Page 49 - Drumul_socialismului_1969_01

Proletari din toate ţârlîe, unlţl-vâ î
VC L t C iU R A /V î n c h e ie r e a l u c r ă r i l o r celei
1 n pagina, de-a IX-a sesiuni ştiinţifice

a IV -a a Institutului de cercetări

■ Vizita tovarăşului metalurgice
Manca Măncscu la Paris
■ Deschiderea confe­
rinţei în problema viet­ Sîmbătă s-au încheiat lucră­ preşedinte al Consiliului
rile celei de-a IX-a sesiuni şti­ de M iniştri, care a sub­
nameza inţifice a Institutului de cerce­ liniat importanta pe care o
■ Raportul lui A. tări metalurgice, care s-au des­ prezintă cercetarea în m etalur­
Dubcek la Plenara C.C. făşurat între 16 şi 18 Ianuarie gie, rolul acesteia în dezvolta­
în Capitală. Participanţii, cer­ rea economică a ţării.
al P.C. din Cehoslovacia cetători ai institutului, cadre
V orbitorul a arălat că mun­
■ Zborul navei cosmi­ didactice din învătâmîntul su­ ca de cercetare, ţinînd seama
ce ,,Soiuz-5“ s-a încheiat perior, ingineri şi tehnicieni de nevoile întreprinderilor,
.AL •• COMITETULUI ■ JUDEŢEAN HUNEDOARA AL RC.R. Şl AL cu succes din marile uzine ale ţării, pre­ trebuie să sc materializeze în-
cum şi numeroşi specialişti dc
tr-o gamă cît mai largă de pro­
B Activitate politica peste hotare, au relevat, cu a­ duse de calitate superioară. In
febrila in Liban cest prilej, nivelul ridicat al acest scop este necesară valo­
■ Val de greve in ţă­ comunicărilor prezentate, con­ rificarea posibilităţilor tehnice
ANUL XXI. Nr. 4369 DUM INICĂ 19 IANUARIE 1969 4 PAGINI 30 DE BANI rile capitaliste tribuţia cercetării ştiinţifice la existente. îmbunătăţirea conti­
nuă a organizării cercetării .şi
dezvoltarea industriei metalur­
producţiei.
gice, utilitatea schimburilor de
In continuare, vorbitorul s-a
păreri între specialişti din di­ referit la sarcinile ce revin In­
E fo rtu ri s p o rit© ferite ţări în acest domeniu. stitutului de cercetări metalur­
activităţii
lucrărilor a
In încheierea
gice, la orientarea
luat cuvîntul tovarăşul Gheor­ sale In viitor.
ghe Caston Marin, vice­ (Agerpres)
p e n tru a o n o r a
ln‘îlniri cu regizorul
m p fa r

Mihai Iacob

s a rc in ile fele „P atria11 Orăşlie şi au ţinut să se alte tn
Vineri, (a cinematogra­
sală, alături de publicul
„Sldernrglslul'1 Hunedoa­ entuziast. In numele ti­
ra, regizorul Mihai Iacob nerilor din oraş, o ele­
s-a în tîlnlt cu publicul vă a m ulţum it regizoru­
d e e x p o r t prezentării film elor „A - lui pentm expunerea
hunedorcan, cu prilejul
prezentată.
vcnlnrile lui Tom Sawy- O in tiln ire similară a
c r" şl „Moartea Iul Joc avut loc şl Ia Hunedoa­
indianul''. La Orăşlie, in ra. cu tinerii din între­
prezenţa unui număr ma­ prinderile şl instituţiile
Convorbire cu ing. loan Probsdorfer, rc dc spectatori, Mihai oraşu(u), care au umplut
Iacob a împărtăşit date
pînă Ia refuz sala clu­
inedite despre Ulm, de­ bului „Siderurgistul". Du­
directorul I. I. S. „Vidra" - Orăşlie spre activilalca studiou­ pă Intilnire. regizorul M i­
rilor noastre, fapte inte­ hai Iacob şi membrii ci-
Hunedoara. Vedere spre oţelârie. Foto : GH. ŞENDREANU resante petrecute pe pla­ neclubului „S iderurgistul"
tourile dc filmare. O şi-au împărtăşit reciproc
profundă emoţie a pro­ din experienţa de crea­
dus participarea la In lîl- ţie, din preocupările pre­
In anul cane ia trocul, I.I.S. tiva a fost creată cu „uce­ nire a părinţilor tinăru-
„V idra" din Orăşlie şi-a o­ nici" — adică cu oameni ca­ lui regizor, fn vlrstă zente şl de perspectivă
norat in cele mai bune con­ re se calificau din mers. de peste 70 dc ani, care ce-l animă.
diţii sarcinile de plan pen­ Noua meserie a fost însuşi­ Entuziaste întruniri pentru propunerea
tru export Acesta este un tă Intr-un timp scurt şi co­
merit incontestabil al colec­ lectivul secţiei nu numai că
tivului de m uncilori, ingi­ a reuşit să-şi organizeze în
neri şi tehnicieni care, mo­ mod exemplar munca, să în­ Concursul de Cel mai dinamic
bilizaţi de organizaţia de deplinească şi să depăşească de candidaţi ai Frontului Unităţii Socialiste
partid şi însullcţiţi de ela­ sarcinile de producţie, dar
nul şi exemplul comunişti­ a realizat şl produse de ca­ lucrări ştiinţifice sector
lor, au răspuns cu cinste litate superioară. Datorită
chemării partidului de a creşterii măiestriei profesio­ ale cadrelor al industriei
realiza şi depăşi prevederile nale a oamenilor, anul tre­
de plan la produsele desti­ cut nu am avut nici un fel în alegerile de la 2 martie didactice lemnului
nate exportului. de reclamaţie sau Tefuz pen­
— Ce aţi produs pentru tru calitate, dimpotrivă, am La închiderea concur­ Producţia de mobilă
export şl pe pieţele căror prim it scrisori de mulţumire can, funcţionară, Petru Stolco- sului de lucrări ştiin ţi­ este una din cele mat
ţări din lume se dcslac pro­ de la beneficiarii externi. lovarâşul I0AN ARDELEAN!! propus luluî U nităţii Socialiste care, iu. strungar, Gheorghe Săcăluş, fice ale cadrelor didacti­ dinamice sectoare ale
dusele care poarlă marca Evoluţia mereu ascenden­ în numele Frontului Unităţii prim-secretar al Comitetului ce, organizat din doi iu industriei lemnului : In
fabricii „V idra" ? tă a producţiei destinate Socialiste, a propus drept can­ doi ani de Societatea de
exportului este caracteristi­ didat în circumscripţia electo­ municipal U.T.C. Petroşani, 1970 volumul producţiei
— Noi producem pentru că de fapt întregii produc­ candidat în circumscripţia efiectorală rală judeţeană nr. 56 pe tova­ Horia Toma, activist U.T.C., • ştiinţe filologice, comisia dc mobilă va ft dublu
export două articole şi anu­ ţii a fabricii noastre. Aceas­ răşul V lorcl Faur, prlm-secre- Aurel Bîrlea, secretarul Comi­ i a acordat trei premii faţă de cel realizat tn
me : mănuşi din blană şi ta o demonstrează faptul că tar al Comitetului judeţean tetului orăşenesc U.T.C. Lu- ! şi trei menţiuni. Premiul 1965. Acest ritm deose­
misade. Produsele fabricii producţia globală a crescut judeţeană nr. 15 Cîrjiţi peni şi alţi vorbitori ! 1 a fost obţinut dc prof. bit de creştere, calita­
noastre se exportă în 12 an dc an In mod substanţial. Hunedoara al U.T.C. Tovarăşul V iorel Faur a m ul­ fon Dumilrescu, din Bu­ tea şl varietatea produ­
ţări ale lumii, printre care: Luind ca bază anul 1965, Zeci de ţărani din satele co­ Mai m ulţi cetăţeni care au Propunerea a fost susţinută ţum it adunării şi alegătorilor cureşti, pentru lucrarea selor duc (a satisfacerea
Suedia, Norvegia, Finlanda, producţia globală a cres­ munei C îrjiţi au ţinut să par­ luat cuvîntul au susţinut pro­ de tovarăşii : Vasile Oros, teh­ din circumscripţie pentru în ­ „Schiţă pentru relaţia în mal mare măsură a ce­
Elveţia, Marea Bntanie, punerea, dovedindu-se preo­ nician miner, Clftopatra Mal- crederea acordată. de adincime Schopen- rinţelor sporite dc pc
R.F. a Germaniei, Statele cut în 1966 cu 27,7 la sută, ticipe la adunarea populară fn cupaţi de soluţionarea unor liauer — Emincscu", pre­ piaţa internă. In acelaşi
Unite ale Am ericii, Canada în 1967, cu 48,1 la sută, iar care tovarăşul loan Ardelea-
In 1968 cu 61,3 la sută, ur- nu, prlm-sccrelar al Comitetu­ probleme ce mai frămîntă ce- ţ miul II de prof. loan Co­ timp, mobila românească
şa.
inînd ca pînă la sfîrşitul ac­ lui municipal de partid Deva, lătenil din aceste sate. 100000 de cetăţeni înscrişi dau. de la Şcoala gene­ s-a Impus şl pe piaţa
— In toţi onii de clnd a tualului plan cincinal să se preşedintele comitetului exe­ — In comuna noastră — rală din Sicula, judeţul internaţională, solicitări­
începui producţia articolelor dubleze. cutiv al consiliului popular spunea în cuvîntul său Victor Arad, pentru lucrarea le Ia export fiind din
destinate pieţelor externe, municipal şi-a depus candida­ Cisar, prim arul comunei — a­ în listele de alegători „G raiul comunei Sicula’' au Sn an mal mari. Re­
Pentru acest an avem de
colectivul fabricii dumnea­ realizat sarcini mult sporite tura pentru alegerile de depu­ vem încă unele probleme la Iar premiul IU dc prof cent au fost livrate unor
voastră a dovedii multă pa­ taţi In Consiliul popular jude­ rezolvarea cărora vom m obili­ Comitetele executive ale mal ttrziu cu 30 de zile îna­ Marin Naht, din Arad, parteneri comerciali din
siune în muncă, spirit orga­ faţă de 1968, atît în ce p ri­ ţean za un număr cît mai mare de consiliilor populare municipa­ inte de ziua alegerilor, activi­ pentru lucrarea „Despre Austria. Belgia, Ceho-
destinate
veşte articolele
nizator şi novator, a urcat exportului, cît şi acelora Prezentîndu-1 pe candidat cetăţeni. Am in vedere în spe­ le, orăşeneşti şi comunale lu­ tatea desfăşurată pînă în pre­ vocabular". slovacia. Canada. Dane­
treaptă cu treaptă pe calea destinate pieţiî interne. Nu din partea Frontului U nităţii cial construcţia şi întreţinerea crează de cîteva zile la Întoc­ zent de unele comitete execu­ 1 M enţiunile au fost cîş- marca, Elveţia, Franţa,
specializării în producţia ar­ încape îndoială că harnicul Socialiste, tovarăşul Octavian drumului între sate Pentru a­ mirea listelor de alegători. Pî­ tive ale consiliilor populare nu tigate dc profesorii Tra- R D. Germană. R. F. a
ticolelor dc blănărie, iar Enăşescu, prim-vicepreşedinle ceasta avem nevoie de un a­ lan Pătră.şranu din Alba
colectiv al M.S. „V idra* va nă Sn prezent au fost înscrişi este pe deplin satisfăcătoare. Germaniei. Olanda, Polo­
producţia fabricii a cunoscut da şi in acest an tot mai al Comitetului executiv al Con­ jutor substanţial din partea or­ în aceste liste peste 100 000 Din acest punct de vedere sînt Iul ia. T. Basamac din nia, Ungaria şl Uniunea
o creştere continuă Cind a m ulte produse şi de bună siliului popular municipal De­ ganelor care răspund de ase­ de cetăţeni. râmîneri în urmă la Dobra, Buzău, şi Graţjan Jucan Sovietică, peste 2 300 va­
început producţia articole­ calitate, va contribui prin va. a evocat realizările obţi­ menea probleme. In cuvîntul Ţinîndu-se totuşi seama că Rapolt, Ilărău, Bretea Română, din Cimpulung Moldo­ goane cu mobtlă.
lor destinate exportului, şl munca sa avintată la spori­ nute, sub conducerea partidu­ lor tovarăşii Iulian Stoica, Cor­ întocmirea listelor de alegă­ Geoagiu, Balşa, Crişcior, Pui, venesc.
cum a evoluat ca pină a­ rea încasărilor valutare ale lui, de către poporul nostru in nel Oancea, Aurelia Andreşes- tori trebuie să se termine cel Baru, Blăjeni, Orăştioara de | (Agerpres! (Agerpres)
cum ? ţării. edificarea societăţii socialiste. cu, Gheorghe Got S» alţii au Sus şi în alte localităţi.
V orbitorul a trecut în revistă
— Producţia articolelor — Ce veţi produce 1n a­ exprimat hotărîrea cetăţenilor In următoarele zile comite­
destinate exportului a înce­ cest an pentru export, in ce aportul oamenilor muncii hu- din aceste aşezări de a parti­ Pentru tinerii care tele executive ale consiliilor
put in luna mai 1966, cînd, cantităţi, şl ce v-aţi propus nedoreni la această măreaţă o­ populare trebuie să ia măsuri­
de lapt. am şi confecţionat să faceţi pentru ca sarcinile peră, referindu-se apoi la e­ cipa cu entuziasm la îmbună­ vor vota prima dată le corespunzătoare in vederea
prima pereche de mănuşi să fie onorate în termen şi forturile pe care statul le fa­ tăţirea continuă a condiţiilor întocm irii la termen a listelor
Aşa a luat fiinţă secţia con­ la nivel calitativ corespun­ ce pentru ridicarea continuă a lor de viaţă, la ridicarea nive­ La Indicaţia com itetului o- de alegători. Este necesar
fecţii mănuşi din blană pen­ zător condiţiilor cerule de nivelului economic şi social- lului edllltar-gospodăresc al râşenesc de partid, comitelui ca cel mai tîrzîu la 30 ianuarie în pagina a ll-a
tru export. Pină la linele a­ beneficiarii externi ? cultural al comunelor şl sate­ orăşenesc U.T.C. împreună cu a.c. comitetele executive ale
lor noastre. satelor aparţinătoare. consiliilor populare să afişeze
nului respectiv, am produs — Anul acesta, preconi­ casa orăşenească de cultură
12 000 perechi. In 1967, pro­ zăm să realizăm o produc­ din Orâştie au organizat In localul consiliului popular
ducţia s-a ridicat la 60 000 ţie de 180 000—200 000 pe­ Tovarăşul VIOREL FAUR propus un ciclu de expuneri şi dez­ sau al secţiilor de votare, iar
iar în I96R, la peste 100 000 rechi de mănuşi din blană şi bateri cu tinerii care la 2 mar­ în satele unde nu sînt stabili­
perechi dc mănuşi Cele a- să dăm astfel peste sarci­ tie se vor prezenta pentru p ri­ te secţii dc votare, la cămine­ Mozaic c Juminical
rălale mai sus demonstrea­ nile de plan la export candidat în circumscripţia electorală ma dată în fa(a urnelor. In ca­ le culturale sau şcoli, copii dc
ză că producţia obiectelor 40 000—60 000 perechi de drul acestei acţiuni, un număr pc listele de alegători, asigu-
destinate pielii externe a judeţeană nr. 56 Petroşani de peste 150 tineri de la „ V i­ rînd populaţiei posibilitatea dc
cunoscut şi cunoaşte o Convorbire consemnata dra" Orăşlie au audiat zilele a lua cunoşlinţâ de aceste liste.
creştere ascendentă de la de N. RADIU trecute expunerea făcută de
un an la altul. Aceste reali­ Sala de şedinţe a clubului nilâtli Socialiste pentru c ir­ tovarăşul Petru Pavel, jurist,
C.C.V.J. din Petroşani a găz­ cumscripţia electorală judeţea­ despre drepturile şi Îndatoriri­
zări au fost oblinutc în ciu­ (Continuare in pag. a 3»ţ>), duit, Ieri după-amiază, peste nă nr. 56. le tinerilor ca cetăţeni, despre
da faptului că secţia respec­ 250 de alegători veniţi să parti­ Adunarea a fost deschisă de legea electorală şi legea cu
cipe la adunarea de propune­ tovarăşul David I.azăr, membru privire la organizarea şi func­
re a candidatului Frontului U- al Consiliului judeţean al Fron- ţionarea consiliilor populare.

Prolitînd de timp, ne-am ţăminte greu vandabilă în su­ ghea, cumpără. întrebăm de vedere — în faţa standului cu vă asigurăm că lucrurile se
hiat carneţelul şi am plecat mă de 45 de mii de lei ? Noi căciulile pentru copii. „Avem", literatură pentru copii şl aş­ vor îndrepta. Ştiţi, noi azi am
prin cîtcva unităţi comercia­ trebuie să luptăm pentru eco­ ne răspunde gestionara A ure­ teptăm. După cîlva timp vine vindut marfă de 7 mii de lei.
le — amesteeîndu-ne prinlre nomii (? !). lia Rubinşlein. Cerem două din birou in librărie şi gestio­ Ce legătură or fi ovînd cei
sutele de clienţi — să „cumpă­ — Dar de buna deservire penlru probă narul unităţii, Alexandru Zlale, 7 mii cu atenţia fată de
răm" ceva impresii despre fe­ a clienţilor cine se ocupă ? — Mai mari nu aveţi ? care ne salulă şi se angajea­ client... (? I ).
lul in care sini prim iţi cumpă­
rătorii şi dacă găsesc ceea ce
azvîrlit pc tejghea două ciz- cu cneieM iui ciiînri ce vă servim ?"
caută. încălţăminte „Bună seara, cu
Magazinul de
pentru femei. Cerem o pere­
che de cizmuliţe. Una dintre ce­
le trei vînzătoare — al cărui nu­
me nu l-am putut afla — ne-a
Aşa am fost prim iţi de ges­
muliţc de culoare neagră nr 38. tionarul magazinului „Textile"
nr. 7. Amabil, ne-a prezentat
— Altceva nu aveţi ? ultimele noutăţi dc sezon. Vin-
— Nn. zătoarca Marla Nagy este a­
— Am dori să ne serviţi cu prin ciieva magazine i m saltată cu întrebări de cliente
altă pereche. Uitaţi, au un de­ Le răspunde calm şi-şi susline
fect. Şi-apoi sînt murdare pe părerea cînd una dintre clien­
talpă... te era pe cale de a renunţa să
— S/nt tot cizme şi astea, mai cumpere. „E foarte rezis­
şi alea... Nu le-a purtat nimeni. tentă — intervenea prompt
Cine ne-o fi pus să cerem vinzătoarca. Am luat şi eu.
altele? Am fi dorit insă * să — Tot eu — ne răspunde — Nu, toate slnt la fel. ză într-o discuţie cu doi ce­ Ştiţi, tine şi dungă...". Aşa
ne sară în ajutor gestionarul după cîlva timp, cu o jumătate Insistăm şi, pînă la urmă, o tăţeni Stăm mai departe. Vîn- parcă-ti face plăcere să mai
magazinului dar... O voce au­ de gură, gestionarul. găsim pe cea potrivită. /.dloarea de Ia „beletristică" treci pragul unităţii
toritară ne-a făcut să sărim Nu am mai întrebat despre — A ţi spus că nu aveţi mai trece de citeva ori pe lingă Cam acestea sînt „cumpără­
in sus : „Dacă fiecare cere ce ce fel de economii era vorba mari ? noi şi nu zice nimic. Nici mă­ turile" noastre făcute Intr-o
vrea, pe astea cine le cumpă­ şi nigi cine se face vinovat, — Nu ştiu ce fel de nume­ car cu o privire nu ne ono­ după-amiază. Desigur, se pu­
ră ?“ — ne-a apostrofat în per­ deşi tot el ne-a spus că o par­ re sînt — vine răspunsul, — şi rează. După 45 de minute — teau vizita şi alte unităti.
soană, responsabilul unităţii, te din cizmuliţele confecţionate apoi nu le-ol da pe toate jos nu exagerăm — ne adresăm Ne-am oprit, deocamdată aici,
Puiuţ Zamfir. de fabricile „Progresul* Bucu­ din raft ca sfi le plătesc gestionarului cu speranţa că organele în
După ce ne legitimăm, ges­ reşti şi „Libertatea" Arad au — Noi, ne spune dînsul, am drept ne vor urma exemplul
tionarul îşi schimbă tonul $i venit cu defecte. Am plecat Clienţii sînt obişnuit clienţii să se auto­ şl nu vor întîrzia să viziteze
încearcă să ne lămurească de nedumeriţi. Ce vină or avea servească. magazinele pentru a constata
ce se procedează aşa în acest cumpărătorii că solicită marfă — Bine, dar se poate ca a- „pe viu* modul în care-şl e-
magazin. Avem clienţi care după gusturi ? obişnuiţi (?!) tîla amar de vreme să nu fii xercltâ sarcinile profesionale
vin numai să probeze marfa şi La „Artizanat", circa 30 de băgat în seamă ? vînzătoril şl gestionarii.
pleacă — ni s-a spus. Dumnea­ oameni, înghesuiţi in colţul Intrăm în librăria „Alexan­ — Da, c o lipsă a noastră. Forestierii de la Orâştie au consemnat pe agenda primei decade unele rezultate îm­
voastră ştiţi că eu am încăl­ strîml dintre vitrină şi tej- dru Sahia". Ne Instalăm — la Dar treceţi vă rugăm mlîne şl N. PALTIN bucurătoare. Planul la cherestea a fost depăşit cu 291 m.c., la lemn de mina cu 94 m.c, iar
la buşteni cu 230 m.c. Foto : V. ONOIU