Page 55 - Drumul_socialismului_1969_01
P. 55
D R U M U L S U C IA L IS M U L U i
P re o c u p ă rile m a jo r e
tra d u s e în r e z u lta te ASTA SEARĂ
a s ig u ră p ro g re s u l MÂ DISTREZ
în t o a t e r a m u r ile Şlagărul film ului „Sta soro mi butto* este suficient dc
cunoscut pentru oricine a fost vreodată torturat de
super-gălâqia tonomalclor din diverse cafenele, aşa că
Discutarea Inlr-o şedlnlă cord că 8-au înregistrat pro baza sportivă a oraşului e cu atunci clnd frumoasa negresă. Lola, invitata expres clo
plenară a activităţii sportive grese. dar numai pentru că aşa prinsă In marile cluburi şi a- către direclorul unei staţiuni spre a şterge din amin
de masă şi de performantă, este evoluţia firească a lucru sociatii Dc aceea există o dis tirea ofilite i sale iubiri imaginea bravului cavalerist de
desfăşurată de-a lungul unul rilo r şl fenomenelor. Semnifi proporţie în componenta fe codat fn urma... prăbuşirii unei tribune de la un hipo
an presupune abordarea tutu caţia acestor fenomene pierde minină şi masculină a sporti drom, o anumită vfrstă aparlinind unei anumite genera Ce-o fi avut
ror problemelor ce le Implică din greutate pentru că din ba vilor hunedoreni. Sportivele lii tresare electrizată. Fiindcă, cc-i drept, Lola cintă şl
organizarea şi coordonarea, za numerică mare, doar un nu sini în inferioritate numerică dansează fermecător si cu atHa temperament, încfl tc
ridicarea, perfecţionarea rezul măr de ordinul zecilor de spor In acest sens ar fl echitabilă m iri cum de suporţi uneori b îtiie lile stlngoce ale nu cu el ?
tatelor. Raportul Consiliului tivi îndeplinesc haremurile înfiinţarea unei şcoli sportive ştiu cărei vedetuţe care hîriie fn m icrofonul răbdător:
judeţean pentru educaţie fizică naţionale. Or, In aceste con şi la Hunedoara". A l|i vorbi ..Hal să cinlâm ... ele... ele". Trebuie însă să recunoaş
>i sport prezentat In plenară a diţii se poate spune că pro tori au reliefat alfe probleme tem şi faptul că evoluţia talentatei vedele dc mtisîc- Am văzut fn fr - o ■/} cum co
avut darul de a sublinia aces gresul sportului nu a fost con asupra cărora daco se va ac Iwill Lola Falaua compensează cu insuficiente pentru coşii/ vecinului a sărit gardul
te probleme, realizarea lor, ac- ştient condus. Situaţia pare ţiona eficient vor da rezultate prolixitatea italică a prezumtivei comedii muzicale, si s-a amestecai prinlrc găini•
centulndu-se asupra rezultate mai deficitară dacă încercăm in ridicarea sportului hunedo structurate pe cîleva poante arhicunoscute. Reteta es le albe-nea. Cocoşul gazdă, (ot
lor bune. să răspundem la Întrebarea: rean. te verificată şi se bazează In exclusivitate pe excitabi alb si el, dar mare si puternic,
S-a desprins din lucrările ple „Cu ce s-au remarcat In lotu Discipline sportive de bază, litatea muşchilor faciali. Situaţia fundamentală a pe In ultim ii zece ani suprafaţa spaţiilor comerciale In Deva s-a repezit la „oaspete* şi... a
narei, ca o coordonată genera rile naţionale cel 31 de spor ca atletismul, n-âu îm eqlstral liculei se sprijină pe antiteza formală dintre un Ifnăr a crescut cil 8 185 mp din care pe aproape 5 000 mp au fost lăcut vecina o supă cu gdluşti. .
lă. necesitatea impulsionării tiv i selecţionaţi ?" Un răspuns progrese pe măsura obiective bibliofil, cu ochelari, timid, profesor de literatură şi amenajate unltătl pentru vtnzare pe Ungă cooperaţia meşte li Cd de atlceva /i-a mai 1ost
activităţii sportive, pentru r i pozitiv în acest sens II pot da lor propuse. Tovarăşul Con filozofie, şl dintr-un alt tlnăr, blond, frumos dar dezo şugărească. N oilor magazine şl blocuri, constructorii le vor a bun bietul cocoş. Ce-o li avui
dicarea rezultatelor obţinute doar alpinistul Avei Rllişan, stantin Ghenea. preşedintele lant de prost, a cărei singură ştiinţă se epuizează fn dăuga fn acest an peste I 100 de apartamente confortabile. cu el „gazda* ?
de sportivii noştri la nivelul care a Îndeplinit şl norma de C M.E F.S Hunedoara a amin transportarea nocturnă a junelor însetate de senzaţii Istorioara din lumea galina-
celor naţionale şi chiar mon maestru at sportului, antreno tit că „Hunedoara n-a obţinui estivale In fata unui telescop, a cărui menire principală
diale. Preocuparea In acest rul său Pichiu Dan Vifor, nu cele trei titlu ri naţionale pro nu este Inlcsnireo contemplării macrocosmosulul, cl efec ceelor s-a repetat în spela u-
sens va trebui s-o dovedească mit antrenor al lotului naţio puse. De ce?. Răspunsul l-n tuarea cit mai dibace a unui sărut plin de un tempera Vom oferi consuma mand la Stntandrei, Intr-o
toti factorii concurenţi In a- nal de alpinism, luptătorii dat. dc fapt, antrenorul Geor- ment meridional. Tînărul biblio fil dezavantajat de su noapte, la lin bal. Bietul Ioan
ccsl domeniu. Pină la traduce (je B alcanii: „Nc-am angajat perficialitatea fetelor care gravitează In ju ru l posesoru Bdluşa din Boşorod s-a ales cu
rea in fapt a acestor dezidera si nc tot angajăm că vom ob lui dc telescop, se foloseşte de cunoştinţele sale lingvis
te trebuie subliniat că existen ţine rezultate, dar pină acum tice şl filologice de a cuceri inima nu prea Insufletilel torilor condiţii mai o tăietură pe einslc. „Cocoşul*
ta unor motive de satisfacţie, nu putem remarca ntcl unul. studente (Marisa Sannla). Dar un accident stupid curmă gazdă — Răllcanu Costache,
automullumire, ce au Ia bază Antrenorii nu s-au achitot de temporar aventura promiţătoare şi bibliofilul, care Intre de loc 'de prin părţile laşului
îndeplinirea unor obiective Pentru angajamentele luate. Acum In limp se şmechereşte, se foloseşte dc ajutorul vedetei — s-a slm fit lo vit tn amorul
planificate pentru anul trecut tenţionăm să pregătim atleti exotice la care junele blond nu are succes. Ttnărul bune penfru servire
slnt destul de neînsemnate, pentru Olimpiada din 1972. timid şl cu starul de music-hall conspiră fructuos, slîr- propriu şl a ripostat prompt,
tocmai datorită faptului că nici dezvoltarea Pentru aceasta va trebui să ne nind un veritabil uragan In sufletul studentei. La spec de l-g pus pe Băluşa la pat
obiectivele propuse nu s-au ri reorganizăm activitatea şl să pentru 51 de zile, deşi erau la
dicat la rangul necesităţilor. muncim cu toată dăruirea. Vor tacolul l-nauqurna 1 al negresei, tinerii coiosfolă stupefiaţi Interviu prima.,, Jntllnlre. Ce-o I! avut
Cuprinderea In planul de o- sportului că b ib lio filu l se dovedeşte a fl un excelent partener de
biectlve pe 1968 a clauzelor i fl binevenite şl reorganizarea dans, care evoluează cu virtuozitate pe Ungă vedeta cu el nu se ştie, că Costache
„intrarea in loturile naţionale Comisiei judeţene de atletism e... scump la vorbă.
a cft mal mulţi sportivi, sau hunedorean De o atentie deosebita m eri brună. Dar fiindcă o corpedie este Inimaginabilă fără Reţeaua allmenlatlel publice servire, pentru cel grăbiţi, iar
obţinerea unor titlu ri de cam tă a beneficia sportul şcolar, un happy-end solid, cel doi tineri se regăsesc şi toa este una dintre verigile de ba la etaj o sală spaţioasă, mo
pioni nalionall", privite prin tă lumea se aruncă Intr-o piscină, scenă transbordată ză ale comerţului. A fluxul con dernă, cu servire dc către os
prisma cifrelor statistice par a care, aşa cum sublinia profeso pe pelicula colorată din film ul Iul Fellini „La dolce tinuu de consumatori care se pătari la mese, a tuturor sorti Se caută
II realizate. Nouă sportivi din rul Reichenauer Ioslî „formea vita*. perindă prin unităţile sale es mentelor şi speciolltătilor de
judeţul nostru au obţinut ti ză o largă bază de ma6ă pen te cel mai elocvent argument. mîncărurl şl băuturi.
tluri de campioni naţionali, o tru recrutarea sportivilor. De Filmul mal are două surse de amuzament. Una este Perseverfndu-se pe calea di în Deva, Io bufetul „Cetate"
echipă a fost declarată campi Mot Florlan şl Carculea Ioan D excepţionalul Nlno Taranto, In rolul directorului de sta versificării profilului acestor vom amenaja o bucătărie unde coşari
oană republicană, numărul for de la Jiul Petrlla. precum şi aceea trebuie să ne Îndrep - j ţiune, Iar cealaltă un cuplu teribil, din care unul dintre unităli, a modernizării şi în se vor pregăti anumite prepa
m aţiilor divizionare a crescut campionii de navomodelism. tăm atentla spre aceste pepi componenţii săi 11 reeditează pe Jcrry Lewis, înregis- frumuseţării lor, a Întronării rate ce se vor servi calde. Bu
la 28, Iar 31 de sportivi fac In rest, reprezentanţii noştri In niere, pentru că, aşa cum reie unei serviri prompte, civiliza fetul „Expres" 11 vom transfor 1:1 Se spune că cizmarul umblă
parte din loturile naţionale de loturile republicane au doar o se din comportarea d iviziilor £ trlnd aventuri de neînchipuit. Printre altele deserveşte te in toate restaurantele, bu ma In braserie, cu servire de cu pantofii rupţi, frizerul ne-
juniori, tineret şi seniori. Toa prezentă statistică. In condiţii prompt şl Inedit un septuagenar senil, mai animat din fetele, braseriile, cofetăriile către ospătari. Tot aici vom tuns şi croitorul cu hainele nc-
te acestea au fost posibile prin le unei bune baze de masă a şcolare, se obţin rezultate bu clnd in clnd de doruri trupeşti. Pentru onorariul... ono-' etc.. alimentaţia publică a fă crea un spaliu de intrare di
ne".
preocupările ce au existat şl sportului de performantă şl a rabll, bfltrlnul îşi poate înfrupta privirea prin găurile cut paşi im portanţi tn Întâmpi rectă fn hotelul „Dacia", asigu- călcate. Nu ştiu dacă maxima
prin lărgirea bazei de masă a sportului de masă foarte bu După cum uşor se poate ve narea satisfacerii cerinţelor tu rind Astfel celor cazaţi aici lu- rezistă şl azi atacurilor tot mal
sportului de performantă. In ne. rezultatele obţinute nu slnt dea, posibilităţi pentru dezvol < special tăiate pe zidul cabinelor rezervate pentru doam turor consumatorilor. orea micului dejun printr-o febrile ale celor direct vizaţi.
anul 1968 au fost legitim aţi semnificative. tarea activităţii sportive există ne. Nlno Taranto e prezent in film in mal multe ipos Intr-o convorbire recentă cu simplă coborîrc la porter. La Se parc !nsă cd trebuie corn-
1098 de sportivi şi 26 de sec Judeţul Hunedoara dispune O taze, ca amorez tlrzlu şl ca victima congelată a unul tovarăşul M arin Bălescu, direc restaurantele „Perla Cotaţii" şl
masă şl în com petiţiile judeţe 5E
ţii s-au afiliat federaţiilor de de posibilităţi umane şi de ba din abundentă. In etapele de atentat de răpire. torul T.A P.L. Deva, am abor „M ureşul" vom asfalta aleea pictată cu urm ătorul text .* du
specialitate. In aceste condiţii ză materială In măsură să fa dat clteva dintre problemele şi, respectiv, grădina dc vară pă „ C roitorul cu hainele nc-
unem de o bază de masă ciliteze obţinerea m arilor per ne şl republicane va trebui ca O Desigur, film ul Iul Ettore Fizzarolti poale fi comentat rare stau in fala conducerii O dotă cu deschiderea, în tri jjj călcate" să se spună si ,qos-
xmrinde 5 607 sportivi legl- formante. Cele trei centre spor sportivii să obţină rezultate si ac îndelung, dar sini suficiente datele dc mai sus pentru trustului, acum, la început dc mestrul doi, a grădinii dc va iîj podarii oraşului iau loc". Spu-
iti In 361 de secţii, tive existente In m unicipiile tuate la nivelul cerinţelor nor un film ce e un simplu prilej de destindere dc care u- an, de a căror rezolvare de ră la „M ureşul", localul va in
aportarea rezultatelor ob Deva, Hunedoara şi Petroşani, melor actuale. Pentru aceasta U neorl, să recunoaştem, avem cu foţii nevoie. pinde îmbunătăţirea pe mal tra în modernizare pentru igie i.j| nem aceasta pentru că In la-
nizarea bucătăriei, amenajarea j nuaric la l.L.L. Petroşani au
departe a activităţii din acest
le In sportul hunedorean cu bogată tradiţie In sport, pot sector. sălii, a grupului social ele.
furniza lo tu rilo r naţionale spor revin sarcini Importante tutu A L C O V A C I şi' lost două incendii — în 3 şi
iceste cifre este In măsură — Asigurarea în continuare Dc asemenea, prin mutarea
tiv i care să reprezinte cu cin ror sportivilor, antrenorilor, !|j 13, tar la I.G.CL. Hunedoara
.evidenţieze nelnsemnătatea ste Judeţul nostru. Pentru rid i secţiilor, consiliilor judeţene, a bazei tehnico-malcriale la birourilor T A.P L. din actualul
formantelor. Cu excepţia carea unor sportivi dc talent municipale şt orăşeneşti de toate unităţile noastre este li sediu Intr-o clădire de pe str. :j unul, in ziua de 8. Cauza care
na dintre cerinţele primordiale,
Lenin, aici vom deschide o bra
f te-o Provocat s-a aliat că era
inerii titlu rilo r de campioni există deci toate condiţiile. Ele care se află mereu tn alentia serie cu terasă, cu Intrarea din
trebuie Insă puse In valoare. specialitate pentru Îndeplinirea ?! Ia coşul dc tum. Nu putea li
lonali de către echipa Me noastră — ne-a spus tovarăşul str. Karl Marx. Cafe-barului 11
Aceasta se poate face numai obiectivelor reieşite din hotS- j; descoperită mal înainte I Sau
ii Hunedoara la atletism, prin munca plină de abnegaţie rlrile fo ru rilor naţionale şl ale Bălescu. In acest scop a fost vom anexa o bucătărie pentru
t Florin şl Carculea Ioan a celor chemaţi s-o facă — celor proprii. Vom putea vorbi fntocmit un amplu plan de mă pregătirea m inţiturilor, Iar ho Ijj n-a avut clnc ? Atunci, pină la
telului „Bulevard" un hol cu
suri lehnico-organizatorice, cu
lupte libere Juniori, Hără- sportivi şl antrenori. Sini edi leTmene si responsabilităţi vizibilitate spre stradă. găsirea unor coşari şi zidari
ficatoare In acest sens cuvin despre rezultate bune numai a- care sd curele şi să repare co
i Dumitru la tenis de clmp, precise Transpunerea lui fn — In direcţia ridicării
tele profesoarei Doina Cismaş : luncl clnd activitatea sportivă şurile, punctI la intrarea în în
i Ştefan, Ciortan Leontln, „V olum ul de muncă la antre se va desfăşura pe baza prin fapt va conduce la ridicarea gradului de caliiicarc a treprinderi un anun( „Accesul
lucrătorilor din unităţile
saroş Franclsc şl Preda Ioan namente este destul dc mic, de cipiilor sănătoase, a muncii pli nivelului dc servire, la satis alimentaţiei publice, ce pompierilor interzis /'.
facerea exigentelor clientelei.
navo şl aeromodelism, spor- aceea rezultatele slnt slabe sau — Puteti enumera ei- măsuri a(| Întreprins f
in foarte puttn progres fată de ne de abnegaţie, de dăruire.
hunedorcan nu figurează teva exemple ? — Am deschis un curs dc
anii trecutl. Pentru ca antrena Aceste deziderate trebuie să-şl
nici o altă listă a campio- mentele să aibă eficientă, ele găsească Insă materializarea în — Să ne oprim la cele care specializare pentru şefii de u-
nitotl. iar în curînd îşi va în
•r. Datele de mal sus au trebuie să aibă continuitate. obţinerea de titluri, de recor au începui să fie aplicate. cepe lecţiile un alt curs de Drumul fe fură
din
Restaurantul „F eroviarul"
Interpretate ca mullumt- Voi remarca faptul că profeso Simeria a Intrat deja fn moder caiiilcare. fără scoatere din
rii de educaţie fizică din Hu duri valoroase, In afirmarea
e şl astfel s-a putut con- nizare şi în clteva luni va fi producţie, pentru ospătari, bu
nedoara desfăşoară prea pulină pe plan naţional şi internaţio
e că In anul ce a trecui activitate In şcoli, nu stnt nal a sportivilor hunedoreni. gata. In forma finală el va a- cătari, bnrmoni etc. Pentru lu Stic oricine că pe timp de
ui hunedorean a Inrcgls- preocupaţi pentru creşterea răla ca Restaurantul gării din crătorii din oclivltalea hotelie
de
ră vom deschide un curs
Braşov. La parter va avea un iarnă drumul Ic tură. Pe dea
irogrese şi succese. De a- sportivilor, se mulţumesc că S. G O R U N învăţare a lim bilor străine. în
fel de bufet expres, cu auto supra lui cslc un strat de ză
deosebi limba franceză. Vom
insista asupra cunoaşterii no padă sub care nu şta ce-f. U
ţiunilor de bază. legate dc ser nii şoîeri zic cd nu-i nimic
ă amploarea statisticilor liarde lei. Corespunzător cerin clteva ramuri de bază : aproa reia 1 se va asigura un poten virea tu riştilor străini care ne deosebit şl gonesc maşinile dc
•.cembrle, consemnlnd bl- ţelor sporite de folosire a cu pe 5,5 milioane tone de otel, ţial de 99 000 de tractoare, vor vizita nu Ic vezi urma, a lţii cd de
remarcabllc în varlate- rentului electric In toate ramu circa 20 milioane tone cărbu 51 500 combine şi alte maşini, Pe de altă parte, am luat desubt c gheată. Ăştia ajung
nenll ale producţiei ma- rile Industriale, In agricultură ne, 25 000 de tractoare, peste cantităţi sporite de Îngrăşămin Iniţiativa organizării unor ex
, rezultatele prim elor zi- cit şl de consumatorii casnici, 30 000 de autocamioane, 12 000 te chimice şl suprafeţe Irigate puneri lunare, pe teme cum ar departe, cd merg atenli. Aşa că
muncA ale noului an In cursul acestui an producţia de turisme „Dacia", circa mai mari, ea va furniza o pro ETAPA DIN 19 IANUARIE |96b : f i: combaterea luării de bacşiş, nu e bine să te-ncrezt în sta
arcă mugurii, sub a că- de energie electrică va ajunge 860 000 tone îngrăşăminte mi ducţie de 83,3 miliarde lei. Se J. Atdlanta — Roma o servirii preferenţiale, a com rea drum ului, ca să nu alu
fătişare nu e Insă greu la 31 miliarde kW h, sporind cu nerale, cantitate evaluată In remarcă îndeosebi cantitatea 2—2 x portării nccorespunzăloarc fa neci. Crişan Aurel din Dum-
jieştl viitoarea coroană a peste 9 la 6ută fată dc nivelul substanţă activă, aproape 8 sporită de cereale, aproplin- 2. Florentina — Juvejitus 2—1 1 ţă de consumatori etc.
arbore falnic. O ştire de atins In 1968. In acest scop, milioane tone de ciment. La du-se de 14 milioane tone. fl. Infernazionale — Vcrona 4—t 1 Lucratorii noştri sini liotă- brăvifa-lliQ a plătit cu viata
4. Lanerossl — Pisq
it de Ianuarie, punerea Scrutlnd orizontul perspecti 1—2 2 rîli să facă totul pentru o mai o asemenea alunecare, In ziua
enslune a Unici de 110 velor mari şi mobilizatoare 5 Napoll — Milan 0—0 <x bună servire a clienţilor, pen de 13 Ianuarie, cind tractorul
tovinari—M otru, poate a prin valoarea lor aritmetică, 6. Palermo — Bologna 2—0 1 tru mulţumirea lor deplină. Din pe carc-l conducea s-a răstur
. ca un eveniment abso- ORIZONT complexe prin cerinţele lor de 7. Sampdorla — Cagllarl 0— 1 2 partea conducerii trustului nat şi l-a strivit.
bişnult, dar ea vine doar ordin calitativ, dar judicios 8. Torlno - Varese 2—1 1 nostru, a m ajoritălii lucrători
teva ore după ce m inistrul formulate de organele de pla lor, există o asemenea străda Va' parcă pc drum drept nu
9. Reggiana — Genoa
esort a anunţat că produc nificare, constatăm că obiecti 10, Mantova — Padova t—0 1 nie. Pentru a o putea într-ade- Poţi păli nimic ? Microbuzul
te energie electrică a anu- vele anului 1969 reprezintă noi 11. Monza — Foggia 2—0 1 văr îndeplini, avem însă nevo 31-IIU-603 a scăpat in 17 ir
1968 a atins 28 miliarde ECONOMIC piscuri, mal Îndrăzneţe decit 0 -1 2 ie şi de sprijinul m iilor de con
i. Iar din şuvoiul celor cele din anii trccufi. Există in 12 Brescia — Ternana 3—2 l sumatori care trec zilnic pra nuaric, pc la ora 13,50, ca prl
) tone de fontă, elaborate să considerente care ne fac să 13. Como — Peruqla 1—0 î gul unltăliîor noastre. minune dc-o Inllm plarc neplă
e plan în primele zile ale afirmăm că onul 1969 Işl va cută. Şolcrul a binevoit să
1ul an, se va naşte flu viu l găsi îm plinirea scontală. In n- Fond de premii i 317 661 lei. Interviu re a liza t de
ndescent, purtlnd în „al- cest sens este suficient să o- G . IG N A T depăşească in curbă, în cartie-
sa milioane de tone de concomitent cu lucrările de la rlndul său, Industria uşoară va inintlm că zilnic industria noas ,u t Gofdu. un autoturism.
si Izvortte din furnalele şl Porţile de Fler, unde se vor continua să evolueze Inlr-un tră revarsă tn circuitul econo Conducătorul autoturism ului
ariile de la GalaU, Hune- Instala 12 000 tone de utilaje şl ritm tot mal dinamic pe dru mic peste 13 000 tone de otel, ha claxonat (deşi-i interzis în
a, Reşiţa. Câtan, Otelul echipamente, vor II puse In ex mul bun pe care s-a înscris în 9 500 tone laminate, 55 000 to oraş) semn că l-a văzut cit de
j, Bucureşti. ploatare grupuri energetice cu actualul cincinal. Astfel, In ne de cărbune, 70 de tractoare.
o putere totală de 650 M W , In 1969 vor fl puse fn funcţiune SECţlA Diurnii ŞI PODURI DEM viteaz este şl că se fereşte dc
Ind pe tem eliile solide ale tre care al doilea grup de 200 10 Întreprinderi noi, Intre care 1,7 milioane mp ţesături,
ul 1968, In cursul căruia, M W de la centrala din Bor- Combinatul de articole tehnice 200 000 perechi de încălţămin cl. Dacă arc chiar atu dc mult
cum sublinia tovarăşul zeşll şl prim ul grup de 200 M W din cauciuc de la Piteşti, între te şt atltea alte produse. Dar curai şl nu-i c teamă cd-/... fu
lae Geauşescu, s-a ampllfl- de la termocentrala din Deva. prinderea de tricotaje din Su dincolo de cifrele statistice ră drumul, sd bincvoIască a a
şl s-a perfecţionat actlvl- Aşadar, ţara noastră va depăşi ceava şl altele, ceea ce va fa pulsează vie, îndrăzneaţă şl ne Anunţă pe cei interesaţi că in conformitate cu ordinul D.G.D.
i în sfera producţiei mate tn producţia de energie elec ce ca prevederile cincinalului obosită hotărlrea m ilioanelor Bucureşti circulaţia rutieră pe D N 7/a Petroşani — Voineasa — vea curajul să sc prezinte la
, au continuat dinamic trică o cotă care marchează pentru acest an să fie depăşite de oameni ai muncit care s-an Inspectoratul m iliţiei fude(ului
strlallzarea socialistă a tB- mersul el ferm pe calea indus cu 2,4 miliarde lei. In cursul angajat să îndeplinească exem Brezoi este închisă pină la noi dispoziţiuni, în urma lucrărilor ce se Hunedoara, serviciul circulafi-
modernlzarea agriculturii, trializării. anului 1969, pentru prima oară, plar sarcinile celui de-aî pa execută în zona barajului de Ia Hidrocentrala de pe Lotru. <?/... pregătit. Cu cit mai de
oltarea ştiinţei, artei şl A nul 1969, socotit pe bună industria noastră uşoară va trulea an al cincinalului, spo
irll, planul pe 1969 preve- dreptate, prin prevederile sale, reuşi să compenseze importul rind astfel tot mal mult pu Informaţii suplimentare se obţin la telefon 2457 sau 1419 vreme, cu atît mai bine... pen
a producţia globală a ln- anul hotărllor al planului cin de materii prime şl materiale terea economică a patriei so Deva. tru el.
Inderllor Industriale socla- cinal, va consemna, de aseme cu exportul de produse. cialiste. R ubrică re a liz a tă de
să se ridice la 264,4 mi nea, noi salturi Însemnate în Cit priveşte agricultura, că- NICOLAE DASCALESCU
D R A G O Ş C A LIN
^ 1 ' -L_ _JL i „
uscate („P o p u la r") ; B R A D i Caut
CINEM A o nevastă („S te aua ro şie ") | G U - P entru p rie te n ii m uzJcll eorale : fla u tis tu lu i V asite Jla n u : 10,30 to ria c v a rte tu lu i m o dem c 11.40 (ol. X II). Tem a : P roblem e Vremea
R a d io ju rn a l.
16,00
S port ;
1O 0
Roza v ln t u r llo r ; 10.55 M u zică
E m isiune lite ra ră . P roblem »
dc
u
AZI D E V A : Astă seară m ă distrez R A B A B Z A i Un ta x i p e n tru To- M e lo d ii po pulare cu V ic to ri* B a şoarA ; n.lO D in fo lc lo ru l m uzical e tim ologia (I) dc acad. A l. G ra u r : 18.05 L im b a engleză — lecţia 49 j
de calcul In te g ra l ;
ro m ă n l de
azi
16.30
riu şl C onstantin C hlsăr ;
22,00 M u zicie n i
b ro u k („M in e ru l") ; 1LIA : M a ry-
al po p o a re lo r : 11.45 Piese p e n tru
despre m u zicie ni ro m ă n l de fe ri.
12,30 Vorbeşte M osco
violon cel ;
A ntena tin e re tu lu i : 17,00 F a rm ecul
sla şl N apoleon („L u m in a ").
„P a tria ") ;
Eu
(cin e m a to g ra fu l
le-am Iu b it („A rta ") ; S IM E R IA : u n u l vals ; 17,15 Ce a nou In Ju va : 13,00 C oncert de p rin z ; 13,30 Ceorge Sbârcea despre T lb e riu 18.30 P entru c o p il r „ M id i m eşteri
Şapte oam eni de a u r („M u re ş u l") ; RADIO de ţul dv, ? D îm b o viţa ; i7„W S al Ita dlo m a g a zln u l fe m e ilo r : 14.10 nre d ice a n u ; 22,30 C ronica film u PENTRU 24 ORE
vatore A dam o şl clteva din auc-
H U N ED O A R A : S tu d iu despre fe ceaele sale ; .17.45 R evista econom i A uzite d in bă t.rlnl — em isiu ne de lu i ; 22,40 Fragm ente d in opera m * r l" ;
ş tiin ţific ;
fo lc lo r ;
14,30 M o m e n t
M u -
P R O G R AM U L I 5
mei („C o n s tru c to ru l") ; N u
slnt
PECTACOLE copaci pe stradă („F la cA ra ") ; în v.icA şl a c tu a lită ţi ; f.M M io riţa . că ; 10.05 M u zică po pulară şt uşoa n.35 Clnteee de R adu şe rh a n şl „M ic u l M a ra t" de M oscagnl : 23.07 19,00 T e le ju rn a lu l do seară ; V rem e rece, cu ce ru l te m p o ra r
ţe le p tu l de po m u ntele blestem at F o lc lo r d in T * r * L o vişte l : lO.Ot) ră ; 10,90 Gazeta ra d io ; 10.00 o V aslle V eseiovski ; 16,00 D o i In M #ri v io lo n iş ti : N M hnn M lU tc in ; a co p e rit. Izo la t va ninge slab. v in -
(„S id e ru rg ic u l") ; C A LA N : P o SA în vă ţă m un ctntec : „C ra va ta m elodie pe adresa dum neavoas te rp re t!. două s tilu ri : Jcan PAu- 23,31 M uzică uşoară. 19.30 B u le tin u l m eteorologic ; tttl va s u fla p o triv it d in est. T e m
A. j „P asă rea eîntA toare", ru m b e lu l de argilA ( „ l i Iu n ie ") ; roşie*! de T e odo r B ra tu . pe v e rsu ri tră ; 10,20 S p o r t; 19.30 A lb u m fo l neecu şt U ttlc T o n y ; 16.15 U v e r 19,40 O riz o n t ccon*m!o — 1969 ; p e ra tu ra Ia scădere, ziua va li
c lo ric ; 20,03 C onsu ltaţie Jurid ică ;
tu ra la opera „C o ţo fa n a h o aţă" de
de A ro n Tam âşl. P rezintă T E L IU C : în d ră g o s tim din M arona de Io n B ra d ; 10.10 Cura de lim 20,13 P e n tru p rie te n ii m agnetofo
>1 de s ta l m a g h ia r d in 6f. („M in e ru l") ; G H E LA R : Oscar ba franceză ; 10,30 M u zică popu n u lu i ; 20,50 R ecital M a iia Callas : Rosslnt ; 16.25 V ia ţa de con cert n 20.05 T e le -u n lre rs lta lo a . Is to ria c iv i cuprinsă In tro — 2 ol 0 grade, ia r
c a p ita le i; 17,00 R a d io ju rn a l ; 17,io
(„M in e ru l") ; P ETR O ŞAN I : Judu-
la ră ; li,o s F ragm ente d in opereta
ghe (In lim b a m aghiară). 21,03 R am pa. O trilo g ie d ra m a ti noaptea In tre — 8 şl — 6 grade.
ka — agent secret („7 N oiem ..C tntec g lta n " dc M a u rlce Y va ln ; P oeţii n o ş tri şl m uzica vocală : liz a ţiilo r. C iv iliz a ţia K h m e r ;
b rie "); Un Id io t la P aris (Re IM S F re d o n a ţi cu noi — m uzică că de in s p ira ţie Isto rică : „U n ire a 17.30 n e la schiţă la ro m an „ N in
B R IA 8 itSoseso deseară*, co p u b lica ; LU P E N I : V u ltu r ii zboa uşoară ; 11,45 S fa tu l m e d icu lu i. P rin c ip a te lo r" ; 21,25 M u zică u ge" j 17.45 R ecital N lcolae lle r - PENTRU URMĂTOARELE
i de T u d o r M uşatoscu. Pre- ră devrem e („M u n c ito re s c ") ; P rim u l a ju to r In caz de lu xâ tU $1 şoară ; 22.00 R a d io ju rn a l : 32.2.1 Ica 1B.03 M e rid ia n e ; 18.10 M u- 20.30 Seară do leA tru : M io riţa ",
T e a tru l de stat »,Va1ea Jlu- Ifo m b re („C u ltu ra l") ; LO N E A : entorse ; 12,00 M e lo d ii de A u re l Jazz : 22,40 M o m ent poetic ; 23.00 f 7.1 că uşoară : 19.05 C oncert dc m u dc V n lc rlu AnanLa. In pauze, 2 ZILE
>etroşanf. O colul („M in e ru l") ; PETR I- M anolachc şl C am elia DâseWescu ; M e lo d ii m agazin ; 23,45 P agini dl» z ic i rom ânească ; 19,30 C urs dc
L A ; T a ffy ţ i v ln ftto ru l („M u n c i 12.20 C ronica f ilm u lu i; 12,30 In - o p e re ; 0,05—5,00 E strada n o c lu i^ lim b a franceză ; 19,50 N oapte bu film e le docum entare : Nota
toresc") ; V U LC A N : O m u l pe tlln lre cu m elodia populară şl In nă. nă, c o p il : 19,55 C lntecu l d in a V rcm o roce cu co ru l schim bă
X R IA VECHE t „O m u l Car#! carc-l iubesc („M u n cito re sc") ; te rp re tu l p r e fe r a t; 13,20 S o lişti şl P R O G R AM U L H : 7,00 M uzică m u rg (ZII) Bela B a rto k ; 20,30 O zece la sport. Pc urm ele u n u l
o ii m o arte a", piesă de V ic to r ORAŞT1E : N eînţelesul („P a tria ") ; orchestre de m uzică uşoară ; populară d in O lten ia : 7.37 Con ra sp e cia listu lu i. E le c tro n ic a ; film d is p ă ru t ; to r. T e m p o ra r va ning e slab. V iu
Ju, susţin ută dc un cotccdv Pasărea cu pene m in u n a t co lo ra 14.10 T o t În a in te ; 1S.1S T ă rii. ..ini cert m a tin a l ; 0.10 T o t în a in te ; 17.30 T e lex T v. ; lu i va s u fla p o triv it, d in nord-est.
>atrul de stat „V a le a J iu lu i" te („F la cA ra ") ; G E O A G IU -B Â I : ma şl versul. M o n ta j de poezie p.io C urs de lim b a franceză : o.3n 20.90 S curtă In tlln irn m uzicală cu 17.30 c o n s u lta ţii la m atem atică 22.50 T e le ju rn a lu l de noapte. T e m p e ra tu ra In ecădero tre p ta tă .
şan!. V a le tu l de plcA) SAŢEQ i V ie ţi oontemporana romăneaicâ j u,90 Mutică upoarl a I0,w Roolţalul N ancy B lnatra o Si.OS F ile d in is