Interna ţei să permită găsirea unei so recomandat în această funcţie tor nouă deputaţi federali li tentă socială dia Paris a or cutiv al Organizaţiei de eli
rarea din Comitetul Executiv tionale din strada Kleber din luţii corecte pentru a se pune pe K Laco. Ca secretar de stat s-au suspendai mandatele ganizat vineri o grevă de 24 berare a Palestinei, intr-un
al C.C. al U.GSR. a tovarăşi Paris capăt războiului şi a se resta în M inisterul Apărării Naţio parlamentare, dar nu au fost de ore, penlru a protesta îm
Ce asemănare poale f/ gă lor M ihal Roşianu, Teodor Pru- Vorbind despre perspectivele b ili pacea în Vietnamul de nale a fost recomandat gencral- privaţi de drepturile politice. potriva unei m ajorări cu 120 comunicat dat publicităţii fn
sită ini re Însorita Venei ie şl nea şl Angliei Paraschiv, care conferinţei, Ha Van Lan, ad sud pe baza respectării dreptu locotenenlul V. Dvorak. Pe dc altă parte, sc anunţă la sută a preţurilor meselor capitala R.A.U. El a precizat
nordicul Leningrad, de ce au prim it alta însărcinări. Ple junctul şefului delegaţiei RD rilor naţionale fundamentale Plenara t-a ales pc J. Pilier că trei membri ai C urţii su de la cantine. Greva a fost ca palestinienii sint hotarîţl
vizitatorii celui de-a! doilea nara a hotărit cooptarea în Vietnam, a declarat : Nu tre ale populaţiei sud-vletnameze. preme de justiţie, precum şi organizată în aşa fel incit să să continue lupla armată p i
oraş ca mărime al U niunii Consiliul Cenlral al U.GSR. buie preconizat nici un rezul Împreună cu delegaţia R D. şl O. Prusa ca secretari al un m inistru şl un judecător nu afecteze activitatea spita nă la evacuarea completă a
Sovietice, sfnf tentaţi să-l a tovarăşului Nicolae Gavri- tat rapid în ceea ce priveşte Vietnam, a declarat el, delega Biroului C.C. al P.C. din Ceho al tribunalului m ilitar suprem lelor şl a celorlalte servicii. te rito riilo r lor ocupate de Is
compare cu oraşul gondole lescu şl alegerea sa In Comite lucrările conferinţei de Ia Pa ţia FNE va adopta o atitudine slovacia pentru conducerea ac au fost trecuţi în retragere. rael.
lor ? $i totuşi asemănarea tul Executiv şi în funcţia de ris în problema vietnameză, a- serioasă şl consecventă pentru tivită ţii de partid fn regiunile
există şl ea constă nu nu secretar al C C. al U.G^SR. De tîta vreme cit Statele Unite a se atinge acest tel- cehe.
mai In cele 65 de rlu rl şi nu renunţă, pe de o parte la CONFLICTUL NIGERIAN In zilele de 15 şl 16 Ianua
canale care lormează o vas asemenea, plenara a cooptat scopurile lor agresive şl pe de Un nou element vine să rie. s-a înlrunlt la Viena Co
fn Consiliul Central pe tova
tă re[ea, duclnd toate spre răşul Grigore Mihăiescu şl altă parte la menţinerea la pu confirme Inform aţiile apărute Intr-un buletin m ilitar, m itetul Cenlral al Partidului
larga şi, dc obicei, molcoma l-a ales ca membru supleant al tere a actualei administraţii de După numai 48 de ore de la în presa occidentală în legă dat publicităţii la Lagos, Comunist din Austria penlru
Nevd. Această asemănare la Saigon. tură cu presiunile la care es se arată că au avut loc alegerea organelor conducă
este evidentă mai ales pen Comitetului Executiv. te supus guvernul rasist de lupte intre unită(ile fede toare. In Biroul Polllic al C.C.
Intr-o conferinţă de presă 11-
tru acela cate, umblind de-a In legătură cu componenta nută vineri după-amiază, Tran constituirea noului cabinet, criza de la Sailsbury în vederea unei rale şl cele biafreze în al PC. din Austria au fosl a-
^ ^
lungul reţelei de ape. acor actuală a Secretariatului C.C, reconcilieri cît mai grabnice toate sectoarele. Buleti Ie ş i: Friedl Furnberg, Hans
dă mai putină atenfie ape al U.G.SR., plenara a liotă- Hoi Nam, adjunctul şefului de- cu Anglia. De data aceasta nul afirmă că cea de-a Kall, Egon Kodicek, Jose!
lor şl mal multa atenlie po rft ca acesta să fie alcătuit legaţiei Frontului National de guvern a reizbucnit din nou în Liban este vorba de o declaraţie o- doua divizie federală şi-a Lauschcr, Franz M uhri. Al-
durilor, care, prin numărul din preşedinte, un prim-vice- Eliberare din Vietnamul de ficlală a noii organizaţii în reluat ofensiva în direc fred Ruschitzka, Erwin Scharf,
şt frumuseţea lor, pot H ase preşedinle şi secretari. sud, a relevat că delegaţia sa BEIRUT 17 (Agerpres). — reuşise să constituie un gu fiinţate la Salisbury sub de ţia oraşului Nnewl, iar Mărie Urban, W aller Wachs,
muite cu cele veneflene. In Încheierea lucrărilor a lu Criza guvernamentală a reiz vern care cuprindea reprezen numirea de Partidul dc Cen prima divizie a respins Franz West şl Fritz ZapL In
ai cuvîntul tovarăşul Ghcorqhe Intenţionează să participe la bucnit In Liban vineri, cînd tanţi ai diverselor tendinţe'po tru, care i-a cerut lui Ian un atac biafrez care a funcţia de preşedinte at
Apostol, preşedintele Consiliu conferinţă ca parle pe deplin Smith să iniţieze o nouă run încercat să „reciştige te
doi dintre membrii cabinetului litice din Liban, ziarul „L'O- Partidului Comunist din A u
lui Central al Uniunii Genera Independentă şl egală. „Ca re constituit de Rashid Karame rie n t’ scrie : „Este regretabil dă de tratative cu guvernul renul pierdut". Potrivit stria a fost reales Franz M ii-
LENINGRAD— le a Sindicatelor din România. prezentant autentic al populaţi- cu 48 de ore în urmă şi-ou că acest efort s-a lovit In ce britanic. buletinului, o încercare — Friedl Furnberg. Hans Kalt
hri, iar ca secretari ai
C.C.
similară din partea tru
prezentat demisia preşedinte
le din urmă de probleme strici
lui |ăYii, Charles Helou. M i personale'. pelor biafreze a fost res şi Erwin Scharf.
în zona oraşului
pinsă
oraşul celor La Roma au început lucrările Edde şi Pierre Gemayel, care dour~ comentează „torpilarea" vocat pentru 20 ianuarie la O werrl de către cea de-a
niştrii demisionaţi,
Raymond
La rîndul său, cotidianul „Le
Guvernul britanic i-a con
deţineau portofoliile lucrărilor cabinetului format de Karame, Londra pc ambasadorii ) săi treia divizie federală.
După cum transmite agen
589 de poduri Consiliului naţional al Partidului publice şi respectiv al finanţe considerînd că cei doi m iniştri din ţările vest-curopene pen ţia VNA, FumI Vongvlcil, se
motivat holărirea
lor, şi-au
care au demisionat şi-au asu
tru a lacc o trecere In revis
prin aceea că partidul fostului mat întreaga responsabilitate a tă a problemelor legale de Un tribunal m ilitar lsraeli- cretar genera] al C.C. al
democrat creştin preşedinte al tării, Chamoun, noii crize. intrarea Angliei in Pia|a co an din Cisiordania a condam Frontului patriotic din Laos,
nu era reprezentat în actualul mună, a anun|at joi purtăto nat cinci elevi de liceu arabi, a dat publicităţii o declara
La Lenlnqiad nu există quvern. (Partidul lui Chamoun rul de cuvinl al Foreign-Oi- printre care o tinără dc 18 ţie in care denunţă intensifi
două poduri care să semene ROMA Corespondentul A- ministru Mariano Rumor, refe- face parte din alianţa trip a rti Conferinţa de flce-tilui. D iscu|iilc vor II a ani, la pedepse cu închisoa carea acţiunilor agresive în
unul cu celălalt. Unele din gerpres, N. Puicea, transm ite: rindu-se la politica externă a tă care înglobează şi Falangele xate in ju ru l proiectelor de rea de la şase săptâmîni la treprinse dc trupele america
tre ele datează Încă de pe Vineri au începui ia Roma lu Italiei, a amintit printre altele libaneze, organizaţie condusă colaborare a Angliei cu Pia 18 luni. Ei au fost acuzaţi de ne împotriva Laosului. In lu
tim pul etnd oraşul a tost crările Consiliului naţional al semnarea Tratatului de nepro- de Gemayel, precum şi Blo presă a ţa comună, mal ales în lum i a ii conspirat să traverseze na decembrie 1968, sc men
construit sub Petru I tn Del Partidului democrat creştin, ca liferare a armamentului nucle cul naţional, al cărui lider es na planului elaborat de m i iordanul şi să se alăture o r ţionează fn declaraţie, bom
ta Neve/, altele au lost con- re — potrivit statutului P D C — ar şi sprijinirea acţiunilor te Edde). preşedintelui nistrul dc externe al Belgiei, ganizaţiei „El Fatah", precum bardierele americane au efec
Biruite pc tim pul Ecate rinei va discuta şi aproba constitui O .N U . în Orientul M ijlociu Deşi siluatia este dificilă, ob Pierre Harmel. şi dc a fi organizat unele tuat 17 966 zboruri dc zi şi
iar unele in zilele noastre rea coaliţiei guvernamentale De asemenea, el a salutat ca servatorii politici consideră că Zambiei manifestaţii ale elevilor. 4 412 de noapte. In această
Podul A nicitiin cu calI săi de eentru-slinga. Vor fi dezbă pe ,,un act de înţelepciune re noul cabinei nu va fi lotuşi perioadă au fost lansale asu
sălbatici, realizaţi de cunos tute, de osemenea, probleme in luarea pe baze realiste a ne dizolvat. Intre timp, Karamo LONDRA 17 (Agerpres). — pra Laosului 56 500 de bombe
cutul sculptor P. Clodl, po terne de partid, între care ale gocierilor de la Paris privitoa continuă consultările în vede Inlr-o conferinţă de presă ti- Preşedintele Eduardo Frci De zece zile regiunea dc explozive şi 3 000 cu napalm
dul Griboedov, amintit In gerea unui nou secretar naţio re Ia Vietnam". Totodată, cl rea înlocuirii celor doi mjnis- nută inainle de a părăsi Lon s-a pronunţat jo i seara In nord-esl a Siriei are de sufe şi bile.
numeroase opere ate litera nal al P D C. în locul lui Maria- s-a pronunţat pentru continua Iri care ou demisionat. dra pentru a se reîntoarce la tr-un discurs radiotelevizat rit dc pe urma unor puterni In declaraţie se subliniază
tu rii clasice ruse, Podul cu no Rmnor, care a devenit prim- rea participării Italiei la Descoinplelarea cabinetului Lusaka după ce a participat la pentru o reformă constituţio ce inundaţii. Până în prezent că Slalcle Unite trebuie să
capete de tei şl multe alte ministru. N A T O prezidat de Karame este viu conferinţa Coonmonwealthului, nală care să dea puteri spo bilanţul acestei calamităţi pună capăt agresiunii împo
le slnt adevărate opere de In cuvîntarea rostită în fala Lucrările Consiliului Natio comentată de presa libaneză preşedintele Zambiei, Kenneth rite aparatului executiv. Po consemnează 15 morţi, 40 ră triva Laosului şl masacrării
artă pentru oraşul nordic. Consiliului National, primul nal continuă. Subliniind că Rashid Karame Kaunda, a declarat că ar per triv it reformei preconizate, niţi şt aproxim ativ 5 000 de poporului laoţian şi să res
Interesante slnt şi cele mite folosirea teritoriului zam- caro ar urma să fie aplicată fam ilii rămase fără adăpost. pecte, conform acordurilor de
la sfirşitul
mandatului său
nourt poduri peste Neva (cel bian pentru o acţiune m ilita A utorităţile procedează la la Geneva din 1962, suverani
mai lung dintre ele — Ale- ră a forţelor britanice îm potri prezidenţial, preşedintele tării evacuarea populaţiei şl Iau tatea. independenta, neutrali
permisiunea de a
ar prim i
xandr Nevshi — mdsonrd va regimului rasist din Rhode- dizolva Congresul o singură măsurile necesare penlru a tatea şi integritatea teritoria
009 metri) care se ridică In sîa. „A m declarat in mod clar dală in cursul mandatului său evita pagube materiale. lă a acestei ţări.
tiecare noapte lăslnd cale că, după părerea noastră, fo de şase ani şi de a organiza
liberă navelor. Ele constitu losirea forţei de către Marea alegeri, în raz de divergenţe MIŞCAREA GREVISTA DIN S.U.A. CUPRINDE NOI ORAŞE ŞI
ie in noplile albe de vară Britame în Rhodesia ar fi le grave intre puterea executi RAMURI ECONOMICE
punctul de Intflnire a turiş gitim ă". Preşedintele Kaunda a vă Şl parlament Preşedintele
tilor care vin din întreaga spus că „se întoarce în tara ar urma. de asemenea, în v ir NEW YORK 17 (Agerpres). — Mişcarea grevistă din Sta
tară şi din străinătate, atraşi sa foarte dezamăgit, deoarece tutea unor drepturi speciale, tele Unite ale A m ericll cuprinde noi oraşe şi ramuri ale eco
rte m irajul nopţilor tn care ABfeS guvernul britanic nu a fost în să conducă întreaga econo nomiei |ării. Joi şl-au încetat activitatea m uncitorii construc
soarele nu apune. măsură să ne dedare că este mie a |ăril printr-o „lege-pro- tori de la 25 de şantiere din statele KentucUy, Illinois, şi In
Printre podurile Leningra &P88 ferm ataşat principiului ncre- gram", care să fie aprobată diana, lucrătorii dc la serviciile comunale din Cincinnati.
dului există şi unele care HAS cunoaşterii independentei Rho- intr-un interval de cel mult conducătorii de autobuze ale şcolilor din New York, funcţio
O» Oft
constituie adevărate curtozi- desiei înainte de accesul ma nouă luni după alegerile pre narii dc bancă din Sealile. Greviştii cer majorarea salariilor
tăli. ca dc exemplu Podul M W , jorităţii africane la conducerea zidenţiale. şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă.
albastru, de pe tim pul lui ./ ; . - < - ------ ^ . V stalului" Cu loale că a fost încheiat un proiect de contract, greva
Petru cel Mare, relăcut de Explicînd de ce doreşte anu • 6 » celor 75 000 docheri din porturile de pc ţărmul allanllc şi a
nenumărate ori, şi care, a- larea acordului în baza căruia Golfului M exic continuă. Ca urmare a încetării lucrului, de
vind lungimea de 99 metri, 820 de m ilitari britanici, in P otrivit dalelor oficiale, la pesle 3 săptămtni, 330 dc nave sint blocate în aceste por
eslc de cinci ori mal scurt ....... / w îS&fi struiesc forţele armate ale sfirşitul anului 1968 nitmâ- turi.
decil lat Zambiei, Kaunda a arătat că rul şomerilor din Norvegia a Prin crearea unui „C onsiliu extraordinar* pentru studie
Podurile Leningradului — : % atribuţiile acestor m ilitari sînt depăşit cu 18 la sulă pe ccl rea conflictului de muncă dintre patronat şi sindicatul lucră
580 dc capodopere şi de ' ............. lim itate şi nu satisfac nevoile din 1967, ciirîndu- se la 27 450. torilor dc Ia căile Ierale, greva feroviarilor a fost amlnată cu
locuri de Intflnire, construc V '' 'v' ........ ‘ ' f r i reale ale apărării tării, mai a S-a precizat că In luna lanua- 60 de zile. Aproxim ativ 60 000 de muncitori petrolişti au a
ţii utilitare, dar şl artistice, m m m les în lumina înm ulţirii acte rie se aşteaptă o nouă creş- nunţat că fşl vor întrerupe lucrul, dacă nu va îl încheiat un
deschid accesul spre cele lor agresive ale forţelor por tere a numărului de şomeri. ■ou contract colectiv de muncă.
101 insule pe care esfe con tugheze din Angola împotriva
struit oraşul şl cdaupă la Zambiei. Preşedintele a spus că
farmecul său propriu, sobru tara sa doreşte să recruteze
ca şi clima, acel larmec ca singură în Marea Britanie un
re este altt de propriu Ve număr de specialişti în dome
T A N Z A N IA . F o tog rafia de fa ţă in lâ ţiş e a iâ clăd irile noului com plex universitar din D a r-
netici. niul m ilitar pe care să-i folo CURIER • CURIER • CURIER
B. P, tt-Solam. sească după cum va crede de
cuviinţă.
REDACŢIA Şl ADMINiSTR A ŢIA ZIARULUI* str. Dr. Petru Groza nr. 35, telefon 23 17, 12 75, 15 85. — TIPARUL i întreprinderea poligrafică Hooedoara-Deva.