Page 5 - Drumul_socialismului_1969_01

Proletorî din toate ţările, unîţi-vă I
STUDENJII
Consiliul popular judeţean provizoriu Hunedoara

Comitetul executiv SIDERURGICI
In actualul an şcolar, peste
D EC IZIA m . 1j1969 1400 de hunedoreni sînt înscrişi
la cursurile universităţii mun­
citoreşti, pe care le frecventea­
In temeiul ort. 23, alin. 2 al Legii de organizare şi func­
ză cu regularitate la clubul „S i-
ţionare o consiliilor populare, precum şî în baza dispoziţiilor Le­ derurgislul" din localitate. Ingi­
gii nr. 3/1968, privind asigurarea conducerii locale de stat în neri şi tehnicieni urmează cursul
unîtotile administrativ-teritorîafe pînă la alegerea consiliilor „Şliinta conducerii si organi­
zării producţiei", contabili si
populare,
calculatori cursul economic, e-
conomisti şi normatori cursul
D E C I D E : „Normarea tehnică şi salari­
zarea". activul sindical si
membrii consiliului de judeca­
Art. unic. Pentru ziua de 12 ianuarie 1969, oro 9, se con­ tă cursul „Legislaţia muncii”,
4)8 comitetului judeţean hunedoara a l RC.R. Sl AL ctlNSlLIULUI POPULAR JUDEŢEAN. PROVIZORIU vocă sesiunea a Vl-o o Consiliului popular judeţean provizoriu tineretul cursul „Etico şi mo­
A Hunedoara, avînd următorul proiect oii ordinii de zi : rala", sportivii cursul „Sport
si educaţie fizică". De aseme­
1. Analiza realizării pionului economic şi a bugetului Con­ nea. pentru elevii care urmea­
ză cursuri fără frecventă la
siliului popular judeţean pe anul 1968 şî aprobarea
planului
IUL XXI. NR. 4357 j DUMINICA 5 IANUARIE 1969 4 PAGINI 30 DE BANI clasele X-XII au loc cursuri
economic şi a bugetului pe anul 1969. de limba şî literatura româ­
nă. matematică, fizică st chi­
Deva, 2 ianuarie 1969. mic
In afară de cursurile amin­
IRA“ ORAŞTIE MOGA IOACHIM Secretar, tite mai sus, există si cursuri
Preşedinte,
practice de daclilografie, ste­
SUCIU COMAN
nografie, arte plastice si croi­
torie.
CONTEXTUL
0 întâlnire şcolară

IFECJIONĂRII
t-
memorabilă

INOMICE

La Bucureşti a avut loc o rea alenlă a profesorilor. A st­ fondul producţiilor celor dintfl
foarte interesantă întîlnire şco­ fel, la cercul de limbă română a (ost dominai de tematica mor­
dorea „V idra" Orăş- cul productivităţii muncii pe lară, a cărei semnificaţie me­ s-au citit poezii originale, ur­ ţii (ceea ce ii s-a si obiectat),
î specializată în a i­ un drum mereu ascendent A ­ rită cu prisosinţă să fie cunos­ mate de discuţii. De la Liceul pc cînd ale celor din urmă au
. înnobilarea pieilor cest indicator s-a dublat în a­ cută si subliniată. „A urel Vlaicu" din Orăştie au fost străbătute de prezenta o-
precum şi în con- nul 1968 fată de 1963. El a fa­ E vorba de întîlnirca de la citit producţii proprii eleva rnului si avlntului său creator
lecţionarea unor articole, a în­ cilitat în cca mai mare parte Liceul „A urel V laicu" din Ca­ Neacşu Smaranda din clasa a In cadrul cercului de limba
registrat an de an progrese îndeplinirea sarcinilor de plan pitală, a unor grupuri însem­ XlI-a şî elevul Frentiu Doru franceză, elevii gazde au re­
deosebite. In primii ani ai in­ ale anului 1968 în numai II nate dc elevi şi profesori dc din clasa a Xl-a. Una din poe­ citat cu virtuozitate poezii din
dustrializării socialiste, a avut luni si depăşirea planului Ia lo liceele „A urel Vlaicu" din ziile care au reţinui atenţia în clasicii francezi (Baudelaire si
un început modest, dind o pro­ export încă în ziua de 27 no­ Orăştie şi „A urel Vlaicu'* din mod deosebit a fost aceea a u­ Verlaine). după care a urmat
ducţie anuală care astăzi se iembrie. Breaza, cu elevii şi profesorii nui elev de la Liceul „A urel analiza literară o poeziilor re­
realizează în mai puţin de 20 Sarcinile economice pentru liceului gazdă. Inlilnirea a fost Vlaicu" din Breaza, intitulată citate, de asemenea, în limba
de zile. Transformările înfăp­ 1969 şi următorii ani sînt mult prilejuită de aniversarea a 45 „Zbor frîn t” , închinată Iui V la i­
tuite în decursul anilor — prin mai mari Realizarea lor nc- de ani de la înfiinţarea Liceu­ cu şi sfîrşilului său, pe cît do franceză, ccca ce a constituit
extinderea capacităţilor de rosilă antrenarea tuturor for­ lui din Bucureşti şi a avut loc tragic, pe atît de glorios. In o convingătoare dovadă a te­
producţie cu noi utilaje, prin ţelor înlr-un proces intens de din iniţiativa conducerii aces­ cadrul acestui cerc. atît din meinicei pregătiri a elevilor la
raţionalizarea şi îmbunătăţi­ muncă, mobilizarea unor noi tui liceu. Prin buna ei organi­ creaţiile citite, cît şi din dis­ aceaslă materie. La cercul de
rea proceselor tehnologice, cit rezerve interne care să ducă zare. prin bogatele si variate­ cuţiile purtate s-au putut des­
>i prin hărnicia colectivului de la creşterea productivităţii le manifestări instrucliv-edu- cifra unele preferinţe si ten­ matematică, gazdele au dez.vol-
muncă — au făcut ca acum, la muncii şi în final la îndeplini­ cative şi artistice, această în­ dinţe : unele pentru poezia lat, sub formă de discuţii, e-
începutul celui de-al patrulea rea în mod ritm ic a tuturor tîlnire a căpătat semnificaţia clasică, altele pentru poezia
an al cincinalului, să înscrie angajamentelor. Despre preo­ unui eveniment de seamă în eliberată dc canoane. Elevi! Prof. VETURIA APOSTOL
unitatea printre întreprinderile cupările de viito r ale colec­ viata noastră şcolară din Bucureşti. înclinaţi mai a-
cu pondere însemnată în pro­ tivului fabricii „V idra", tova­ Trei au fost momentele prin­ Ics spre a doua formă de poe­
ducţia judeţului nostru. Fală răşul luliu Dicu, şeful servi­ cipale In desfăşurarea frumo­ zie. au fost şi în discuţii mai
de anul 19611, producţia anului ciului plan, nc-a relatat urmă­ sului program pregătit cu a­ abstracţi si mai inaccesibili. în
1969 ......r că se triplează, toarele r „Creşterea planului cest prilej. Programul a cu­ timp ce elevii celor două licee
75 trebuie să fie pe anul 1969 se aşează în ge­ prins sesiunea cercurilor pc din provincie au înclinat ma«
i mare. neral pe rezultatele hune obţi­ materii, urmată de masa co­ mult spre poezia clasică,
■>lru atingerea a- nute în anul 1968 la cele trei mună, reuniunea tovărăşească, discuţiile lor au fost mai o
;i a fost şi va M grupe de produse : mănuşi, ar­ şi programul festiv. crete şi parcă mai la obic î
re nevoie dc o- ticole de blănărie si piei de Cercurile pe materii au dat Un alt lucru care a difcr< s .>?
in perioada ani- ovine. In anul pe care l-am în­ loc unor interesante prezentări
ponlru rreşte- cheiat recent, capacităţile de şi confruntări de opinii, reali­ liat pe bucuresteni de colei
x de producţie producţie au fost extinse. Prin zări şi posibilităţi ale elevilor oaspeţi. în cadrul cercului . i
virc a procese­ măsurile tehnico-organiza lo ri­ Km *. sub îndruma­ limba română, a fost faptul >
, întreprinderii ce pe care le-am aplicat, am
e fonduri de in- reuşit să lc folosim mai inten­
oare de aproxi- siv. Vom continua şi in acest
v iane lei. Colrc- an vopsirea pieilor cu coloranţi
:ă al înlrepiin- acizi, procedeu care s-a dove­
■u-şi spiritul de dit in anul 1968 deosebit dc
a cheltuit ficra- avantajos prin rez.ultatelc su­
■ cu mult discer­ perioare pe care le-am înregis­ i i
neaţi perioadă trat la calitatea produselor $1
.este 86 de mî- creşterea productivităţii mun­ RILE DE PRODUCŢIE SI FINANCJAKt f
nulări pentru c- cii, ca urmare a scurtării ci­
nală. diferenţa clului de vopsire. Pentru că am Tehnicianul Tiberîu Pol-
nsăşl eficienta vorbit de generalizarea expe­ gar, unul din „chirurgii"
indurilor investi- rienţei trecutului, aş mai a­
estitiilor la cros- m inti că la noi asigurarea ca­ electronişti ai cooperativei Unităţile agricole cooperatis­ ferinţei Naţionale a P C R- si lării creşterii bovinelor, în kg la hectar), am repartizat
■i a fost amplifi- drelor dc muncitori calilicati „Solidaritatea" Deva, care te se află în fata unui eveni­ plenarelor C.C. al partidului special a vacilor cu lapte. Ca o cantitate corespunzătoare v
• v a oamenilor. De este deosebit de dificilă. De a- asigură buna funcţionare ment dc mare însemnătate cu privire la dezvoltarea In­ urmare vom lua asemenea mă­ pentru fondul de furaje. In
plus, nu neglijăm nici asigu­
s-a muncit moi a televizoarelor. pentru viaţa lor economică si tensivă şi multilaterală a agri­ suri tehnice şi organizatorice rarea celorlalte sortimente de
s-au dedicat cu A. MOLDOVAN organizatorică : întocmirea culturii, la consolidarea eco­ care în final să ne asigure nutreţuri. Prin acţiuni de fer­
nomică a C AP ., impune ca
sporirea efectivelor de vaci cu
ncserii pe care planurilor de producţie şi fi­ încă dc la întocmirea planuri­ încă 50 de capete Organizarea tilizare, irigaţii si prin extin­
nanciare pe anul 1969. Expe­
chiar în secţiile Foto : V. ONOIU rienţa de pînă acum o demon­ lor de producţie şi financiare unei ferme de selecţie, îm ­ derea culturilor duble, avem
, indorl. Roadele (Continuare în pag. o 3*Oj strat că progresul fiecărei să se acorde maximum de g ri­ bunătăţirea permanentă a con­ posibilitatea să acoperim în ­
- înscriu în grafi­ cooperative;, sporirea produc­ jă valorificării depline a tu­ d iţiilo r de hrănire si în g riji­ tregul necesar din balanţă.
ţiei şi a veniturilor, sînt con­ turor rezervelor de sporire n re a animalelor sînt principa­ Ing. Mihaî Cazacincu : Stră­
diţionate în măsură hotărîtoa- producţiei la hectar şi pc cap lele pîrglui asupra cărora vom dania cooperatorilor noştri de
re de modul cum se stabilesc de animal. In ce direcţie vor acţiona în vederea atingerii a folosi cu eficientă sporită
obiectivele ce urmează a se ratorilor şi cadrelor tehnice în scopului propus. Prin aplica­ baza tehnico-m alcrială s-a
fi orientate eforturile coope­
rea cu strictele a măsurilor
înfăptui, de felul cum se o r­
materializat anul trecut în ob­
„ M E T R O N O M r e a punerii în valoare a între­ vederea asigurării îndeplinirii agrotehnice avem posibilitatea ţinerea unei producţii supli­
ganizează activitatea în vede­
mentare dc 160 tone cereale.
g u lu i potenţial productiv
legumicultura,
înregistrat în
care dispune unitatea. de Cele mai bune rezultate le-am
Există suficiente exemple In cooperativele agricole lată do cc pentru anul 1969
E C O N O M I C 66 care ne dovedesc că acolo vată cu legume pe încă 15 ... pi.tULi. *,v,^urs de :
vom extinde suprafaţa c u lti­
unde cooperatorii prevăd fo­
hectare
Cunoscînd că succe­
ridicată
rachciomodele „Săgeata ar~ 1
losirea cu eficientă
o m ijloacelor de producţie, sul depinde de acţiunile cc se ginlie", Inifiat de Consiliul r
îndeosebi a păinîntnlui, unde întreprind în perioada actuală, fudelcan al Organizaţiei \
Aceasta este noua RUBRICA prin întruneşte calificativele care trebuie să ram urile dc producţie se îm­ obiectivelor ce le revin? Ce să mărim sim ţitor producţia ne preocupăm dc procurarea pionierilor, în colaborare cu \
le aibă astăzi activitatea fiecărui colec­ bină armonios şi se asigură măsuri vor lua în acest scop ? de furaje la hectar. Am dori seminţelor, de fertilizarea te­ Comisia judeţeană de aero- !
care redacţia ziarului nostru îşi pro­ o îm pletire judicioasă a inte­ Iată întrebările la care ne însă ca şi din partea secţiei renului, de asigurarea condi­ nautică. Urmărind să orlen- \
pune să urmărească, să consemneze şi tiv. reselor statului cu cele ale u- răspund inginerul Vasile Măr- I.M.A. să primim un sprijin ţiilo r în vederea irig ă rii între­ teze preocupările copiilor \
substanţial în privinţa
mai
să abordeze complexitatea problemelor Cu anticipaţie, „Metronomul" se adre­ nitătilor şi cooperatorilor, se gîneanu de la C AP. Sîntan- slrîngerii nutreţurilor, aceasta gii suprafeţe destinate grădi­ spre s(//n/d si tehnică, să \
drei,
Trandalir Suba,
pre­
privind îndeplinirea exemplară a tuturor sează organelor şi organizaţiilor de obţin rezultate economice po­ şedintele C.A.P. Lăpuşnic si trebuind să pună Ia dispoziţia nii de legume, ceea ce ne va solicite tndemtnarea sl ian- !
permite ea de pe fiecare hec­
partid, cadrelor de conducere din între­ zitive. Semnificativă din acest lezia creatoare la construi- î
indicatorilor de plan şi a angajamente­ punct de vedere este situaţia inginerul Mihaî Cazacincu dc unităţii noastre o combină de tar cultivat să obţinem recol­ tea unor variate tipuri de j
prinderi, specialiştilor, maiştrilor şî mun­ la C A P. Dobra. siloz sl o cositoare, avînd în te sporite.
lor luate în întrecerea iniţiată pe ţară întîlnită la C A P . Simeria. In Ing. Vasile Mărgincanu : Lo vedere că acţiunea de recol­ rachetomodele, prima etapă j
citorilor cu experienţă, lucrătorilor din a­ ultim ii trei ani, la unitatea a­ Din succintele relatări se a concursului a adus la De- I
de organizaţiile de partid Bucureşti şi m intită producţia agricolă glo­ baza planificării activităţii în tare cere să fie realizată în ­ desprinde preocuparea susţi­ va zeci de pionieri din şco- :
paratul de stat, SA APUCA jN PAGINILE unitatea noastră stau realiză­ lr-un timp scurt şi cu m ini­ nută a conducerilor cooperati­
Timiş. bală a sporit cu 50 Ia sută. iar rile de pînă acum si cerinţe­ mum de pierderi velor pentru a valorifica mai Iile iudetulul (Petroşani, I
ZIARULUI EXPERIENŢA PROPRIE, SU­ veniturile repartizate la ziua- Hunedoara, Deva, Orăştie, j
„METRONOMUL ECONOMIC* 1 va mă­ muncă au crescut cu peste 60 le impuse dc nevoile econo­ Trandafir Suba : Pc lingă a- deplin potenţialul dc produc­ Haţeg, Drad, Hărfăgani
GESTIILE SI PROPUNERILE PENTRU AC­ la sută. La baza unor astfel miei naţionale Faptul că In tentia ce-o acordăm folosirii ţie al unităţilor, dc a-si pre­ Caracterul com pctitional al !
sura întregul puls al vieţii economice din de realizări a stat, fără îndo­ anul trecut am depăşit preve­ raţionale a pămîntului, pentru vedea sarcini reale, corespun­ manllestârii n asigurat, de j
derile la toti indicatorii pro­
judeţ, va aduce în atenţia cititorilor ex­ CELERAREA RITMULUI DE ÎNDEPLINIRE ială, chibzuinţă, maturitatea şl ducţiei animaliere, ne dă cerii- sporirea producţiei vegetale, zătoare posibilităţilor de care lo prima clapă, o pârtiei- i
răspunderea cu care coopera­ un accent deosebit vom pune dispun, şi fn acelaşi timp mo­ parc largă a pionierilor din i
ludineasă afirmăm că am creat
perienţa înaintată în toate compartimen­ A SARCINILOR DE PLAN. torii si-au stabilit programul deja o bază bună de plecare pe îngrăşarea tineretului bo­ bilizatoare. însoţite de măsuri cercurile şcolare şi case de j
tele economiei, va interveni cu prompti­ Intr-unui din numerele viitoare debu­ dc activitate în fiecare an. pentru acest an. Unitatea, f i­ vin. Cunoscînd sarcinile tra­ tehnice şi organizatorice chib­ Pionieri, elevi care lac a- \
sate dc Plenara C C. al P CR.
zuite, sarcinile respective se
cum prim ii paşi spre
dez- j
tudine acolo unde cadenţa muncii nu tează rubrica „Metronom economic'1. înfăptuirea în mod exem­ ind situată în zona unor im ­ din 16-17 decembrie 1968, ne vor materializa in sporuri vollarea sportului tehnic in j
plar a sarcinilor reieşite din portante centre muncitoreşti, propunem ca în acest an să substanţiale de producţie. A-
documentele Congresului al dispune de condiţii economice mărim cu aproape 50 la sută ceasla va asigura nn aport tot iudeful nostru. :
Vacanta de primăvară va l
IX-loa a) partidului, ale Con­ şi naturale favorabile dezvol- numărul animalelor tinere li­ mai marc din partea fiecărei găzdui etaDa a doua a con- ;
vrate, iar greutatea fiecărui unilăli la îndeplinirea obiecti­ cursului „Săgeata argintie", ;
exemplar să ajungă la cel pu­ velor stabilite de partid p ri­ utm ind ca etapa linală sd-sf j
ţin 285-290 kg Calculele ne vind creşterea producţiei a­ ia startul dc Ziua aviaţiei \
Rolul merceologului din co­ m ixt Brad, n-a fost aprovizio­ dovedesc că numai pc aceaslă gricole şi totodată o contribu­ de pc cimpia unde acum o j
merţ este deosebit de im por­ nat cu vase emailate timp de cale putem obţine venituri bă­ ţie sporită la înfăptuirea an­ lumălatc de secol si mai bi- \
tant. El este tehnicianul co­ M e rc e o lo g u l d in c o m e r ţ 8 luni, deşi acestea se găseau neşti de circa o jumătate m i­ gajamentului luat de conferin­ ne si-a luat startul vultu ru l j
merţului, omul chemat să eon- chiar în depozitul O.C.L. co­ lion lei. Unele premise s-au a­ ţa organizaţiei judeţene de ardelean Aurel Vlaicu. j
• -;k,,î0 ia buna aprovizionare merţ mixt Brad. Opt luni au sigurat încă din anul trecui partid Hunedoara în întrece­
-,i cu întreaga gamă lipsit vasele emailate, dar alte cînd. datorită producţiei do rea pe tară cu celelalte orga­ LUCIA LICIU \
porumb realizate (peste 3 400
nizaţii judeţene ale partidului.
şi articole, să ru-
ţ ile de consum ale fa c e d o a r „ fig u ra ţie " ? produse şi mărfuri lipsesc cu­
mai bine necesită­
rent, ca : sodă de rufe, fitile
o să fie înlr-o cău- pentru lămpi, felinare, găleţi,
farfurii, ligheane, căni etc.
îuă de noi forme Iată deci că lipsa dc preo­
:sfacerea m ărfurilor re măsură sc achită merceo­ care răspund. In plin sezon cerie. Lorani Cornelia, a ţinut cupare a unui singur om —
>ărători. sa participe logii din comerţ de aceste în­ dc conservare a legumelor :>i comenzile magazinelor săteşti merceologul — se răsfrînge 24 DE ORE PE GLOB
*■ i efecliv la inslrui- datoriri, cere este ciuipul lor fructelor, la serviciul comer­ din Bunila, Ruda, Izvoarele negativ asupra satisfacerii ce­
nalulni operativ din de acţiune, rolul pe care-1 joa­ cial al O.C.L. Produse indus­ etc., neonorale. mai mult de o rinţelor de consum ale popu­
că în cadrul unei anumite or­ triale Hunedoara, nu se cu­ lună de zile, Ia aceste unităţi + RĂZBOIUL C IVIL DIN tre partizani şi unităţile gu­
ganizaţii comerciale. noştea că la magazinele din lipsind, în aceasta perioadă d i­ laţiei Dc aceea, conducerile ne sînt omorîte iar alte 200
enumerare a acestor organizaţiilor comerciale vor NIGERIA este considerat u­ vernamentale. Acest (apt rănite.
hotăritoare pentru Cu ocazia controalelor car»' Ghclar şi Tclîuc lipseau borca ferite mărfuri cum sînt : şire­ trebui să reconsidere activi­ na din rele mai mari trage­ ilustrează ideea că mişcarea
rea unei activităţi co- se fac în permanentă de că­ nelc pentru murături, dulcea turi, nasturi pentru cămăşi, tatea $i rolul merceologilor, să dii din epoca noastră. In ♦ IN ZIARUL NOSTRU
mulţumitoare în fie- tre organele Inspecţiei comer­ tă etc., cumpărătorii fiind ne­ mănuşi tricotate, fulare etc le creeze condiţii pentru ca sprijinul acestei afirm aţii, de partizani ia amploare şi DE IERI anunţam că în Gu­
ate şi magazin, scoa- ciale de stat. se constată de voiţi să cheituie bani si timp Dacă merceologul de resort aceştia să-şl poată exercita n- Fondul O N.U. pentru copii că autorităţile de la Bang- yana, stat din America de
identă importantele a- foarte multe ori lipsa din ma­ pentru procurarea acestora şi-ar fi făcut datoria, toate a- Iributiile practice la fiecare arată înlr-un raport că în kok nu au reuşit sa neutra­ Sud, a avut Ioc o rebeliune
ilc merceologului din gazine a unor mărfuri şi arti­ din alte localităţi. La magazi­ coste deficienţe care au ne­ Nigeria, datorită ostilităţilor lizeze acţiunile partizanilor Aflăm acum că forţele gu­
răspunderea sa în fala cole, care, dc fapt, se gases» nul din Teliuc mai lipseau — mulţumit pc cumpărători, pu­ magazin şi unitate, să nu facă vernamentale au preluat con­
ii cumpărător. în depozite. Slaba aprovizio­ nefiind comandate — si alte teau fi evitate din timp. simplă figuraţie pc scena ac­ militare, au m urit de foame trolul asupra oraşului Let-
nare, golurile care apar se da- în anul trecut două m ilioa­ + PRESA DIN IRAN in ­
. ■ acestor atribuţii ar m ă rfu ri: tablă neagră, burla­ Datorită lipsei de preocupa­ tiv ită ţii comerciale. hem, ocupat timp de două
loresc lipsei de preocupare din ne de persoane. formează că în această tară zile de rebeli. Şeful rebelilor
— nu pur matematic ne şi jgheaburi zincale, do­ re din partea merceologului
partea merceologilor, a necu­ SILVIU NEAG au avut Ioc noi cutremure de a fost arestat. In timpul tu l­
ul îndatoririlor mer- noaşterii concrete şi reale, pe puri din plută, ceşti bazar şi Elisabeta Roşea, magazinul nr. inspector la Inspectoratul * IN TAILA N D A se
lui Să vedem însă în teren, a situaţiei unităţilor dc altele. Şefa depozitului mer­ 14, aparţinînd O.C.L, comerţ comercial de stat pămînt. Mai multe oraşe au burărilor 20 de persoane
semnalează noi ciocniri în­ fost distruse. 100 de persoa­ şi-au pierdut viata.
................ -----r----I