Page 54 - Drumul_socialismului_1969_01

ÎNTREBĂRI Condiţiile de viaţă pe şan­ lor. Cornel C rafciuc: „M inca- nire una alteia cele cinci con­ Doream să comunicăm şî di­ Ni s-a spus că deşt tefeotlvul

tierele izolate sînt grele. Oa­ rea e aşa cum e şi noi de mul­ duceri care s-au plimbai pe rectorului administrativ, tova­ mediu în lunile de v lrf la V a­
menii însă le suportă cu băr­ te ori o lăsăm în farfurii. Bu­ aici. Am rămas Impresionaţi răşului Dumitru Marian, aces­ lea de Peşti e de circa 600
băţie Dar In Iureşul muncii cătarului Ii convine că-şi în­ dc faptul efi, afllnd de exis­ te deloo liniştitoare constatări de oameni, In doi ani de zile
RĂSPUNSURI PRIVIND nu uită că sini totuşi oameni graşă cu ca porcii proprii pc tenţa noastră pe şantier, oa­ cu privire la modul cum se s-a ajuns la angajatul cu mar­
menii se grăbeau să ne în-
Cu toată vitregia locurilor In
munceşte în resortul condus
ca 2 700 I „Şl nu înţeleg de ce,
care-i tine pe şantier Cei ca­
construiască,
care trebuie să
cîte un of. „Bine, le-am repli­
bea, că doar la not pe şantier
gă că mîncarea c excelentă
te Insistenţele noastre. Tova­
îşi fac încet. încet toate cele ro se străduiesc să vă convin­ tlnipine, să ne spună flecare de dlnsul. N-am reuşit, cu toa­ se întreabă tovarăşul Zgllm-
cc Ie ar puica asigura condiţii mănîncă pe gratis. Bucătarul cat. dar aceste lucruri nu le-ali răşul Marian era tare grăbit se cîştlgă destul do bine”.
LISTELE DE ALEGĂTORI normale de viată Cam aşagîn- Îşi face pur şi simplu de cap. spus şl directorului administra­ „să plece undeva". Ne-am a- Poate acum veţi înţelege, to­
deam In timp ce ne îndreptam
m lntlt că atunci cînd am des­
tiv al şantierului, preşedinte­
Dă mtncare la flotanţi lără să
varăşe Inginer. Poale că va în­
spre şantierul complexului hi­
tru aceasta şi dosar la m iliţie
drotehnic Valea de Peşti. le elibereze honuri. Are pen­ lui comitetului de sindicat?*. cins în Incinta Complexului ţelege şl această a ctncea con-
La îndemlna m uncitorilor de aşa Incit nu înţelegem cum de
Continuăm sfl publicam răs­ aceste liste. Este necesar ca a­ linilor, înscrierilor greşite şi pc acest şantier, după cum ne mai e aici". (Dumitru Popa —
punsuri la unele întrebări puse fişarea să se facă în aşa fel, altor erori. informează administratorul Ion mecanic, Romei Stolnea — zi­
In legătură cu prevederile sl Incit listele să poată fl consul­ In ce îm prejurări se Mladin (administrator doar de dar. Ion Londoş — şef de b ri­ Pe şantierul Comalexului hidrotehnic Valea de Peşti
modul de aplicare a Legii nr. tate de întreaga populaţie. poate elibera unul ale­ o săptămlnâ căci pînă acum gadă).
2B/1966 cu privire la alegerea In aceeaşi zl In care se la- gător o adeverinţă pri­ şantierul n-a avut aşa ceva) De ce-sl poale permite un
deputaţilor în Marea Adunare ce afişarea listelor de alegă­ vind exercitarea dreptu­ stau clteva dormitoare comu­ om alît de mult fără sfl fie pus
Naţională si In consiliile popu­ tori, comitetul execullv al con­ lui de a alege ? ne, în blocuri, pentru nefami- la locul lui, nu am înţeles.
lare siliului popular care le-a în ­ In caz de schimbare a do­ lişti, apartamente pentru cei torul, lui i s-a Interzis de la C o n d iţiile d e v ia t a
După cum declară administra­
Cine întocmeşte şl tocmit încheie un proees-vcr- m iciliului, Intervenită după în ce locuiesc cu familia pe şan­
cind se aîlşează listele bal, semnat de către preşedin­ cheierea listelor dc alegători, tier, o cantină la care se ser­ început să se ocupe de canti­ fl fl
de alegători ? te şl secretar, şl încunoşltin- sau in cazul în care alegăto­ vesc trei mese pe zi, un chioşc nă
Listele de alegători se întoc­ ţeazâ alegătorii, prin toole rul lipseşte din localitatea de alimentar, un club dotat — du­ rnlrcbăm oamenii cînd au ci­ iz o la ta n -a u fo s t
mesc de către comitetele exe­ mijloacele dc publicitate, des­ domiciliu în ziua alegerilor, se pă cum ne informează llnărul tit ultim ul ziar. ,,De foarte
cutive ale consiliilor populare pre ollşarea listelor eliberează alegătorului, de inginer Matei Costaforu — cu multă vreme nu mai ajung la
din comune, oraşe şl m unici­ Un alegător poate Ii către comitetul executiv al cîleva jocuri de şah. de ta­ noi ziare — ne spune fierarul-
pii. întocmirea listelor de ale­ înscris In mal multe lis­ consiliului popular care a în­ ble şi cu cârti de literatură betonist Toader Filon A exis­
gători trebuie să se termine te ? tocmit listele de alegători, o Aceasta e .zestrea' care tat un chioşc de ziare pe şan­ „ în d u lc ite " d e n im ic
cel mal tlrzin pînă la 30 Ia­ Totl cetăţenii Republicii So­ adeverinţă privind exercita­ trebuie să le asigure con­ tier dar asta a fost cindva".
nuarie a.c. Aceste liste se în- cialiste Romflnla, cu drept de rea dreptului de a alege* lă- structorilor o viată materială Mai e pe şantier şl un chioşc
tocmeso seporot şt în ordine vot, slnt înscrişi In listele de clndu-se menţiune despre o- şi spirituală normală Bine gos­ alimentar, dar de cele mai m ul­
alfabetică pentru flecare aec- alegători din comunele, oraşe­ ceasta In listele de alegători. podărite, aceste mijloace ar te ori. spun oamenii, nu gă­
tie de votare» Ia comune — le, m unicipiile In care domici­ La noul domiciliu, sau aco­ putea oferi condiţii omeneşti seşti la el nici pline. Personal Oamenii clătinau din cap a ne­
hidrotehnic Valea de Peşti nl
pe sate, Iar la oraşe, municipii liază. Slnt înscrişi în listele dc lo unde se află temporar 5n de existentă nu ne-am putut convinge de­ încredere : „Pe directorul ad­ s-a spus clar : „N u dăm rela­ ducere a şantierului din care
toată lumea dă vina pe „cei
— pe străzi şt sate aparţină­ alegători şl cetăţenii care do- ziua alegerilor, alegătorul va Să Începem cu cantina Pen­ oarece chioşcul era închis de ministrativ nici nu-1 cunoaş­ ţii nlmăoul decît dacă încu­ vechi care n-au făcut nim ic"
fl trecut pe o listă de alegă­
toare. Ele cuprind numele, pre­ bîndcsc dreptul la vot pînă în tori separată, de către comisia tru că tot ne aflam acolo lo mai mult timp. Cei care locu­ tem iar preşedintele sindicatu­ viinţează tovarăşul director al dar care, instalată din septem­
numele, vîrsta şt dom iciliul o- ziua alegerilor Inclusiv. electorală a secţiei de votore, ora prlnzulul i-am întrebat pe iesc împreună cu familia pe lui, tovorăşul inginer Eliodor şantierului*. Intr-adevăr am brie, n-a făcut încă nimic pen­
legfltorulul, precum $1 numărul Un alegător nu poale fi în­ pe baza ,,adeverinţei privind cîţiva muncitori despre calita­ şantier fac un drum lung pî­ Zglimbea a uitat că a lucrat găsit „lu cru ri pe care nu tre­ tru a le asigura oamenilor con-'
circumscripţiei electorale din scris decît într-o singură listă tea mesei. In ciuda faptului că nă la CImpu lui Neag sau la început chiar Ja Valea de buie să le ştie oricine*. Noroc diţii mal bune de violă. Şl
«are face parte. de alegători. exercitarea dreptului de a ale­ laborantul şantierului se stră­ pînă la Uricani după cumpă­ Peşti". că am putut lua legătura te­ sperăm, prin Intermediul aces­
ge* şl a actelor de Identitate
Afişarea listelor de alegători Care slnt drepturile a- pe care le prezintă. duia sfl ne convingă că mîn- rături lefonică cu tovarăşul director. tor rînduri, să înţeleagă şi
I-am comunicat aceste con­
le face cu 00 de zile Înainte legătorllor privind ve ri­ carea e Întotdeauna foarte bu­ Am intrat puţin prin dorm i­ statări tovarăşului Zglimbea. Nc-a rugat ca la întoarcere conducerea întreprinderii de
de ziua alegerilor, In localul ficarea înscrierii lor In nă. m uncitorii susţin că mîn- toarele comune. Nu există nici „Da, nc-a răspuns dînsul, e a să trecem pe la Uricani, pe la lucrări hidrotehnice speciale,
consiliului popular sau al sec­ liste ? carea 96le foarte adesea de o măcar apă curentă pentru spă­ devărat că nu ne-am prea o­ sediul şantierului, să stăm de for tutelor al şantierului V a­
ţiilo r de votare, Iar In satele Flecare alegător are dreptul calitate Inferioară pentru pre­ lat Oamenii din şantier scol cupat de condiţiile de viată vorbă si cu dtnsul sou cu to­ lea Jiului superior. Sperăm că
unde nu stnt stabilite secţii de să verlllce înscrierea In liste­ ţul la care se serveşte — 11.50 apă dintr-un puţ, fiecare cu co ale oamenilor de la sistemul varăşul Marian. Pentru că dîn­ va înţelege şt va lua — în
Votare, la căminele culturale le de alegători şl să facă In- Sporirea lei trei mese. M ărturisim că pe Valea de Peşti. Dar ştiţi, oa­ sul lipsea, îl încunoştiinţăm pe sfîrşit — măsuri. Măsuri de în­
Bau şcoli, aslgurîndtt'se cetfl- tlmplnare Ia comitetul execu­ alte şantiere, la un preţ mal poate. Problema unei băi, (ca­ menii mai şi exagerează" această cele că n-am reuşit să dreptarea lucrurilor şl de sanc­
Vaptlor posibilitatea de a veri­ tiv ol consiliului popular care mic am văzut că se mănlncâ re nu sa putut construi în Poate. . Dar şl cînd e vorba comunicăm verbal Impresiile
fica dacB au fost trecuţi pe le-a întocmit, împotriva omlsl- productivităţii mal bine Iată însă ce ne spun doi ani de cînd a luat fiinţă despre cele de care ne-am noastre decît preşedintelui co­ ţionarea vinovoţilor.
m uncitorii despre bucătarul şantierul) şl-au lăsat-o moşte­ convins cu ochii noştri ? mitetului de sindicat. IO N C IO C IE I
întreprindem cuptoarelor SI MBOLUL -----— IiaaEbaîL;!ÎE
(Urmare din pag. 1)
măsuri hotărîte s-a conturat Ideea ingenioasă Vestea ne-a adui-o tata, în­ teanc, apoi oltul, pînă n-ou mal P R E S T IG IU L S C O LII
a m ăririi secţiunii celulare a tr-o «eară clnd clncm. Ne-am rămas bani fa ladă. li plăcea
camerelor de regeneratoare. adunat toţi’, oare de core mat cum foşnesc. A aruncat unul In printr-o muncă stăruitoare şt reri nu pot fl decît dăună­
Aşemenea concepţii şl
pă­
mărunţi, şl enom numai ochi şi
sobă, apoi oltul. Şi teanc după
perirti producerea ceput la cuptorul nr. 5. Rezul­ Ut>echi. teanc i o pus în foc pe toţi. Se (l/rmon din pag. 1) tică la nivelul cerinţelor toare muncii de educaţie.
o pregătire teoretică şl prac­
Experimentarea lucrării a În­
minuna cum ord. Cînd copilul
tatele primei luni de aplicare
contemporane.
Alteori se Jntllncsc cazuri
— Voi îl ştiţi pe Dumitru Hur­
slnt promiţătoare. S-a obţinut
Factorul absolut
trat în casă tot său. L-a prins
un mers sub 9 ore In medie pc duc din Petreni ? Avea un bă­ a aruncat ultima legătură o in­ tigat altădată de această u- în realizarea acestui necesar extreme, de înlocuire a mun­
răbdătoare, de educare
cii
ieţaş cam cît Roman al nostru,
dezi­
şarjă, faţă de 9 ore şl jumăta­ de vreo şase anişori. Copilul de grumaz co un nebun, l-o dus nitale şcolară. derat nu poate fi altul, de- prin exemplul personal, cu
legumelor timpurii te — zece ore, cit se înregis­ n-are mîini. I le-a retezat tat- la lemnar şi dintr-o lovitură i-a care a tineretului nu poate ctt prestigiul şcolii cîstigat metode antipcdagogice, ca
Munca de formare şl edu­
tra Înainte Se creează astfel
L-au
zburat mîinile. Copilul...
c-
bătaia. Ne vine greu să
său, Dumitru. Cu toporul i le-a
prin munca asiduă a între­
posibilitatea ca agregatele să
că
personal nl educatorului, al
Va
nu mal fie oprite In timpul tăiat. Cum toi un lemn. dus vecinii la doctor. Moică-so fi înţeleasă fără exemplul gului colectiv, exemplul fie­ xeniplificăm, nu pentru con­
zbiera ca ieşită din minţi.
nu se cunosc cazuri
cărui profesor în cadrul co­
campaniei şi deci să se obţină No-m mai mîncot în seara a­ fi un neputincios toată viaţa. Un aceluia care constituie mo­
■ Folosirea maselor plastice fa G AP. Geoaglu « a constru­ un spor substanţial la produc­ ceea. delul de urmat în comporta­ lectivului, instaurarea unul crete, cl pentru că aseme­
oferă numeroase avan­ it o seră solar bloc cu schelet ţia de oţel. — A avut Dumitru Hurduc o ciung. rea sa prin muncă. tinută, climat de muncă sănătos. nea metode au fost părăsi­
taje. metalic pe o suprafaţă de 550 pereche de boi cum nu enau Mă gîndeam numai la băia­ exigentă, principialitate, con- Să canalizăm strădania ca­ te de mult de şcoala noas­
S-a preconizat ca după re­
B Investiţiile ee recuperea­ mp. De pe suprafaţa respecti­ examinarea riguroasă a rezul­ mulţi prin părţile locului — con­ tul cel mic al iui Dumitru Hur­ duilă — este de părere pro­ drelor didactice, a conduce­ tră. Acum, la Începutul unt
duc. Nu-şî va mai putea duce
ză din prim ul an de cul­ vă cultivală cu tomate s-a ob­ tinuă toto. Cind o auzit că se fesorul emerit A. Chitei rilor dc scoli, de a-şl per­
campaniei
tură. ţinut o producţie de 15 000 kg, tatelor la sfîrşitul cuptorului tace cooperativă agricolă şi pe niciodată bucăturo la gură. II Gheorqhe, directorul Liceu­ fecţiona şl moderniza con- noi perioade de muncă -
Poate
priveam pe tata în ochi
de funcţionare a
O V eniturile la hoelar spo­ revenind aproape clte 5 kg ro­ nr. 5, noua îmbunătăţire să fie lo noi, aplecînd urechea ba în că gîndeam la fel. Privirile tatii, lui pedagogic Deva. linuu metodele muncii di­ cel dc-al doilea trimestru <
anului şcolar— este necesc'
resc de 4-5 ori. şit pe o plantă Cultura a fost extinsă lo alte două cuptoare, dreapta, ba in stingă la gura mă făceau so sar cu mîinile de Profesorul devine modelul dactice, de a introduce ele­
menţinută pînă la slirşitul lu ­ răuvoitorilor, s-o dus şi i-a dat mente noi. moderne de pre­ un asemenea climat prin car
nii noiembrie, producînd în o dală cu oprirea lor pentru gîtul sou, să-l iubesc moi mult. dc urmat pentru elevii sui să se realizeze o mai strîr
In cadrul cooperativei agri­ reparaţiile planificate, urmind pe bani. A luat pe ei aproape Chibzuinţă şi înţelepciunea cu prin stilul său de a fi si Hin­ dare. prin amenajări de la­ să legătură a şcolii cu fc
cole din Geoaglu, alături de toată perioada de vegetotle le­ să fie generalizată la toate a- cincisprezece mii de lei. Mulţi care-şi ştia asigura agoniseala di. prin măiestria, persona­ boratoare. confecţionarea de milia, mai multe vizite al
celelalte ramuri da producţie, gume de bună colitatc. Impor- ' gregalele. Deja s-a procurat l-au sfătuit să depună banii la muncii erou o pildă pentru noi litatea sa, prin comportarea material didactic cu m ijloa­ profesorilor dirig u iţi In do
legumicultura constituie una iant este că s-a aplicat cu deo­ cărămida de la Alba lulia pen­ C.E.C., cum îi punem şi noi. Că s toţi. In locul teancurilor de si competenţa sa profesiona ce proprii, prin moderniza­
din sursele principale de spo­ sebită grijă Întreg complexul tru cuploarele 6 .şi 7 în vede­ în siguranţă şi sporesc. Şi-i poa bani, tata păstra un cornet de lă. Intrînd în viaţa socială, rea opticii de muncă, cu al­ in ici I iu 1 elevilor, cunoaştere
rire a veniturilor băneşti. Por­ de măsuri agrotehnice, inclu­ rea m ăririi secţiunii celulelor te scoate cînd şi cît vrea. Şi C.E.C., pe care ni-I arăta din copilul tinde să realizeze ic cuvinte prin valorificarea amănunţită a posibilltâţilo
nind de la sarcinile pe care siv o îngrăşare cu 60 tone în­ la camerele regeneratoare. nevastă sa, Marioara, l-a sfătuit. cînd în cînd. De cîte ori era idealuri, dorinţe care i-au cît mai eficace a potenţialu­ de studiu individual de aca
partidul le-o pus In faţa lucră­ grăşăminte organice la hectar, După cum aprecia tovarăşul Şi-a plîns. Dor el nu. Să-i ştie nevoie, mama mergea lo oraş fost insuflate în şcoală de lui didactic valoros dc ca­ să, a modulul cum este or
torilor din ogrlcultură privind 400 kg 6uperlosfat, 250 kg azo­ Victor Petroiescu, secretarul ocosâ lingă el. „Decit să se fo­ şi aducea bani. Ci ţi trebuiau in profesori, acasă de părinţi re dispun şcolile noastre şl qanizat timpul liber. Ihco
folosirea Intensivă a pâmlntu- tat de amoniu şl 200 kg sare comitetului de partid de la losească şi alţii de ei — zicea Du­ casă. Carneţelul acesta mic era fructificarea tuturor posibi­ cuparca pentru educarea pe
îul şl asigurarea belşugului de potaslcă la aceeaşi unitate de mitru — mai bine îi ţin in ladă. în casa noastră un fel de sim­ Acest principiu didactic esle lităţilor instructiv-educalive. dagogicâ a părinţilor prin
produse legumicole, la C A P. suprafaţă. otelărje, colectivul secţiei este Is ai mei f". cunoscut de toii cei care Există incă şcoli generale, lectorate, şedinţe şi discuţii
Geoagtu s-au Iniţiat unele ac­ Pe bazo convingerii riobîn- decis să înfăptuiască şi alte bol. Un simbol al dragostei pe muncesc pe lârîmul şcolii, profesionale şi chiar licee pe teme ale educaţiei in fa­
ţiuni menite să contribuie la dlte, în toamna anului trecut măsuri a căror eficienţă să fie Intr-o zi omul era la lucru care ne-o purta tato nouă, co­ de părinţi şi chiar de elevi. fti care munca metodică şi milie, de orientare prole
mat buna valorificare a posi­ s-a extins sera-solar bloc pe o concretizată în realizarea e- cu nevasta. Acasă au rămos co­ piilor, viitorului nostru. Aşa a ră­ Nu sînt puţine cuvintele profesională arc încă multe sională, discuţiile de infor­
b ilită ţilo r de care dispune uni­ suprafaţă de Încă 6 400 mp, ur- remplară a pionului şi a anga­ piii. Cel mic a umblat în ladă. mas de cînd mă ştiu... calde, de apreciere, aduse neajunsuri, prcgălirca pen­ mare a părinţilor privind
tatea în această privinţă. mînd ca In primăvara acestui jamentului la producţia de oţel A luat teancurile de hîrtii, legate de mulţi părinţi, In diverse tru lecţii a unor cadre di­ situaţia la InvătăUiră a co­
Ca urmare a măsurilor lua­ an suprafaţa cultivată cu le­ pentru acest an. cu cingătoare albă.. A scos un G H . I. NEG REA ocazii, la adresa multor ca­ dactice comportă discuţii, piilor lor trebuie mult in­
te In scopul ridicării randa­ gume protejate să ajungă la dre didactice, care se bucu­ materialul didactic nu este tensificate la toate şcolile,
mentului legum icultorii, In u l­ circa 2 hectare. ră de autoritate şl prestigiu. fiind în folosul tuturor, al
tim ii ani contribuţia oceslcl Investiţia ce ne-am propus De cile ori nu am auzit a­ folosit cu eficienţă, situaţie progresului in st rut liv-ediicn-
ramuri la formarea veniturilor 6*o facem pentru extinderea precieri de genul : „C opilul reflectată tn nivelul de pre­ liv.
băneşti totale ole cooperativei culturilor de legume protejate meu a urmat facultatea cu gătire a elevilor. Sc Conlucrarea mai slrînsCi
a reprezentat 10-16 procente. este deosebit de rentabilă Cal­ rezultate foarte bune. a fost ridică cu multă stringentă cu familia, cu organizaţiile
Necesitatea obţinerii unei ell- culele ne dovedesc că pe fie­ bine pregătit şi format în In unele şcoli necesitatea IJ.T.C. şi pionieri, funda­
clenţe sporite în cultivarea le­ care mp de construcţie chel­ şcoala generală şi în liceu; organizării mai judicioase a mentarea metcdico-ştiinţifică
gumelor ne-a determinat 6ă ne tuielile sînt de numai 12 lei azi este inginer destoinic. muncii melodico-didacticc. a muncii didactice devine o
preocupăm Îndeaproape de Din valorificarea în această M ii de m ulţum iri celor care folosirea în mai mare mă­ cerinţă pedagogică de primo
perfecţionarea şl Intensificarea primăvară a salatei cultivate s-au ocupat de el". sură a noutăţilor din peda­ imporlanţă pentru fiecare
procesului de producţie. In a­ din toamnă vom acoperi deja Acesta este de fapt rostul gogia şi psihologia şcolară cadru didactic Numai prin
cest scop am pus un accent lot peste 70 la sută din valoarea şcolii, al cadrelor didactice, modernă, crearea unul ca­ Ir-o cunoaştere temeinică a
mat însemnat pe rezolvarea investiţiei. Prin valorificarea de a face din fiecare elev dru de muncă creatoare, pe preţiosului material uman
principalelor probleme care tomatelor 6au ordelulul Iute şl un om cit mal folositor so­ un solid fundament metorii- cu care lucrează, numai fiind
condiţionează succesul în le- a producţiei cc sa va realiza cietăţii, să facă pe tineri să cn-ştlîntific. la zi cu cerinţele progra­
gumlcultură. in principal a-a la o a treia cultură tlrzle în fie pătrunşi de convingerea Sînt cazuri cind unii pro­ mei, ale manualelor, cu nou­
acordat prioritate irig a ţiilo r pe toamnă vom obţine deja În­ că, pentru a putea stăptni fesori şl învăţători nu se tăţile specialităţii, profesorul
întreaga suprafaţă cultivată cu semnate benellcii. Un calcul cuceririle ştiinţei şi tehni­ preocupă cu suficientă răs­ poale să-şi desfăşoare tn
legume, asigurării cantităţilor sumar ne demonstrează că de cii, procesele sociale, este pundere de latura educati­ cele mai optime condiţii
necesare de îngrăşăminte notu- pe un hectar ocupat cu legu­ nevoie să se pregătească te­ vă a procesului de Invăţă- lecţiile, să-si valorifice vo­
rale $t chimice, producerii ră­ me protejate se realizează un meinic de pe băncile şcolii mînt, lăsind acest lucru pe lumul si conţinutul cunoş­
sadurilor şt extinderii cu ltu ri­ venit de 4-5 ort mal mare decR şt, în acelaşi timp, este ne­ seama altor factori. A lţii În­ tinţelor predate, să foloscas-
lor succesive. cel obţinut prin cultivarea le ­
gumelor în 6lstem obişnuit. voie sfl doblndească trăsătu­ chid ochii Ia abaterile disci­ , că cu eficienţă cele mai po­
Un pas Important în dezvol- Iotă motivele pentru care ne rile etice ale omului socie­ plinare ale unor elevi sau trivite mijloace de Instruire
tareo legum lcnlturll s-a făcut vom preocupa permanent de tăţii socialiste, să fie con­ trec peste ele cu multă în­ si educare, tn ultimă instan­
anul trecut cînd consiliul de extinderea metodelor înainto- vinşi că el înşişi nu se pot găduinţă, socotind că „aşa ţă să obţină succesele scon­
conducere al cooperativei a te dc producere a legumelor. realiza pe plan social decît sînt ei" şl „ce să le faci tate
luat măsura de a produce le­ Intre colectivele ee as ig u ra buna funcţionare a a g re g a te lo r siderurgice se nu m ără şi lu ­
gume tim purii şl de primă a- Ing. M IR C EA G L O D E A N U crătorii atelieru lu i d e re p a ra ţii electrice d e la H u n e d o a ra , din rindul căro ra vă prezentăm pe
parltie şl a trecut jn mod ho- de la C.A .P. G eo a g iu bo b in ato rii O vldiu O p ri şa fl C a ro l Bulkescher. Foto : V. O N O IU Destinat să consemneze îm ­
tărît la înfăptuirea el. Aşa se plinirea a 10 ani de activitate
explică trecerea la construirea — „nici prea numeroşi, dar Revista revistelor
de solarii cu schelet metalic. nici prea putini", cum 6e spu­
Considerentele ce au stat la ne tn programul de sală —
baza acestei hotârîr! stnt m ul­ Lipsa de interes şi răspundere
tiple, de natură să convingă spectacolul ju b ilia r al estradei Iulu 1 aparţine lut T. Burducea spectiva estradei devene, p rile ­
şl alte unităţi agricole să trea­ devene ne readuce la lum inile şl D. Hanea. juieşte — dincolo de emoţia
că lo extinderea melodel de rampei clteva dtn cele mal fru­ Grupul de actori susţine un festivă — clteva observaţii p ri­
producere a legumelor în se- moase scenele, cuplete, balete autentic recital umoristic, vind compoziţia spectacolului.
re-solar. Pe scurt, Iată clteva se reflectă negativ în activitatea şl ctntece din premierele pre­ tntr-o interpretare care reuşeş­ A r fl fost de dorit ca, după
dintre avantajele oferite de zentate tn acest răstimp, reu­ te să handicapeze deseori d ifi­ vizionare, spectatorul să poată
sistemul amintit de cultivare a nite sub titlu l comun „Revista cultăţile textelor. „Părinţi şi beneficia de o Im agine4 mai
legumelor. Folosirea maselor revistelor". to p ii", „V is de glorie*, „M lnl- cuprinzătoare a succeselor,
turi acoperite cu astfel de ma­ ermelor zootehnice
plastice, pe lingă condiţiile fa­ tive, de 126 000 I. Dtn aceas­ Aşezaţi In fotoliul sălii „A r­ m lnlaturl", „Union*, „Parcă roole şl meritate, obţinute dc
vorabile de lumină şl căldură tă cauză nici cantitatea con­ ta*, „răsfoim", deci, o antolo­ zburam într-un vis* şl „Tem ­ teatru In cel 10 ani dc activi­
oferite legumelor din adăpos­ tractată nu s-a putut livra, ve­ gie a succeselor artistice re­ niţa soţilor m incinoşi', prlle- tate. Simpla alăturare a unor
momente din spectacolele an­
purtate de revista deveanâ. O
teriale, asigură o economie în­ niturile cooperativelor fiind revedem, cu emoţie, pe Marga­ terioare, lipsită de un comen­
diminuate cu aproape 250 000
semnată de materialo de con­ Eficienta activităţii în secto­ în evidenţă că nici una din ce­ fiecare scroafă avem o imagi­ lot. De asemenea, amintim că reta Grflriinaru, alegtnd din „re ­ SPECTACOLUL tariu, de o Idee de libret sau
strucţie acoperişul fiind de cir­ rul zootehnic este condiţionată le trei cooperative nu şi-o rea­ ne clară asupra „g rijii* mani­ C A P. Bampotoc a rămas res­ cuzită" clntece de odinioară, regie care să subordoneze
ca 60 dc ori mai uşor decît cel de o serie de factori Intre ca­ lizat planul la efective., la nici festate faţă de îndeplinirea in­ tantă la achitarea obligaţiilor ce au fremâtat la intensitatea părţile componente unei viziuni
de sticlă. Spre deosebire de o- re sporirea efectivelor şl a o specie de animale. Cauzele dicelui de natalitate. contractuale cu 37 bovine şi 8 premierelor. Ni se oferă, In JUBILIAR AL de ansamblu se resimte acut
riâposturile cu schelet din nu­ producţiei, asigurarea bazei te au determinat o astfel de Este cu totul Inexplicabil porcine. Faţă dc o astfel de acelaşi timp, revelaţia unei în reprezentaţie, care devine
iele sau din lemn fasonat, adă­ furajere, a adăposturilor şl în­ situaţie 6Înt multiple. In prin­ faptul că, pe lingă procentul situaţie este răspunzător direct voci mereu tinere, pline de ESTRADEI DEVENE (pentru cel ce cunosa mal pu­
posturile cu schelei metalic g rijirii corespunzătoare. cipal ele se datorează lipsei scăzut de natalitate, numărul consiliul de conducere şl b ri­ căldură şt amplitudine. Ne re­ ţin Intenţiile autorilor şl acti­
pentru a căror construcţie am In vederea valorificării su­ de îngrijire, furajare raţională animalelor pierdute prin mor­ gadierul Petru Raita, care au amintim melodii lansate în di­ vitatea teatrului) un succeda­
optat In unitotea noostră pre­ perioare a posibilităţilor şl a şl slabei osistenţe veterina­ talităţi a fost destul de ridicat, încredinţat unu! copil în g riji­ verse reviste, Interpretate acum julesc actorilor Lucian Radu- nee oarecare de melodii, cuple­
zintă o netă superioritate. Es­ tradiţiei existente, cele trei re, factori car. a în totalitatea pe cele trei cooperative repre- rea a 41 de viţei tn vîrstă de de Irlna Soroiu, Mariana Ha- llan, Ion M lhall, Adrian Nlco- te, scenete, balete etc.
te vorba (Ic faptul că astfel se cooperative agricole de pe ra­ lor au contribuit la înregistra­ zentînd 77 bovine, 241 porci­ 2-4 luni. ' vaşt, Larlsa Cernel, Pulu Faur. lae şl Florin Zgăvtrdlcl, obţi­ De asemenea, prin aplicarea
măreşte durata de utilizare a za comunei Hărău, respectiv rea unul procent scăzut de na­ ne şi 324 ovine Numai la Adunările generale anuale Cornel Negrescu, George Ca- nerea unor efecte cu largă p ri­ exagerată a criteriului prefe­
construcţiei la 20-25 de ani, a- Btrsău, Hărău şl Bampotoc, talitate şi la creşterea m ortali­ C A P Bampotoc au murit 50 ale cooperatorilor care vor a­ son şl alţii. ză de public, răsplătite cu a­ rinţei autorilor locoll, s*a în ­
dâpostul metalic se Întreţine şl-au stabilit tn planul de tăţii. bovine, 99 porcine şl 150 ovi­ vea loc peste puţină vreme plauze generoase. Demn de gustat mult aria repertoriului
uşor, Iar recuperarea cheltuie­ producţie pe anul 1968 să r i­ Natalitatea la bovine dc nu­ ne (?). Din păcate, tn actlvlta- trebuie să analizeze cu toată Corpul de balet, lntena so­ remarcat este faptul că o parte soliştilor vocali, foarte puţin
lilo r se poate face cu o singu­ dice sim ţitor ponderea secto­ mai 46 le sută la C A P. Bîr- lea conducerilor unităţilor s-a seriozitatea deficientele care licitat tn spectacol, evoluează din solişti şl din corpul de valorificaţi în spectacol.
ră cultură inefi din primul an rului zootehnic în ansamblul său, 49 la sută la Hărău şi 62 înrădăcinat practica cu totul s au manifestai în sectorul cu dezinvoltură în numere de balet reuşesc să participe, ală­
de lolosinţă. producţiei şl veniturilor rea­ la sută la Bampotoc reflectă n greşita de a trece cazurile de zootehnic şi sfl stabilească cele bună ţinută artistica, preluate turi de actori, la realizarea u­ Aceste mici sublinieri nu do­
două
îndeosebi din ultimele
Utilizarea maselor plastice lizate. Se pune însă întrebareat slabă preocupare a conduce­ mortalitate pe pierderi, fără ca mal potrivite măsuri In vede­ reviste. Revedem „Tezaurul", nor scenete reuşite, dovedind resc decît să vină în sprijinul
intenţiei teatrului de a prezen­
pentru protejarea culturilor o existat suficientă preocupare rilo r unităţilor şl a cadrelor cel vinovaţi să fie făcuţi răs­ rea creşterii producţiei anima­ „R itm uri", „Piaţa film elor", preocupare pentru înfăptuirea ta „spectacole din ce în ce
tim purii şl tirzli reprezintă li­ şl răspundere din partea con­ tehnice fată de obţinerea unui punzători material liere şl a veniturilor băneşti. „Pisicile*, piese de virtuozita­ dezideratului actual al revistei mal elevate" — intenţie măr­
na din cele mai eficiente me­ siliilo r de conducere, n cadre­ randament sporii în fermele de Nerealtzarea prevederilor Important este ca înfăptuirea te, în care, pe fundatul unei — polivolenţa Interpreţilor. turisită de directorul estradei
tode pentru grăbirea obţinerii lor tehnice şi a în g rijito rilo r animole. Sub orice aşteptare planului la natalitate şl pier­ obiectivelor ce se vor stabili interpretări generale de cali­ Direcţia de scenă aparţine devene în caietul de sală —
unor cantităţi sporite de legu­ de animale pentru îndeplini­ este şl procentul de natalitate derile prin m ortalităţi au Influ­ în acest an pentru sectorul Iul Ton Costea, Iar direcţia mu­
me în cursul lunilor de primă­ rea Integrală a sarr'nilor In la ovine, acesta nedepâşind 58 enţat negativ şl îndeplinirea zootehnic să fie urmărită în­ tate. se profilează partituri so­ zicală d irijorulu i Ştefan Ră- pe care o salutăm ca pe un
vară şi toamnă, cînd lipsa a- privinţa creşterii efectivelor şi la sută la Bampotoc şl 74 la su­ sarcinilor stabilite în ceea ce deaproape, punct cu punct, listice de ţinută, ce conturea­ duţ. Spectacolul se desfăşoară obiectiv de bun augur în con­
ccstora pe piaţă se face mult a producţiei animaliere ? tă la Hurău. Dacă mai amintim priveşte producţio de lapte şl pentru a se putea Interveni o- ză pregnant valoarea artiştilor într-un plăcut şi sugestiv ca­ tinuarea succeselor obţinute In
Mariana Avram. Georqeta Ene,
stmtită. Analiza efectuată cu clteva că în anul trecut cooperatorii carne. Astfel, la producţia to ­ Elena Papp, Tică Hanea şl N. dru scenografic realizat de Ion cei 10 ani de activitate,
Ţinînd seama de cele arăta­ zile In urmă de biroul o m ile - din Bampotoc au obţinui în tală de lapte s-a înregistrat o peratlv cu măsuri hotărîte un­ Bozeşan
te, în primăvara onnlul trecut l li 1111 comunal de partid a sco» medie numai 4,8 purcel de la nereallzare, pa cele 3 coopera­ de ae constată deficienţe. Lupvilescu. Coregrafia spectaco- „Revista revistelor*, retro­ T. ISTRATE