Page 51 - Drumul_socialismului_1969_01
P. 51
W I W »
^ - y* r -»-«.*<*irSCT
Cu/.n ; 15.33 C once rta i zile i ; IC,00
R a d io ju rn a l. S p o rt ; 10,10 V a ls u ri TELEVIZIUNE
celebre ; 10,30 A ntena tin e re tu lu i ;
17.01)
p u (ln cu n o s
m al
M e lo d ii
M icuţd L/vja, le vor sur drăznise să aducă de ta mi cute ; 17,15 Cc o nou in Judelui
prinde, cu slquranţd, aceste ZIXA COPIILOR i i nă, ascuns sub haină. doi dv. ? — Covasna ; 17,30 A nsam
rlnduil. Iţi scriu lard să te bulgări de cărbuni, sd dez b lu l „A n lm o s l1* d in la şi ; 17,-15 Ora Duminica
sp e cia listu lu i. P rezent şl v iito r In
cunosc. Ţl-am tntîln it nume > > morţească frigul din casa tn CINEM A .ştiinţa a g rico la ; 18.05 M uzică popu
le sub rfndurl/e caligrafice care-l pllngeau copiii — a lara şl uşoară ; 18.30 Gazeta ra M.30 Ora cxa d A . Cum va (i v re
de pe foaia de caiet, pe care fost bătut şi aruncat fn curte, dio : lO.Oo O m elodie pc adresa mea ? G im n astica dc d im i
neaţă ;
D EVA : AstA
ţi-at aşternut qlndurife şl ne împrumute paltonul, ghe deaiuns, dragostea şi grija Ge/llă, numai pentru copiii iar de sub ol, pe ninsoarea (cin e m a to g ra fu l senrA mA rtlsircz dum neavoastră : 19.20 S port ; 10,30 M,40 P e n iru cop ii şi şcolari. La şa
Pe-un
p ic io r dc plai — balade
„P a tria *') :
Eti
bucuriile prllelulte de vacan tele, ghiozdanul, tăbliţa. ce vl se poartă ? Vd stră din judeţul nostru, aceste albă, ce abia sc aşternuse, Ifi-ain iu h lt („A lia **) ; S IM Iin iA t p o p u la te ; 20.05 CinlA Inrdnn ka se. paşi de o excu rsie — e m i
ta de iarnă. Am citit, In a- Cum ? Nu ştii ce înseamnă duiţi ca să puteţi răsplăti mici daruri ? Un milion dc sc prelingea o dită roşie dc F iu l lu i T arzan (..M u re şu l-) ; H U M rlslova ; 20.15 T e a tru ra d io fo n ic siune concurs, l-'ilm serial :
„M e te o r XL-.V* ;
ceaslă recreaţie şcolară, mul tăbliţă ? Era caietul nostru de toată această grifă 1 Răspun lei. ninge. La putină vreme, o N EDO AR A : S tu d iu dukpru fem ei lu.şli'-tc, m ă rjjă rile ; 21 35 M uzică in.iltl Ora s a lu lu i ;
te scrisori, semnate de copii, şcoală, pe care am învăţat deţi părinţilor şi dascălilor Am in ti/n il In Orăşelul co groapă in cim itirul alb s-a („C o n stru cto ru l*') ; Nu s in i copaci uvoarA ; 22,00 R a d io ju rn a l. S port t 11.30 TV pe ntru sp e cia liştii din
pc stradA („F la o A i*") ; în ţe le p tu l
22,20 Fragm ente din opereta „A n
prin cate el ne împărtăşeau să scriem. voştri, prin note bune la car p iilo r din Deva, printre pă deschis pentru tatăl Iul... la dc pc m u n te le blestem at („SHIe- ton P ann" de A lfre d M endelsohn ; a g ric u ltu ră ;
bucuriile lor, m ărturisiri în Iţi aminteşti c il de bucu te şi conduită, pentru tot rin ţii ce-şi plimbau copiii sub tă cc amintire i-a dăruit iar ru rg is tu l") : C A L A N : P oru m belu l 22.40 M o m eni p o rtic . „G rlu de 12,nii Di; stra jă p a trie i ;
12.30 Concert s im fo n ic ;
cărcate de qinqâşia şi lante- roasă al fost, In această va ceea ce vl se oleră ? focul m ulticolor al becui Hor na copilăriei lui. Cum ar fl dc argitA ( „ li Iu n ie - ) ; GIIICLAR : Ia n u a rie " ; 22,45 J n lîln lre o i ioz.- 13.30 Telex TV ;
ooera
V a lu rile D u n A rii (,,M in e ru l-) : PE
zla vlrslei lor. De ce m-am canţă, clnd al prim it patinele C lţi dintre noi, cel mari, şi fucăriilor, doi fraţi. Unul pulul-o numi zlnâ ? TR O Ş A N I : llc irtl <„7 N o ie m b rie ") ; v.nl ; 23,13 în F rm ;m e nfc din Rosslnl ; 15,35 D u m in ica sp o rtivă . In tltn i-
..T u rcu l
de
Ita lia 1*
oprit la scrisoarea ta ? Poa noi-nouţe, cu ghetuţe cu tot. nu v-am puica povesti des işi ducea fiu l de mină, celă Vezi. Livia, de ce m-am o S uflete ta ri se riile I ?i II (..Re 0,05—5.(10 Estrada nneiurn/S. rra <lc fotbal A n g lia —
te tocmai pentru că al sinte clnd ai pornit să-ti petreci pre zilele reci ale copilăriei lalt II purta pe braţe. I.c-am Prit la scrisoarea ta ? Tu n-ai p u b lica '1) ; L U P E N I : . Cine cAIA- R om ânia. în re g is tra re pc ic-
Icrcco rd in g ;
tizat prin două cuvinte tot clleva zile in Capitala ţării, surprins o frînlută din dis dc unde să ştii ce a însem reşte un O cru („IX lu neiloresc-) : PR O G R AM U L U ; 7,till M uzică 17.tio M agazin d u m in ica l :
(„C u ltu ra l-) ;
llo n tltre
I.O N llA :
ceea ce colegii tăi au spus, unde-ai văzut frumuseţi de cuţia cc ve înfiripase tn nat pentru m ulţi dintre noi O colul („M in e ru l-) ; A N IN O A S A : populura d in T ra n s ilv a n ia ; tt.ll) in.nn T e le ju rn a lu l de seară ;
despre Iarnă, prin multe rln- neuitat şl ţi-ai plimbat paşii preajma bradului, incărcat dc anotimpul alb. Eşti unul din ln n m iru rc (rc râ tn a ro („M u n c ito T o i în a in te ; fl.2f> Zece m in u te cu lf).2i» 2 m a rtie lOf.o — m o n o g ra fii
M olii O ria n : îl 35 S im fo n ia 1 in
contem porane ;
durl. Si tu ai descris frumu printre minunile Orăşelului SCRISOARE frumuseţe : J ţ i aminteşti dc tre miile de copii din jude resc") : P A Q flŞ K X I : A v e n tu rie rii l)o m a jo r de Gci>r;,vs Mizei : l).u» 10.10 S tu d io u l dc tea tru TV . ..Fle-
seţile acestui anotimp In cu copiilor, cum numai acolo prim ul nostiu pom de iarnă? ţul nostru care învaţă in („lîn c rp ia ") ; P E T R ILA : TaTfv şi Cura dc lim b a cm ţlo /a ; :».30 T i eîir'M-lle ram cilor*' de Carto
v in a to ru l
(„M u n c ito re s c ") ;
V U L
lorile gingăşiei şl ale imagi le-ai putut in tlln i ? Era fn ’45, la Lupe ni. Ne-am şcoli noi şi cresc tn cartiere C AN : O m ul pe u n rr-| iubesc nereţea Şl ci n( cec* le ei ; 1 •• .IU Ex- G olrtnni :
pi-d iţio pionierească ; n.ir» C oncert
naţiei, dar i-al dat şi un nu Iernile noastre nu nc-au o- DESCHISĂ dus toţi copiii m inerilor ta noi. Şcoala generală nr. 4 din („M u n cito re sc'!) : U R IC A N t ? O fo lc lo ric : 11.43 M e lo dii lansate dc 21,17 M uzică uşoară cu N n rin a
A le x lu şl l.n ir;i lo u rscu ;
me. la-i spus: , 2Ina copii lerit asemenea bucurii. Pati „palat*. Noi doi am etntat Deva, In care te pregăteşti, s rrls o a rc pjerdntA (,.7 N o ie m b rie "); A nca Agem alu ; 12,15 C oncert do 2l.3t» C iut A Tom .lunes ;
lo r Aşa ţl-a l imaqinat-o. De nele mult rlvnlte nu le-am „O, brad frumos~ şi am p ri s-a înălţat tn aceşti ani. $1 O R A ST IE : N eînţelesul („P a tria ") ; prinz. : iri.oit Dc tonte p c n im to ţi : 23.20 T e le ju rn a lu l dc noapte.
cu
Pasărea
pene m in u n a t colo
14,10 Doi in ie i pi e li de fo lc lo r —
fapt, cum al putea-o vedea prim it niciodată. Pe unii din mit un „cupon*, ca să ne fa tatăl tău a înmagazinat In rate („F la cA ra ") : CFO A C .IU -n \l : T ru ia n S tratul) şt Ion Lăccunn ;
altlel, cind pentru voi, copiii tre noi ne-au amăgit părin LIVIEI POPA cem pantoloni. Ce s-a mai construcţia ci pricepere şi V a le tu l de plrA : II A T I-C : Vi d i 1-1.30 M om ent ş iiln llfic : 11.25 A l
de astăzi, aşa e iarna, ca o ţii, cioplindu-nc din lemn dc năcăjit mama, că nu ştia la uscate („P o p u la r") ; R R A l) : Caut m anah sonor ; 15.13 D in c ric m al Luni
zină din poveşti. îmbrăcaţi In lag nişte aşa-zise patine. Le care din noi să ne facă pan hărnicie. E mindru că fiica o nevastA („S teaua roşie*') ; C U - cunoscute m e lo d ii populare : IK.no
RADARZA : Un ta x i n o n tru To-
bundiţe şi paltonaşe îmblă lui fnvafă In această şcoală. b ro ttk („M in e ru l") ; IL1A ; M a ry- Duete din opere ; ic .23 Kecunoaş- |7,3il le lc x TV ;
legam cu slrmd de bocancii talonii. M i l-a făcut mie, că io ţi In te rp rc lil ? M uzică uşoară :
nite, cu căciuli, cu cizmuliţc, mari ce ne jucau In picioare. noastre, despre vacanţele In C artierul Gojdu, fn care lo sia şl N apoleon („L u m in a "). 17.00 R a d io ju rn a l. S pori ; 17.30 17.3.5 T V p e n iru sp e cia liştii din
in d u s trie :
nici că vă pasă de gerul el. Stil ce făceam noi, de obicei, carc-i scriam lui Moş Gorilă eram mai mare, şi-i puteai cuieşti, e la tel de tlnăr, mai A n to lo g ic de lite ra tu ră u n iv e r 18,0.5 Lim b a franceză, lecţia a 43-a;
Dimpotrivă. Umpleţi cu lar In vacanta de Iarnă 1 A ler să ne aducă — nu acordeon, purta apoi şi tu...". sală. „V iz ita " de C arto Cassola : 18.30 A lb a tro s — re vistă lite ra ră
ma voastră veselă luciul de gam de la un coleg la altul patine, pianină, lei de lei de C iţl dintre noi nu v-am pu linăr chiar dccît tine. la R A D IO 17.45 R ecital de operă V nslle M ar- p e n tru tin e re t ;
lite ra r.
iln o iu : ift.Oă A m fite a tru
oglindă al patinoarelor, pir- să împrumutăm manuale ca jucării pc care le cereţi voi şcoală şi acasă nu cunoşti Isto ria lile ra tu ril rom âne : 10 îto 13.00 T e le ju rn a lu l dc scară. 2 m a r
tie 1363. Ţ a r* sc pregăteşte
tllle de schi şl săniuş, pote să ne transcriem, In caiete, — r.l ciornpei sau mănuşi, tea posesii am intirile noastre decît binefacerile anilor tn Mu/.icA uşoara ; lO.an Curs dc dc aleg eri. B u le tin u l m eteo
P R O G R AM U L 7 : fi.05-3,30 Mu-
cile troienite ce duc spre ca lecţiile din ele. Noi nu a bocăncct ori capişon şi., „te din vremea copilăriei, din care te-ai născut şi cteşli. •/.lefi şi a c tu a lilâ |l ; P.M Hevit.i i lim ba engleză : 10.50 Noapte b u ro lo gie ;
nă, cop il : 10.55 Sun fonia T In M l
bane. orăşelele copiilor, vă veam manuale. Pesemne e rugăm Moş Gerilă, un pom iernile care nu ne-au putut lite ra ră ra d io ; 10,00 C lutccc şi bem ol m a jo r dc G enrgo ICnescu : 13,10 Sloi» : E m isiune p e n tru auto-
m o b iliş ti ;
plim baţi minute In şir In tre- rau puţine, ori nu aveau pă de iarnă cil de mic". Dc cile îndemna niciodată sd le de Fit mfndră de acest lucru, şi p re lu c ră ri dc G hcorghc Bazavatt : 20.31» O ra sp e cia listu lu i. Ş tlln fa 20.00 Zoo. D in lum ea a n im a le lo r.
nuleţele special construite rin ţii cu ce sd ni le cumpe ori nu au tiecut sărbătorile nu ulla o clipă sd preţuieşti 10.10 Curs de lim b a engleza ; 10.30 co n d u ce rii în tre p rin d e rii ; 20.50 Insu lele ferm ecate (III);
M uzica po pulara : 11.03 Dc la A
pentru voi... re. De-al ştii cu cită dragoste iernii fără ca in casele noas numim zinc. Cunosc In Valea şl să-ţi stimezi p ărinţii şi la Z — m uzica uşoară ; 11.43 S fa C inlecc populare cu Ileana G re- 20,23 lu irc b A rl In care s-a răs
culosru : 21.05 M uzica fra n rc/.fl de
Ştii, Uvia, că „2 înam ta răsloiam cartea de citire, ca tre să pufem aprinde a rtifi Jiului un miner ce poartă a- dascălii, iar acelor părinţi ca tu l m e d icu lu i : 12,oo M uzica uşoa la L u lly la Rnmean. A p a riţia tre puns-.. în tre b ă ri la care nu
încă.
A l şap
s-a răspuns
ne-a am intii de Iernile copi re nu ne aparţinea. $t cind ciile pc pomul dc iarnă... tor cetaşi nume ca line, Uvia, re poartă de griiă tuturor ra ; 12,20 C ronica plastica dc Oc- n u rilo r. B aletu l de c u rie : 21,40 telea co n tin e n t ; Lu na ;
ta via n Bnrbosa ; 1‘J.ftl In tiln lre cu
lăriei noastre, ale părinţilor ştiu că voi, numai voi, copiii pentru vrd, beculeţelc m ulli- pentru care prim ii fulgi dc me.lodln populară şl In te rp re tu l F o rum ş tiin ţific : 21.50 A lb u m u l 20.4.5 l ilm a rtis tic : „L e n in Iii Po
tăi, ale dascălilor tăi. Noi din fudeţul nostru, aţi găsit ctdote s-au aprins pc brad iţea înseamnă o grea am inti copiilor ţării să ţe închini p re fe ra t ; 13.10 A va n p re m ie ră co c ln tă rc ţilo r celebri : 22.13 D in ro- lonia" ;
nu numai acasă, ci şl in toată strădania ta la ln\ ăţă- tid ia n a ; 13.2« Mu/.icA uşoară : p .irlo riu l iul D .............. î *i C re 22,13 C ronica Id e ilo r. F ro n tu l U n i
n-am II putut niciodată, a la începutul acestui an şco şcoli, In grădinile, tn cămi re. Prima ninsoare ti amin 14.10 De cc ? De unde ? Dc cin d ? ; a m p llM IM : 33 M T riin m » lln e - tă ţii S ocialiste — slntezA
tunci, s-o numim zlnd. Prea lar, aranlatc Irumos pe bănci, ne, In orăşelele copiilor. La teşte, de fiecare dală, iarna tură. 14,30 Te apăr. i o. laud. te c iu t — u : ,i t n m ri I i tr? M u ri m u a tu tu ro r fo rlc lo r p o litic e şl
socialo ale n a (lu n li :
era rea cu noi. Ne ţinea In peste 400 000 de manuale, darul pc care vi l-au tăcut In care tatăl sdu — care în LU C IA IIC IU em isiune m uzicala pe ntru ostaşi : zicieni in te rp re tin d c ic lu ri In te 22.30 R ecitalu l p ia n is te i S ofia Cos-
casă, să-l privim iulguitea prim ite In dar din partea părinţii, s-au adăugat dulciu 13,13 M e m oria p a m in tu lu l ro m a grale ; 13.45 M uzica uşoară ; 24.01) ma ;
nesc. E figia Iu l A le xa n d ru toan —1.00 Poeme sim fo nice. 22.30 T e le ju rn a lu l de noapte.
prin geamul îngheţat... C lţl partidului şl statului nostru. rile şl cărţile oferite de Moş ?
dintre noi nu ţl-am pulea po care se îngrijesc cu atlta Gerilâ la sărbătoarea pomu
vesti cum ne aş/eplam frăţio dragoste de fiii lor, mă în lui de Iarnă din şcoli. $ llţi REPORTAJ ■ PUBLICITATE REPO RTAJ • PUBLICITATE • REPORTAJ • PUBLICITATE
rul să vină de la şcoală, sd tre b : ştlfi să preluifi voi, tn- voi cit l-au costat pe Moş
0 EXCURSIE PLĂCU
DIALOG CU CITITORII TA ÎN STRĂINĂTATE EXPLOATAREA MINIERA
Amintirile vacanţei sînt încă proaspete, comentate
Zagan C. — comuna Hfirău, conducerii cinematografului pensia şi ajutorul social se plă
satul Birsău. Scrisoarea dum- „Steaua roşie” din oraşul Brad. tesc cu Începere de la data cu aprindere dc elevi ţi — de ce n-am spune-o * — de DEVA
neavoaslră am trim is-o (n co Un grup dc muncitoare dc desfacerii contractului de mun profesori. In ţcoaLi nimeni nu se gîndeţtc la zilele va
pie Inspectoratului sanitar ju la Întreprinderea judeţeană dc că. data încetării plăţii ajuto canţei de primăvară, care sînt destul de îndepărtate.
deţean Deva spre soluţionare. industrializarea cărnii. In cc rului peniru Incapacitate tem
Modul de soluţionare vl se va vă priveşte pe dumneavoastră, porară de muncă (ajutor medi Agenţia O.N.T. Deva însă face intense pregătiri
comunica pe adresa de la do am luat legătura cu tovarăşul cal), dacă cererea Împreună pentru ca atunci cind clopoţelul va suna începerea va Slr. Horei) nr. 201
miciliu. Maier. Dlnsul ne-a comunicat cu ţoale actele necesare au canţei de primăvară, autocarele să poată porni la drum
Cozac Sofia — Băcla. Cele că transferarea muncitoarelor fost depuse la organele dc pre „cu toate pînzele sus*. Nn este o anticipaţie, ci o invita
sesizate de dumneavoastră de la secţia preparate din car vederi sociale — oficiul de ţie pentru
le-am făcut cunoscute tovară ne şl conserve din cadrul în pensii — !n termen de cel
şului inginer şef al întreprin treprinderii, Ia alte secţii, este mult 3 luni de la Ivirea aces angajează :
derii de panificaţie judeţene. temporară. Ea sc efectuează tor situaţii. La alineatul 2 se ELEVI Şl PROFESORI
Budurachl Maria — Hune lunar, prin rotaţie. Clnd se va prevede că. dacă cererea Îm
doara. Vă apreciem Intenţia prim i planul sortimental se va preună cu toate actele nu au De la Deva, autocarele comode ţi elegante ale
bună de a ajuta pe o tovară lucra normal. Noi vă îndru losl depuse In termenul pre PRIN CONCURS, CADRE PENTRU POSTURILE VACANTE DE :
şă de muncă. Noi stntem de măm ca 1n clarificarea anumi văzut la alineatul 1, pensia >1 O.N T,-ului vă vor duce pe rutele SOFIA — NISS —
părere că In asemenea cazuri tor probleme să vă adresaţi ajutorul social sc plătesc cu BELGRAD (19—24 martie ţi 31 martie — 5 aprilie), — 4 MAIŞTRI MINERI.
conducerea Fabricii de pline conducerii Întreprinderii care începere de la tnlîi al lunii ur pentru suma de 923 lei; BUDAPESTA — BRATISLA
din Hunedoara — unde vă des <*sle In măsură să dispună so mătoare aceleia tn care cere VA (24— 29 martie) 725 lei; BUDAPESTA (1— 5 apri
făşuraţi activitatea — este tn lu ţii corecte. rea cu actele au fost depuse la Condiţiile de participare la concurs sînt cele prevăzute in
măsură să vă dea tot spriji- Un gmp de cetăţeni din li- organele dc prevederi sociale, lie) 493 lei
.n-jj vadia. Am luat legătura ru to in cazul dumneavoastră,( nu ne Nu mai puţin plăcute sînt drumeţiile cu trenul. Pe H.C.M. 1053/1000.
Stoica Pavel — Petroşani. varăşul Bolea Cheorghe. se Specificau nim ic tn legătnrn itinerariul PRAG A — LEIPZIG — DRESDA, excursia
■'Defecţiunile ce se Ivesc la cretar al Consiliului popular al cu dala depunerii dosarului, cu durează 8 zile, cu începere din 21 martie (1652 lei); Prezentarea dosarului pentru concurs sc face piua la data dc
reţeaua de termoficare este bi comunei Baru, care ne-a asi actele complete la oficiul de VARŞOVIA — CERNĂUŢI 6 zile, plecarea va avea
ne să le faceţi cunoscute fac gurat că se va deplasa Imediat pensii 27 ianuarie 1969.
torilor răspunzători, pentru ca la Llvadia Să sperăm că lucru Toma Nlcolae — Hunedoara. loc în 23 martie (1094 lei), ca ţi cea dc pe ruta CER
să se poală interveni cu promp rile se vor pune la punct. Pentru a vă putea da un răs NĂUŢI — LVOV (908 let). In 22 martie este organi CONCURSUL SEVA ŢINE LA DATA I)E 3 FEKRUARIE 1969,
titudine In remedierea lor. Gokdsy Vlllam — Orăştie puns clar ta inlrebarea dum zată plecarea spre VARŞOV1A — CRACOVIA (1483
Radu Ghcorghe — Hunedoa Faptele sesizate dc dumnea neavoastră. vă rugăm să ne Ici) pe timp dc 8 zile, iar în 24 martie, tot pentru 8 zile
ra. Textul scrisorii l-am făcut voastră le-am comunicat tova comunicaţi tn ce an aţi Ieşit LA SEDIUL EXPLOATĂRII.
cunoscut l G.C.L. Hunedoara. răşului Popa, vicepreşedinte al la pensie, daca ati ieşi! Ia li pe itinerariul CHIŞ1NAU — ODESA, (1013 lei).
Tovarăşul inginer Pascu a dis Consiliului popular al oraşului mită de vîrstă şi co vechime Interesantă se anunţă ţi o altă excursie cu autoca INFORMAŢII SUPLIMENTARE SE POT OBŢINE LA SEDIUL
pus măsuri Imediate de edi Orăştie. S-a promis o rezol aveţi în ctmpul muncii De a rul, care va străbate timp de mai multe zile (22—31
ficare practică a situaţiei In vare corespunzătoare şl promp semenea, cit timp aţi lucrai martie) BULGARIA ţi TURCIA, pe itinerariul SOFIA E. M. DEVA, BIROUL PERSONAL.
scopul remedierii. A r fl bine tă
să luaţi legătura cu dfnsul. Ghlţ? Verglnla — Dobra. A r după pensionare In producţie. — ISTANBUL (3 506 lei), itinerar bogat în monumente
Ursachl Vaslle — Brad. Fap ticolul 45 din Legea nr. 27 şl (2-4 luni anual). istorice ţi ale naturii. Programul variat, cuprinzînd vizi
tele relatate de dumneavoas articolul 67 din H.C M. nr. tarea celor mai reprezentative obiective turistice, caza
tră le-am adus la cunoştinţa 252, alineatul 1, prevăd că A. SIRBU
rea la hoteluri confortabile, meniurile specific naţionale
care sc oferă turiştilor, cit ţi explicaţiile competente ale
ghizilor vor produce, fără îndoială, impresii de neuitat. Vreţi să deveniţi constructori?
Eforturi sporite pentru nomii ţi PlNA LA 15 EEBRUARIE, să vă alegeţi ex
Urmează numai să vă., consultaţi libretele de eco
cursia ţi itinerariul preferat, după care să vă înscrieţi
Blocuri semeţe se inalţâ zilnic in toate oraşele patriei.
Din îmbinare,) armonioasa
PERSONAL, IN GRUPURI, PE ŞCOLI SAU LOCA De fapt, ne-am obişnuit sâ le zicem, noilor cartiere de lo a lucrului constructorilor,
a onora exempiar LITĂŢI, la Agenţia O.N.T. DEVA sau filialele O.N.T. cuinţe, „Oraşe noi". Oraşul nou Câlan, Oraşul muncito acolo sus, la nivelul etaju
nu dc pu|ine ori desfăşurat
HUNEDOARA, PETROŞANI ţi BRAD. O precizare:
resc Hunedoara, Oraşul nou Uricani şi multe altele.
De la primele cupe de pâmint excavat pînâ la fixarea
dacă vreţi să ocupaţi în autocar locurile din faţa, hotă-
pă-
lui zece, cresc ca din
rîţi-vă cît mai curînd I ultimei lame la parchet, de la prinderea tocului la gea raint blocuri de locuinţe,
muri, pînâ la slrîngerea filetului fluturaţilor de la robinete, şcnll, complexe comerciale,
Detalii asupra modului de organizare a excursiilor
sarcinile de export ţi formalităţilor necesare puteţi obţine zilnic la agenţia şi iscusinţei constructorilor. Zidari, (implori, dulgheri, zu spitale, grădinile etc. Re
munca de ridicare a fiecârui bloc este rezultatul hărniciei
ducere.) Icim enclor do exe
gravi, vopsitori, instalatori, mozaicari, parchetau, geamgii,
ţi filialele O.N.T. stis-menţionale.
electricieni, pe toţi ii numim constructori. cuţie, darea „la cheie'* a
noilor locuinţe sini lapte cu
care constructorii nc-au o-
ţiilo r. Peniru a se putea fo produsului. Modelele de mă bişniiit. C iţl dintio aceşti
(Urmor* du) pag. 1) losi mal raţional suprafeţele nuşi cu cusături pe diferite oameni, angrenaţi in des
semifabricatelor, s-au luat motive naţionale au fost pre toinicul detaşament al con
măsuri de realizare In atelie zentate Întreprinderii româ- structorilor, n-au cunoscut
mănuşi. De asemenea, vom ru l nostru a unor modele ca no-eiport care se ocupă cu ÎNTREPRINDEREA RE6I0HALA dc-a lungul anilor satisfac
prelucra pentru Anglia re să permită utilizarea unul exportul produselor fabricii ţii deosebi Ic ! S itisfac lillc
100 000 piei de suslikl aub procent mal mare din supra noastre. Ele au fost bine a îm plinirilor. ale ulilulu l
lormă de mlsade, Iar pentru faţa pleilox cu blană la con preciate. Depinde de opera muncii lor. l;l luhi'sr pînâ la
alţi beneficiari piei da ham- fecţionarea mănuşilor, ctt şl tivitatea cu care reprezen
ster, lupi, vulpi etc. In afara a celorlalte articole. tanţii acesteia vor prezenta DE ELECTRICITATE pasiune munca pe şantiere,
produselor destinate pieţe! aceste noi modele firm elor pe schelele viitoarelor edi
externe, fabrica noastră pro Ştiind că In realizarea unei ficii social-nilluralc.
cit mal mari uniform ităţi a Interesate din diferite ţări
duce pentru piaţa Internă d i ale lum ii pentru a se putea
ferite confecţii, printre care: suprafetkl pieilor, un rol Im contracta şl, In funcţie de HUItEDOARA-DEVA \)c fapt, această posi-
haine, jachete, gulere» căciuli, portant 11 are argăsirea şl în cerinţe, că trecem la produ hilitatc este la îmlcmîna
garnilurl Im itaţie de Jder In nobilarea blănurilor, acordăm cerea lor. oricui. A rinailor, ca ţi a
zeci de culori şl sortimente. o mare atenţie respectării
tehnologiilor de la operaţiile Cea mal grea problemă vir unicilor. Trustul tic
— In realizarea unor can respective. Numai In acest pentru noi fn acest an aste str. George Enescu nr. 35-37,
tităţi mal mari de produsa, fel asigurăm o vopsire uni asigurarea materiei prime. construcţii 11 ttnetloara-
de bună calitate şl cu cheltu formă cit şl remedierea unor Comitetul de direcţie va face telefon 3050
ieli de producţie cit mai defecte naturale ale pieilor. Insă tot ce-1 va sta 1n putin Deva pnntcţre in prezent
mici, un rol Important 11 are Avem oameni care-şl cunosc ţă peniru a rezolva, cu ajuto penii rt ţ,uit ier ele din De
gospodărirea chibzuită a ma-
bine meseria şl care nu pre rul m inisterului tutelar, şl a ANGAJEAZĂ IMEDIAT : va, Petroşani, Alba Inlta,
tcTiei prime şl a materiale cupeţesc nici un efort pentru ceastă problemă de care de Mana Petre, zugrav toan Pîrvu, mozaicar
lor, înlăturarea risipei şl r i a realiza produse de calitate pinde de fapt realizarea In Gagir, Haţeg, Brad. O-
dicarea valorii produselor superioară. Bazalt pe hărni tegrală şl la (Imp a planului I.n 3 ianuarie 1055 — A ţi văzut un mozaic
prin asigurarea unul grad cia şl priceperea oamenilor de stat şl a angajamentelor — 1 tîm plar; deci acum maf bine de făcut, aşa, pe cinste ? raţtie muncitori calificaţi
mai înalt şi mai complex de care lucrează la acesta ope pe acest an. N ani — M aria Petre Unde ? La blucutilc (lin in meseriile de zidari,
prelucrare a acestora. In ce raţii, avem deplina convinge — 1 tehnician 1 normator; s-a prezentat la Trustul Deva şl (lin alte ataşe
direcţie vă veţi canaliza e- re că din acest punct de ve Vreau să amintesc că pen de construcţii llunedon- ale ludeţului pe unde au dulgheri, tâmplari I )e a-
lo rlu rlle pentru a utiliza mal dere nu vom avea de fnllm - tru lărgirea producţiei, anul — 2 tehnicieni energetici; ta-Deva. Nu era ca lifi „trecut" constructorii scmcnca, mai angajează
bine materia primă şl a ri plnat nici un fel de greutăţi. acesta vom deschide o secţie cat. Dar lindrul sfios, Trustului de construcţii
dica valoarea produselor ? Dimpotrivă, eforturile tutu de confecţii In m unicipiul — 15 electricieni staţii şi reţele retras, iubea mult o me Huncdoata-Dcva ? La c i muncitori nccali/icaţi care
Hunedoara. D.S.A.P.C. Deva
— Desigur că în realizarea ror 6fnt îndreptate spre rea ne acordă lot sprijinul In serie : aceea de zugrav. le dintre acestea tiu au posibilităţi optime de
sarcinilor sporite din acest lizarea unor produse de un realizarea proiectului şl spe S-a angajai şl In scurtă şl-au pus amprenta şi a se califica la locul dc
an sînt şi multe greutăţi de asemenea nivel calitativ, In răm că şl I.CS.H. ne va a (cu şcoala profesională); vreme s-a dovedit unul mfinile iscusite ale Iul
învins. Comitetul de direcţie, cit să ridice şl mal mult juta In realizarea construc dintre m uncitorii harnici, toan Plrvu I Din noiem muncă, în meseriile: zi
întregul nostru colectiv, se prestigiul mărcii fabricii ţiei noii secţii, pentru ca ea — 2 tehnicieni topometri; destoinici. Tot silito r s-a brie 1056, de clnd lu dari, dulgheri, zugravi. S
vor slrădui să învingă greu noastre, al produselor româ să Intre In funcţiune cft mai dovedit şl la cursul de crează l(i detaşamentul
tăţile şi neajunsurile ce se neşti pe pletele externe. repede. — 2 muncitori necalificaţi. calificare. pe care l-a constructorilor, meseria Orice alic Informaţii, do
vor ivi în activitatea noastră Pentru a ridica valoarea absolvii cu bine la locul aceasta l-a adus nenu
Ţin să arăt că fntregul nos
in aşa Iei Incit rezultatele În produselor noastre, ne-am tru colectiv, fn frunte cu co de muncă. In prezent mărate satts/acţii. Păi, rito rii Ic pot obţine de la
tregii activităţi la sltrşitul a- gtndit să transformăm unele muniştii, este hotărlt să nu Informaţii suplimentare se pot este încadrat In catego să ctştlgi lunar peste Trustul dc construcţii Hu-
ceslui an — an hotărttor In din ele In articole de artiza ria a V l-a. Ctt clştlgă 2 400 le i‘ ca mozaicar, e nedoara-Dcva, str. Dr. Pe
înfăptuirea planului cincinal nal. In acest fel, folosind In precupeţească nici un efort primi zilnic la serviciul personal, lu n a ri 1600— 1 700 lei. aşa de simplu ? tru Groza nr. 2*1, telelon
pentru a realiza In mod a-
— să fie cele scontate şl să plus o mică cantitate de ma xemplar sarcinii* ce-1 revin SI dv. puteţi II la lei. Dacă doriţi sd-I fiţi to
nu Încetinim ritm ul de creş noperă şl aţă de dilerite cu din planul de stat pe anul Dacă doriţi, adresaţl-vă varăş de muncă, adre- 2882, precum şl la sediile
tere a producţiei realizate lori, se realizează mănuşi pe între orele 7 — 15. Trustului de construcţii saţl-vâ Trustului dc con şantierelor din localităţile
in anii treculi. Ne vom care sînt cusute diferite mo acesta, precum şl angaja din Deva. strucţii din Deva. mal sus-aminfite.
mentele luate In marea În
preocupa fn prim ul rînd şl In tive naţionale. Deci, fără a trecere ce se desfăşoară pe
mod deosebit, dc folosirea cit folosi In plus materie pri tară In Intlmpinarea celei
mă. ci numai manoperă şl
mat raţională a materiei p ri de-a 25-a aniversări a eli
ată. dovedind gust şl price
me atîl la realizarea semi pere, lalcnt artistic, se obţi berării patriei şl a Congresu REPORTAJ - PUBLICITATE • REPORTAJ - PUBLICITATE # REPORTAJ - PUBLICITATE
fabricatelor, cit şl a confec ne o valoare suplimentară a lui al X-lea al partidului.