Page 50 - Drumul_socialismului_1969_01

d r u m u l m u n m L is M in u i

■ g fm Y J » |M « « £
-*î^UPI*Fr?î«:v«?:îst«lsUts----------------- «
rs
$ 19 IANUARIE. (m. 1943); In 1869, Demostene scl, conducător al Partidului
Russo, Istoric bizantinolog (tn. Comunist Italian (m. 1937) i
România : In anul 1818 a În­ 1938); In 1869, Valeriu Branişte,
cetat din via|â Dim itrie Ţi- publicist şl om politic transil­ $ 2 4 IANUARIE.
chindeal, cărturar şi publicist vănean (m. 1928).
(n. 1775); In 1951, a murit Alte tâ r î: U.R.S.S. — In 1905 România) se împlinesc 110
C.C Nollara, violonist şi com­ a Izbucnit prima mare revolu­ ani de la UNIREA ŢARILOR |
pozitor (n 1890), In 1957, a ţie burghezo-democratlcB din R O M ÂN E; In 1047 s-a născut
murit scriitorul Barbu Lăzăroa- CALENDAR R usia; Anglia — s-au născut. actorul Ion Anestin, Interpret
nu (n 1881). In 1561, filozoful Francis Ba- valoros al eroilor din comedii­
Alte ţări : Franţa — s-a năs­ con (m. 1626), Iar în 1788, poe­ le Iul Caraglale (m. 1919); s-a
cut, In 1839, pictorul Paul C£- tul George Nocl Cordon, Lord născut, In 1899, M arin Florea
zanne (m. 1906); Iugoslavia — Byron (m. 1824); Franţa — s-a lonescu, m ilitant al mişcării
In 1938, a murit scriitorul Bra- născut, In 1775, matematicia­ muncitoreşti (m. 1967); In
Ştefan Stlncâ
i :l t i c ^ nlslav Nuslc (n. 1864). nul şl fizicianul Andre Mărie 1897, a murit medianei sociale
pionier
al
Ampere,
descoperitorul legii
# 20 IANUARIE.
A lte ţBrt» U R S S . — In fundamentale a electrodlnaml- româneşti (n. 1865); In 1948
s-a încheiat Tratatul de prie­
cll (m. 1836);
Alte ţări : Polonia — în 1942 1924, a încetat din viată VLA- tenie, colaborare şl aslslenţă
a fost creat Partidul M uncito­ DIMIR ILIC1 LENIN. In 1820, $ 23 IANUARIE. mutuală Intre R.S. România şl
D orul resc Polonez, care de la 15 navigatorul rus Faddel Bel- România : In 1949 a lost în­ R P. Ungară.
cu lingshausen a descoperii
An­
X II 1948, prin unificarea
CIRCULAŢIA URBANA Am văzut femeia noastră los cd plecam prea devreme a prim it denumirea de Parti­ născut compozitorul Wolfgang încetat din vialâ, In 1938. me­ $ 25 IANUARIE.
au
s-a fiinţată m iliţia populară ;
Polonez, tarctica; Austria — 1756
Socialist
Partidul
şterglnd geamurile. Soarele se Astăzi, am l.â it aceleaşi c li­ dul Muncitoresc Unit Polonez Amadeus Mozart (m 1791); dicul Ioan Nanu-Muscel (n. Internaţionale *. la Moscova,
tn 1862),
Iar In
Italia — a fost constituit,
1957, scriitorul au avui loc, In 1949, lucrările
(P.M.U.P ).
juca cu m llnlle el, oglindind
M I1ÎINE du-se parcă mal viu prin sti­ pe. Şi, lotuşi, pe undeva, pe $ 21 IANUARIE 1921, Partidul Comunist Italian. Mihatl Codreanu (n. 1876). consfătuirii reprezentanţilor
la porţile pămlnlului, bate ptl-
Alte ţări : Franla — 1783 s-a unor târî socialiste
privind
cla curată cu relfexe de metal.
măvara. l-am văzul solia
tn
Nu st Iu, dar am sim ţii un dor sticla curată cu reflexe de me­ $ 22 IANUARIE. născut scriitorul Fredenic crearea Cnosiliului de A jutor
In viito ru l nu prea îndepărtat, pe arterele marilor de-a pleca. Un dor asemănător tal. A adus-o femeia noastră, România: tn 1941, a fost România : s-au născut, În Stendhal (m. 1842); — In 1832, Economic Reciproc (Sesiunea
oraşe vor circula covoare rulante, rachete Individuale cu cel din copilărie ctnd. Inso­ lără să ştie Şi tare mult aş ucis de bandele legionare lup­ 1867, medicul Gheorghe Proca, s-a născut pictorul Edouard de ro n slilu irc a C.AE.R. a a­
de transport, taxiuri electronice, tuburi-rachelă, aerogli- lit de imaqinalie, merqeam dn vrea să mă duc In Intim pina- tătorul comunist Constantin care a acordat o mare atenlie Manet (m. 1883); Italia — In vut loc tot ia Moscova între
soare şi chiar Jariurll zburătoare. unul sinqur, aiurea, sd Jnffm- rea el. Davld (n. 1908). problemelor de Igienă socială 1891 s-a născut Antonio Gram- 26 - 28 aprilie 1949).
Nu se poate şti cu exactitate ctnd vor 11 definitiv p/n primăvara. O simţeam eu
puse la punct toate aceste noi mijloace de transport, undeva pe aproape. Dar ce fo­ N. PANAITESCU
dar un lucru este sigur : această dată nu poate I! prea
îndepărtată. Baterie invivo Cugetări
Iată, pe scurt, clteva amănunte referitoare la fle­ Corporaţia japoneză „So­
CALEIDOSCOP vlnzare de la 1 decembrie La cel de-al XlX-Iea Congres al Federaţiei Internaţio­
care nou m ijloc de transport tn parte. ny" a anunţat punerea In
COVOARELE RULANTE a unul microfon de magne­ nale de estronaulIcS de la New York, dr J Konlkoff a co­
tofon minuscul, al cărui dia­ municat că In laboratoarele firm ei .General Electric", un Ie­
Sub formă de benzi paralele, vor înainta cu viteze IN MAGAZINELE parizie­ IN JAPO NIA s-au pus 1n metru este de numai şapte pure transmite prin radio bătăile Inim ii sale cu ajutorul unul $ Supărările mari au,
diferite şl vor permite călătorilor să ajungă progresiv ne se vlnd rame de ochelari vlnzare aparate de radio m III melrl. Sub forma unul emiţător plasat fn abdomenul animalului şi alimentat de e­ mai totdeauna. Ia rădăcina
pe covorul central, care rulează cu viteză mare. Chiar In care şînt montate becu- tranzistorizate, In formă de ac de cravată sau a bufoni­ nergia electrică produsă de el însuşi. Curentul electric este lor mici ambiţii
dacă această viteză este mal mică declt viteza medie leţe electrice. Posesorul, sau breloc. Un astfel de minl- lor de manşetă, microfonul j produs de acţiunea galvanică a doi electrozi metalici, unul
a garniturilor metroului, debitul orar va ti superior ca posesoarea unor astfel de radio poate fi purtat pe ine­ poale fi utilizat pentru In- I de zinc, altul de platină, legaţi printr-un fir inoxidabil în­
urmare a suprafeţei mal mari ocupate de călători şl a ochelari, poale citi pină ttr- lul cu chei sau prins de regislrărl secrete, pină la ■ treaga Instalaţie clntăreşle mai puţin de 18 grame. Dr. Koni-
elim inării tim pilor morţi (timpi medii de aşteptare a ziu noaptea fără a-şl deran­ poşetă 10 m distanţă, neilind ne­ kofl a precizat că această .baterie invivo" produce un cu­ $ Pildele bune trebui
unet garnituri tn staţii). ja vecinul de pat sau de ca­ cesară folosirea unul cablu rent de 50 mlcroamperi şi de 0,8 volţi urmale, dar nu tocmai pe
acelaşi drum. cl, pe alături,
' meră şi de asemenea In IN TOATE mările lum ii de legătură. pc o cale bătută de pro-
RACHETELE IN D IVID UALE DE TRANSPORT
i cazul In care camera res­ temperatura apei scade o priile-ţi merite.
Au fost puse la punct In America şl In numeroase pectivă este slab Iluminată dată cu creşterea adtncl- Prim a expediţie fe­
alte ţărt (menţionăm că există şl o Invenţie românească mli. O excepţie o constituie $ Tinereţea e un răsă­
in acest domeniu). Este vorba de un aparat dorsal, re­ IN R F.G, s-a obţinut. In Marea Roşie, unde se con­ rit, iar bătrîneţea un fru ­
la tiv nşor, care cuprinde două rezervoare — pentru urma unor mutaţii genetice, un stată un fenomen contrar. mos apus de soare.
comburant şl combustibil — cu ţevi cu debit reglabil nou sol de ciuperci extrem Oceanografii americani au m inină în A ntarctica
manual. Orientarea In zbor se obţine prin mişcările de gustoase şt aromate, de depistai In această mare, la
picioarelor şl ale bustului. Aparatul permite efectuarea dimensiuni foarte mari. e­ o adîncime de 1 880 m, c l­
unor sărituri orizontale de mal multe sute de melrl şl chivalente cu acelea ale teva .puncte fie rb in ţi", unde Cercetăloril Antarcticei sini dr. Carmen Pujals, specialistă $ O clipă de Inteligen­
unor sărituri verticale de circa 10 metri. Cercetările unei verze Noile ciuperci temperatura apel atinge acum ameninţaţi de concuren­ In domeniul algelor marine. ţă preţuieşte mai mult do­
continuă, pentru a se obţine sporirea distanţei maximo au un bogat conţinut de 60°C. ţa sexului frumos Din însăr­ .A m aşteptat loată viaţa să cil o eternitate de prostlo.
a săriturilor orizontale pină la clţtva kilom etri şl o au­ proteine şl diverse vitamine cinarea guvernului argentini­ întreprindem această expediţie,
tonomie de zbor de clteva zeci de minute. Puterea ga­ valoroase. ELVEŢIA este prima ţară an, o expediţie, compusă pen­ pentru a putea In sfîrşit stu­ $ Uneori înţelepciunea
zului fiind reglabilă, este posibil să se facă şl zbor din lume unde vacile stnt tru prima oară 1n întregime dia viaţa In apele antarctice pe ln tim piăril rezolvă mal re­
staţionar. Este probabil ca folosirea acestui m ijloc Indi­ aduse pe păşunile de pe din cercetătoare, se deplasea­ care pină acum o cunoşteam pede şt mai bine rostul lu ­
vidual de transport In oraşe să se dezvolte rapid, în- munll cu ajutorul elicopte­ ză spre al şaselea continent doar după exemplele prepa­ crurilor deril toată chibzu­
ceplnd cu personalul a cărui profesie necesită o trans­ Infernul relor Toate celelalte m ijloa­ pentru a studia viaţa m ariti­ rate", a declarat dr Bernasco- iala făcută, pc îndelete, zi­
portare urgentă i medici, pompieri, poliţişti etc. ce de transport s-au dovedii mă ia baza hidrografică a ma­ ni. Prof. Pujals speră ca pe ba­ le fn şir.
şi minijupele a fi nu numai Incomode, cl rinei argenlinicne de pe Insula za observaţiilor la faţa locului
TUBURILB-RACHETA şi periculoase, deoarece pe In imagine : Microfonul Palmer. să poată proceda la stabili­ $ Din Iubire se naşte
cărările abrupte muntoase v i­ rea unor noi clasificări a anu­
Sfnt un m ijloc de transport ultrarapid pe distanţe lele se schilodeau extrem de ninuscul — recenta creaţie a Expediţia se compune din mitor tipuri de alge gelozia Iar din morile in­
medii, care va Înlocui m etrourile şl trenurile de la pe­ Dlntr-un raport aproape frecvent. ! tehnicii japoneze. palm femei : biologa dr. Irenc vidia.
rife riile oraşelor. Ghidarea prin tub oferă o securitate complet asupra problemei Bernosconl, cunoscută pe plan O deosebită preocupare In
m ult superioară ghidării prin şine, perm ljînd astfel v i­ serioase pe care au creat-o Internaţional pentru lucrările timpul săplămînllor de pregă­ Q Proslia arc şl ea min­
teze considerabile. So va putea amenaja o reţea de tu­ m inijupele în lume, reiese sale privind anumite animale tire a cip e d itie i a cons1iti|il-o tea cl ; nu face niciodată
buri cu diametru mare In care să poală înainta maşini că veşmintele scurte nu au marine ca stelele de mare, problema adaptării îmbrăcă­ raz dc situaţia in care sc
Izolate sau tn garnituri. Întreaga circulaţie va (I regla­ peste tot o viaţă prea u­ UMOR • UM OR bacleriologa dr Maria Adela mintei antarctice, pină acum găseşle.
tă de un creier electronic central. Sistemul de frinare, şoară. In Republica Mal- Caria şi biologa dr. Elena Mar- croită numai pentru bărbaţi,
ca şi sistemul de propulsare va il asigurat de rachete, gaşă, tinerele care poartă la dimensiunile noilor cercetă­ Q Cum rfsul nu se In-
fuste scurte sini pedepsite linez Fontes, ambele de la M u­ toare. „In cele din urmă am ttlncşlc decil la om, de cel
FARPUR1ILE ZBURĂTOARE cu zece zile de Închisoare, PROFESORUL: Cunoşti efec­ COPILUL: — Penliu că, da­ zeul Rîvadavio pentru ştiinţe eroii noi singure îmbrăcămin­ care nu rîdc, lercşte-te 1
sau chiar cu deportarea. La tul căldurii şi al h iqului ? că eu as II întotdeauna cu­ nalurale din Buenos Aires, pre­ tea după cum ne am priceput",
Acestea vor putea transporta mal multe persoane tn Cairo, exista riscul condam­ ELEVUL: — Da, căldura di­ minte, nimeni nu ml-ar da bani cum şi profesoara universitară a declarat dr. Caria. ION MARINESCU
acelaşi timp. De asemenea, stabilizarea va (1 asigurată nării pentru indecentă, Iar lată şl Irigai conttactă. ca să tiu cuminte*.
de un dispozitiv automat, de exemplu, o platformă gl- In Venezuela, biserica a de­ ProI. AVRAM UVIU
roscoplcă In stare să transmită dispoziţiile sale unor clarat pe faţă că cele care PROFESORUL: Bine I Dă-ml Lupeni
servomecanlsme. Acest tip de vehicul a şl lost realizat poarlă astfel de veşminte un exemplu.
şl experimentat. Nu tncape Îndoială că dezvoltarea sa sînt sortite Infernului. In — CHELNER, abia am consultat
va aduce o soluţie acceptabilă problemei circulaţiei pe Irak şi fn majoritatea ţă ri­ ELEVUL: — Zilele vata sînt lista de bucale şi peştele era
străzile m arilor oraşe. lor din Orientul M ijlociu, mai lunqi pentru că este cald, şle rs; acum văd câ a apărut ÎOLTUL
Fireşte că pentru realizarea acestor noi mijloace precum şi In Vatican, mini­ şi iarna sini mai scurte pen­ din nou pe listă. Ce înseamnă
de transport, schiţate mat sus, va fl nevoie nu numai jupa este interzisă prin le­ tru că este triq. asia ?
de noi progrese tn domeniul tehnic, ci şl de punerea ge, atlt pentru localnice, cît — Vedefi, domnul care slă
la punct a unei noi infrastructuri, Îndeosebi pentru tu- şi pentru turiste. PROFESORUL: Ştii ce se nu­ la masa vecină a refuzat por­
burlle-rachelă şl covoarele rulante sau zburătoare. In Braziliencele cu fuste prea meşte corp transparent t ţia pc care o comandase.
viitorul nu prea îndepărtat, oraşelor moderne II se va scurte au riscat şl au sufe­ ELEVA: — Da, corpul prin
asigura o circulaţie rapidă, fără zgomot şl fn condiţii rii lot felul de necazuri, pt- care se vede PACIENTUL : — Apendicele Poştaşul rieiio
de securitate şl de confort care 11 vor face pe călători — Dă-ml un exemplu I este o parte absolut inutilă a
să uite viaţa zgomotoasă şi cu condiţii de circulaţie atlt nă înlr-o zi, cfnd o decizie — O broască... de la u$d. orqanismului nostru: putem
de dificile din marea majoritate a oraşelor lum ii a stabilit că minijupa nu toarte bine să trăim lără el.
7. S. poate să aducă prejudicii TATA : — Ieri, eu ti ani dat CHIRURGUL : — Dar noi nul Vlad METEŞAN — Dobra :
muncii. Am prim it careul .FEŢE-FE-
do/ tet pentru cd fu ai lost cu­
minte toată ziua, şi tată că as­ — DACĂ AŞ şti ce-şi doreş­ ŢE" şl vă comunicăm că tace
tăzi tu ai lost râu. Pentru ce te solia mea de ziua ei I „F A ŢÂ " cu brio, exigenţelor.
nu im iţi iu pe Nelu, care este — De ce n-o întrebi ? Petru PARDÂU — Hunedoa­
întotdeauna cuminte f — Oh, nu, n-am afilia banii ra : Careul „LA UŞA SOBEI",
trim is cu ullima scrisoare, c dc
sezon şl se va publica (deşi
am promis că în lîi... careul
„B A N I” ).
Pisică vorbitoare rea dumneavoastră de a vă
In ceea ce priveşte solicita­
trim ite grile tipărite, vă comu­
Pala, o pisică In vlrstă de la a învăţa! să vorbească de­ nicăm cu regret că nu avem
cinci ani, cu dungi albe şl oarece era geloasă pe noua deocamdată astfel de grile Nu
negre, apar|lnlnd omului de sa nepoţică şi dorea să atra­ promitem, dar dacă vom avea
afaceri Eyup M utluturk, din gă atenţia asupra ei Soţia lut MOMENT HIBERNAL" posibilitate, vă vom îndeplini
oraşul IConya, (Analolla cen- M utluturk spune că pisica pro­ 19 dorinţa, pînă atunci însă nu
irală), a devenit mfndria oraşu­ nunţă cuvintele cam In acelaşi ORIZO NTAL: I) Cerc de Pul de focă 1 — Lac In U.R.S.S. întrerupeţi această frumoasă
lui şi subiect de discuţie In mod ca un copil de 8-9 ani. gheată — Umblă pe gheţari ; — In gheaţă I ; 8) In derivă îndeletnicire
întreaga Turcie. Vîtva creată Locuitorii Konyei asaltează 2) Te dezgheaţă I (pl) — La (p lu ra l); 9) O dă vintul jos — Valerla MIHÂIESCU — O-
In jurul el se datoreşte faptului casa Iul M utluturk cu magne- necaz I ; 3) Deosebit de rece I Primii im ita to ri); 10) închide; răşlioara dc Sus : După un de­
că — după cum transmite a- lofoane încerclnd să-l smulgă — Se caută-n cafea I ; 4) Albă 11) Stea cu trenă; 12) In ger? but strălucit, calea este des­
genţla UP1 — medici veteri­ Palei clteva cuvinte. Pîgă în oa zăpada — Ger şi nu preal ; — Toarce lingă sobă. chisă consacrării şi sperăm că
nari şi martori oculari au a­ ‘prezent, însă, pisica se arată 5) Sfîrşit de Iarnă I — Orna­ nu faceţi excepţie de la regu­
nunţat că ea pronunţă In lim ­ foarte zglrcită cu... declara­ ment vesllm enlar; 6) In ghea­ IONEL AMARIUfEI lă şl... nc mai scrie|i.
ba turcă cuvintele: „tăticu", ţiile. tă I — La gura sobei I » 7) E­ Colan Noi vă dorim mult succes şl
„mămica'*, .surioara", „ies a- V eterinarii din Istanbul şl A n ­ fect al trecerii de Ia frig la v i mulţumim anticipat.
i
lară" şl .Intru". kara se dovedesc mal sceptici, cald (plural) j 8) îngheţat la
„Pala poate pronunţa cuvin­ majoritatea opinlnd ca Pala să anlipodl — Cu gheaţă la ma­ Dezlegarea jocului
te lurceşli atunci ctnd vrea fie examinată în clinicile lor lu ri (p l); 9) Doi la muzică —
să lasă, să Intre sau 11 eşte înainte de a-şl exprima păre­ Vremea zăpezilor I (pl) — Din
foame”, se spune tntr-un ra­ rea. Dr. H ayrullak Orakoglu, nou în Iarnă ! „M inieră"
port scris, redactat de trei şeful spitalului veterinar din VERTICAL: 1) Vin la ghea­
medici veterinari din Konya. Istanbul, a declarat : „Este ţă 1 ; 2) Scîrţ, 6Clrţ, prin zăpa­
„Cuvintele pot fl perfect Înţe­ vorba de un caz extraordinar, d ă !; 3) Leul britanic — Merge ORIZONTAL: 1) Scmlcocs — Club; 2) Electrofar — M A;
lese deşi sînt pronunţate... dar este posibil ca o pisică să cu pluguşorul I ; 4) Te primesc 3) CB — Acar — Tiran ţ 4) Taur — Locatari; 5) O — R
FRANJA. — Cercetările, pentru perfecţionarea viitorului aerotren, continuâ. Constructorii au
de o manieră felină". Imite fiinţele umane care îi cu căldură — Oraş In A lge­ — Mal — Sed — T ; 6 ) A ptaa— Eterica» 7) Răcoros — Z ia r;
pus la punct un vehicul destinat sâ circule cu viteze de 300 pînâ la 400 km pe orâ. ria ; 5) Prenume masculin — 8) Erate — TO — U til; 0) O na — Ritm — Asu ; 10) Asi —
M u llu lu rk a declarat că Pa­ sini foarte apropiate*.
în ţe p ă to ri; 6) Alb ca zăpa­ Ma — Rao — TP j l i ) TE — Cizmă — Oale» 12) Antenă —
da I — Pietoni In c e n tru l / 7) Vulcan » 13) Glmpa — Cărbuni. >i
(Continuare din ziarul nr. 4363) te prea acide sau prea săra-
fe, prea calde sau prea reci,
p rim u rile pripite, consumul
are ULCERUL GASTRO-bUODENAL
Boală cron/cd, cu periodi­ de lichide multe In tim pul Jocuri matematice
citate caracteristică este v in ­ meselor, discuiţi In contra­
decabilă, dacă bolnavul dictoriu sau citirea de revis­
volnfă, dacă duce » viaţă or­ te, c ă rţi; 6) Medicamentele Cu acest număr începem o 2. PRIN PUSTIU. Un pasio­ avea mal m ulţi copil dectt toa­
donată, cu ritm de muncă co­ Tratamentul modern vn v i­ tiv, cafeaua, tutunul, alcoo­ Se vor prelera alimente ca­ vor urm ări să scadă acidita­ rubrică, nepermanenfă, de nal cercetător geograf hotărtse te celelalte (am ilii luate la un
respunzător, respect tnd mă­ za principiile tizioloqice cu- lul, alimente prea sărate, sau re se digeră In timp scurt, tea sau să combată secrefia jocuri matematice cu scopul să ajungă la ţinta stabilită tra- loc. Se pune Întrebarea e Ctte
surile iqtenice, dietetice sl prinztnd următoarele măsuri.* prea dulci care toate irită evtlind stagnarea lor înde­ et fn exces, neutralizlnd-o, să de a dezvolta inventivitatea şl versînd un pustiu lipsit de o ri­ fam ilii locuiau tn acea casă ?
medicamentoase prescrise de l) Mese la intervale regulate mecanic mucoasa stomacului lungată in stomac : carne de combată spasmele, durerea. spiritul de Imaginaţie al c iti­ ce fel de sursă de hrană. Dru­ Ctţl băieţi şl ctte fete erau In
medic. Respectarea aceslor Iraclionate de 5-6 ori pe zt. iraqilă şl măresc secreţia a- vttă, pasăre, peşte ştab, Iier­ Ea va consta din praluri al­ torilor. mul il putea străbate doar fn flecare iam flle ?
precepte pe o durată lunqâ care au un dublu eiect, redu­ c/rfd ; 4) Se va evita consu­ te, la grătar, înăbuşite, dar caline (bicarbonat de sodiu, şase zile. II însoţeau cfţlva oa­
permite bolnavului sd Ue înte- cerea acidităţii gastrice şl mul alimentelor prea calde, nu triple / smlntfna şl lapte­ carbonat de calciu, hldroxl- meni, care trebuiau să-l ajute
qrat tn vrafa socială. O qte - procurarea alimentelor cu care congestionează şl irită le dulce, brtnzeturile neler- dul de aluminiu, oxid de să ducă cele necesare hranei. 4. INTR-UN COMPARTI­
şea/d frecventă a bolnavilor acţiune de protejare a mu­ menlale, untul, lălnoase şl magneziu) atropină (inclusiv Care este numărul de însoţi­ MENT. In trenul care oprise
de ulcer este că el nu res­ coasei contra a c id u lu i; 2) In ­ zarzavaturi verzi lierte, fruc­ produsele larmaceutice : liza- tori cel mal mic, ştiind că atlt înlr-o staţie s-au urcat in ace­
pectă recomandările tăcute troducerea in regim a unor te coapte la cuptor, compo­ don, scobulil). cercetătorul cît şl ceilal|l pu­ laşi compartiment un istoric,
declt tn perioadele dureroa­ alimente care să împiedice turi. gelatină de fructe, siro­ Medicina actuală are o o- * teau duce doar hrana şl apa un poet, un prozator şl un dra­
se şt cum se Instalează peri­ aciditatea, cum sfnt laptele puri, budinci de orez, gris, rlentare net preventivă şl de necesare ilecărula în parte maturg. Se numeau A,B,0 sl
oadele de. linişte, uită şl do şl derivatele Iul i 3) Se vor mucoasa, Iar cele rect măresc macaroane, pră/ituri de casă aceea, dietetica se va aplica pentru patru zile ? D. După ce trenul a plecar,
regim şl de tratament. Or, elimina sau lim ita alimentele frământările stomacului sl uscare, creme, sn.illeurJ, ouă şt la cel expuşi să Iacă boa­ ilecare din aceşti pasageri fi-a
aceste perioade nu slnt sino­ care excită glandele diges­ produa local o clrculafle san­ mol. Se va evUa excesul de la, căci O. W. Holmes spu­ adfndt fn lectura cărţii pe caro
nime cu vindecarea, şt ele tive, cum s/nl supele de car­ guină scăzută. De exemplu. brînzeturî şl lălnoase. care nea că .a preveni este mal 3. IN TR-0 CASA. Inlr-o ca­ o avea cu sine. S-a aflat câ
lac parte Integrantă dtn sem­ ne, supele concentrate tn le­ mult timp s-au Indicat plinea lavorlzează consllpaţlai S) Se bine declt a vindeca, pavăza să locuiau , împreună clteva flecare luase o carie scrisă do
nele şl din evolufia bolii. Se gume, grăsimile topite, sosu­ albă prălltă şt supele de zar­ va Indica organizarea raţio­ lltnd mal nobilă declt sullta~. unul dintre pasagerii din com­
favorizează asilel evolufia rile, condimentele, aperitive­ zavaturi In ulcer, or, s-a con­ nală a muncii şt a vle fll, Celor care au făcut boala, perechi de căsătoriţi du copil. partiment. A şl B, terminfndu-şt
ulcerului spre com plicaţii ne­ le, conservele de came, a li­ statat că plinea prin prăjiră munca va II planificată şl ur­ dieta corectă le va scurta pe­ Iată ce ştim despre aceştia; de citit fiecare cartea sa, s-an
plăcute, ca necesită uneori mentele llerte şl reîncălzite transformă pari lai amidonul mată de odihnă, necesară la rioada dureroasă şl evoluţia i. Patru lei slnt aşezaţi In In total erau mal m ulţi copil înţeles ca a doua zl să facă
intervenţii chirurgicale ur­ timp Îndelungat, îmbibate cu fn caramel, care creşte aci­ timp potnivlt, evit Induse su- inexorabilă spre complicaţii, patru pătrăţele diferite. In cile decit părinţi, Iar aceştia din schimb de cărţi. Poetul citea i
gente. Dar şl după operaţie, sosuri de grăsimi, alimentele ditatea i la îel şl zarzavatu­ pralncorddrlle şt dezechili­ vor fi controlaţi periodic me­ poziţii pot II plasaţi leii, ast­ urmă erau mai m ulţi declt bă­ piesă. Prozatorul, un om deslul
bolnavul nu poate ignora tari bogate In celuloză (p li­ rile prin co nliniilul lor mare brele excesive. Munca tre­ dical şl vor evita să dea as­ fel fncîl să nu existe mal mult ieţi ; erau mai m ulţi băieţi decit de lînăr, care de-abla Işl pu­
boala, comlflnd abuzuri, căci nea neagră, lasolea, mazărea, in săruri minerale. De aceea, buie efectuată cu plăcere şl cultare sfaturilor unor■ bine­ de un leu pe fiecare coloană ? fete, Iar fetele erau mal multe
boala poate recidiva, ulcerul linte, bob, varză acră), Iruc- se va prelera plinea albă ve­ pasiune. în condiţii de eaiis- vo ito ri care pot li dăună­ La această problemă nu se decit numărul fam iliilor. Fami­ blicase prima sa carie, spunc-i
neilind altceva declt o poală tele crude cu coajă şt sîm­ che şt supele de cereale ce Jacfie, înţelegere şl calm. Se toare consideră ca diferite două so­ lii fără copil nu erau, de ase­ că el niciodată nu citise o mo­
generală In manilestare lo­ buc/, carnea bătrtnă, tendoa­ devin mucilaginoase şi pro- va evita orarul neregulat al Dr. FLORIAN DULCA lu ţii care se deduc una din menea nu erau fam ilii cu acelaşi nografie Istorică. Şl, desigur
nu
nici unul dihlre pasageri
cală. nele bogate în ţesut conlunc- telează mucoasa. meselor, abuzurile de alimen­ medic specialist interne cealaltă prlntr-o rotaţie de număr dc copii. Fiecare fată citea carlea pe care o scrisese
90° sau prin simetric în raport avea cel puţin un frate şl cel el Însuşi. Ce citea fiecare dlo-
cu medianele sau diagonalele. mult o soră. Una dintre fam ilii Ire el ?
-------yT