Page 56 - Drumul_socialismului_1969_01

D RU M U L S O C IA L IS M U L U I

D i
SECVENŢE INTERNAŢIONALE ■ • ..........ii 11 n i 1111 m i t 11 u 111 i 111 rrir i f i mini nurimiififf
imn m i
im
im u l IUI

Sosirea la Berlin La Geneva Reuniunea experţilor Tezele Comitetului de pregătire a celei de-a 20-a

a delegafiei guver­ guvernam entali pentru cooperarea aniversări a Republicii Democrate Germane

20 (Agerpres). La
BERLIN
Crearea Republicii Democrate
ştiinţifica şi tehnica Berlin au lost dale publicită­ Germane, subliniază documen­ ce durabilă În Europa, preconl-
zlnd, între altele, recunoaşte­
ţii tezele Comitetului de pre­
namentale romane dentul Agerpres, H. Liman, dini de prioritate pentru dife­ rii avantajului reciproc. V orbi­ gătire a celei de-a 20-a ani­ tul. a constituit o cotitură In rea statu-quo-ulul teritorial e­
xistent, stabilirea dc relaţii di­
istoria poporului german. As­
GENEVA 20. •— Corespon­
plomatice normale între toate
tăzi, se spune In teze, putem
versări a R.D.G. Trecînd în re­
rite proiecte concrete şl mo­
torul a amintit că România a
transm ite: Luni s-au deschis dalităţile de întărire a meca­ propus elaborarea unui proiect vistă realizările obţinute tn a- constata cu satisfacţie că popo statele europene, primirea am­
la sediul Palatului N aţiunilor nismului instituţional de coo­ de program de lucru în vede­ ccşti ani, în teze se arată că rul muncitor din R.D. Germa­ belor state germane în O.N.U.
lucrările unei reuniuni a ex­ perare ştiinţifică şi tehnică e- rea intensilicării cooperării In­ fa(ă de 1950 venitul naţional nă. sub conducerea clasai mun­ si în organismele acestei orga­
BERLIN 20. — Coresponden­ nlşlrl, reprezentantul perma­
tul Agerpres, Şt. Deju, trans­ nent al Republicii Socialiste perţilor guvernamentali pentru xislînd în cadrul Comisiei. ternaţionale tn cadrul Comisiei şi salariul real au crescut în citoare şi a partidului său, a nizaţii, Încheierea unui tratai
m ite: Luni dimineaţa a sosit România în C A E R , pentru a cooperarea ştiinţifică şi tehni­ Delegaţia română la reuniu­ Economice O N.U. pentru Eu­ R.D.G. în prezent de 3,5 ori Invis definitiv şi irevocabil, In vederea neutilizSrii tortei In
la Berlin delegaţia guvernat participa la lucrările celei de-a că, organizata de Comisia eco­ ne este condusă de acad A u­ ropa şi a identificării unor for­ In ultim ii 12 ani, cheltuielile au fost puse baz.ele socialismu­ relaţiile dintre cele două state
me eficiente dc cooperare El
inentalS română condusă de 23-a sesiuni a Consiliului de nomică O.N.U. pentru Europa. rel Avramescu, directorul In­ şl-a exprimat speranţa că ac­ statului pentru învăţăm lnlul lui. In cele două decenii care germane şl a unul tratat din­
Ordinea dc zi prevede exa­
Gheorghe Rădulescu, vicepre­ A jutor Economic Reciproc, care minarea activităţilor Comisiei stitutului de Documentare al tuala reuniune va marca un public, pregătirea profesională, au trecut, drumul parcurs de tre R D. Germană şl Republica
şedinte al Consiliului de ^Ji- economice O.N.U pentru Eu­ Academiei Republicii Socialis­ sport, ocrotirea sănătăţii şi a- noi nu a fost deloc uşor. Grea Federală a Germaniei.
se va desfăşura In capitala te România pas important în aprofundarea sislenţă socială, ştiinţă, artă a fost lupta noastră împotriva Principiile fundamentale dc
ropa In domeniul promovării In şedinţa de după-amîază, şi diversificarea cooperării şl cultură s-au dublat, ajun- nezdruncinat ale politicii de
RD. Germane Intre 21 şl 23 cooperării ştiinţifice şl tehni­ delegatul român. Slelian lli- ştiinţifice şi tehnice Intre ţă­ glnd la cifra de 24 milioane opoziţiei interne şi externe, pace a RD.G. stnt prietenia
Ianuarie. ce şi a perspectivelor dezvol­ nolu, a luat cuvînlui, insistînd mărci anual îm potriva urm ărilor fascismu­ fermă cu Uniunea Sovietică,
Un interviu al Oaspeţii români au fost sa­ tării transferului de tehnologie, asupra necesităţii de a se dez­ rile membre ale Comisiei lui şl războiului, împotriva re­ permanenta Întărire a comuni­
percusiunilor scindării Germa­
difuzării de Informaţii ştiin ţifi­ volta cooperarea ştiinţifică şt niei. îm potriva duşmanilor im­ tăţii statelor socialiste, solida­
Şahinşahului lutaţi la sosire de vicepreşe­ ce şi tehnice, Încurajării orga­ tehnică în domenii noi, astfel ritatea cu statele naţionale şl
dintele Consiliului de M iniştri nizării cercetării internaţionale Incit circuitul valorilor mate­ Şcdinfa cabinetului perialişti ai naţiunii noastre şi coexistenta cu state cu orln-
Iranului al R.D.G., dr. Gerhard Welss, conjugate, previziunilor tehno­ riale să fie cit mai larg Schim­ al păcii. tn duiri sociale deosebite
Socialismul şe dezvoltă
de secretarul C.A.ER, Nicolai logice şi planificării pe lermcn burile acestea — a subliniat el R D.G. pe o bază proprie şi po­
lung. • * 4 — trebuie concepute în spiri­ israelian
NEW YORK 20 (Agerpres). Fadecv, precum şl de alte per­ triv it legităţilor sale proprii.
U ltim ul număr al publicaţiei soane oficiole. Participanţi vor discuta, do tul respectului pentru suvera­ Ţelul său strategic este dc a Instalarea la Casa Aibă
„U.S, News and W orld Report" asemenea, stabilirea unei o r­ nitatea naţională şi al asigură- TEL AV1V 20 (Agerpres) — Iulul a unul credit de 40 m i­ garanta securitatea şi pacea
Inserează In paginile sale un O reuniune a cabinetului lioane dolari pentru construi­ pentru ca sarcinile construc­ a preşedintelui Nixon
Interviu al Şahinşahului Iranu­ Israelian a avut loc duminică, rea unei uzine de desalinizare ţiei socialiste să poată fi În­ W ASHINGTON 20 (Ager­
lui, Mohammed Reza Pahlavl, sub preşedinţia premierului a apei de mare El a menţionat deplinite cu succes. In conti­ pres). — l uni au avut loc la
In care suveranul abordează Noi acţiuni greviste în ţările Levi Eshkol. M inistrul de ex­ că acest credit va îi Insotit de nuare se menţionează că popo­ Washington, festivităţile con­
coordonatele actuale ale „p o li­ terne Abba Eban a declarat că un împrumut pe termen lung rul german nu poale dobîndi sacrate instalării celui dc-al 37-
ticii naţionale independente a Franla nu a comunicat Israe­ de 18 milioane dolari. aprecierea si prietenia popoa­ Ica preşedinte al Statelor U ni­
ţării, care a pus capăt Im ixtiu­ lului propunerea cu privire Ia ☆ relor. precum şl pacea şi se­ te ale Aracricil, Richard M II-
aspecte ale situaţiei economice capitaliste Partidele lsraeliene Mapam perialistă. ci numai prin mun­ Spiro Agncw a fost instalat ca
nilor străine*', precum şl unele o reuniune a reprezentanţilor IERUSALIM 20 (Agerpres). — curitatea prin expansiunea im­ hous Nixon. In acelaşi limp.
actuale. Şahinşahul subliniază celor patru puteri privind re­ şl laburist unificat (acesta din ca de calitate a oamenilor săi, vicepreşedinte al S.U.A. Eve­
glementarea conllictului israe-
în aceaslă ordine de Idei efor­ tarea grevei. Greva va afecla nou în grevă revendietnd spo­ liano-arab El a reafirmat că urmă cuprinzlnd partidele Ma- prin realizările savanţilor şl nimentul a marcat venirea la
turile Iranului „de a deveni Marea B foarte mult exporturile brita­ rirea salariilor şl Îmbunătăţirea politica Israelului constă în pai, Achduulh — Haavoda şi operele culturii sale umaniste. putere a unei adm inistraţii re­
o ţară Industrială", obiectivul nice. prin faptul că numeroase condiţiilor de muncă Inccplnd căutarea unei reglementări pe Rafi) au hotărît crearea unul Sarcina istorică a republicii publicane. după ce în ultim ii
final uruitnd să fie „atingerea LONDRA 20 (Agerpres). — comenzi din străinătate, trans­ de la I octombrie anul trecui, baza unui acord Intre toate giup parlamentar unic, sub noastre, se subliniază In docu­ opt ani Slalelc Unite au losl
In urm ătorii 20 de ani a unui Luni a început greva lucră­ mise In mod obişnuit prin ca­ r.i nu au lucrat declt 25 de părţile interesate şi că guver­ preşedinţia lui Levl Eshkol. ment, este să facem lotul pen­ conduse rle lin guvern formal
nivel de viaţă care să nu fie torilor telegraf işti din Marea blu, vor fi amînate sau con­ zile. Adm inistraţiile minelor nul său va respinge orice re­ Fuziunea urmăreşte realizarea tru ca de pe teritoriul german dc partidul democrat.
In urma celui european". tractate cu alte ţări. glementare impusă dinafară. în Knesset (parlamentul izrae- să nu mai izbucnească un nou Preşedintele Richard Nixon
Brltanie. Aceasta este prima din bazinul Asturiei au ame­ lian) a unui bloo m ajoritar de război a depus jurăm înlul, după care
grevă oficiala In istoria de ninţat că vor proceda la noi Ştiri provenite din Tel A viv a­ 62 voturi (din numărul total R.D. Germană, se arată în a roşiii tradiţionala cuvintare
©8 de ani a sindicatului tele- concedieri şi la Includerea mi­ nunţă că ambasadorul Israelu­
grafiştilor. Ea a fost organiza­ Japonia nelor, dacă greva va continua. lui la O N.U., Joseph Tekoah. de 120 deputaţi). leze, se pronunţă pentru o pa­ dc Instalare.
Agravarea crizei tă In sprijinul revendicărilor a fost rechemat In Iară pentru
consultări.
TOKIO 20 (Agerpres).
Cel
privind îmbunătăţirea salariilor. 13 000 de angajaţi ai firmei ja­ Italia In cursul reuniunii cabinetu­
politice din Liban Greva, la care participă 3 500 poneze de radio-televiziune lui, primul ministru. Levl Esh­
de operatori telegrafist!, din­
tre care 2 000 din Londra, a „The Japan Broadcastinq Cor­ kol, a anunţat că a avut un
schimb de mesaje cu preşe­
BEIRUT 20 (Agerpres). — provocat Întreruperea totală a poration- au declarai luni o ROMA 20. — Coresponden­ dintele Johnson cu privire la CURIER • CURIER • CURIER
Criza politică din Liban s-a legăturilor , telegrafice dintre grevă de 24 de ore, revendl- tul Agerpres, Giorgio Pastore,
agravat luni, ca urmare a de­ Marea Britanle şl restul lu­ clnd majorarea salariilor Gre­ transm ite: La chemarea fede­ acordarea de către S U A. Israe-
misiei unui alt membru al gu­ mii. Secretarul general al sin­ va afectează 77 de statli do raţiilo r sindicale (ărăneştt din
vernului constituit săptămlna dicatului lucrătorilor poştali, radio şl televiziune. Italia, luni au declarat grevă
trecută de Rashid Karame. Tom Jackson, a arătat că gre­ 1 500 000 pălmaşi, 500 000 de încă 32 mine mă cu patru ani. acuzaţia de din încasarea unor laxe fic ­
Este vorba de m inistrul plani­ va a fost precedată de trata­ dijmaşl şi citeva mii de mici Incitare la crimă. Dala pro­ tive asupra transferului de
ficării, Hussein Marlsour, care tive cu ministrul poştelor, John Spania proprietari de pămlnl. Greviş­ Primul ministru guyanez. cesului nu a fost anunţată. automobile dinlr-un oraş tn
(ace parte din „gruparea de tii revendică o nouă politică a­ engleze vor fi Forbcs Burnham, reîntors de Potrivit declaraţiilor făcute allul şl din majorarea ilega­
centru" a blocului parlamen­ Stonehouse, care a refuzat să MADRID 20 (Agerpres). M i­ gricolă, Înnoirea contractelor la Londra, unde a participat agenţiei Rculcr dc apărătorii lă a tarifelor privitoare Ia
tar. In scrisoarea de demisie facă orice concesii pentru evi­ nerii din Aslurla au Intrai din colective dc muncă şi lichida închise la Conferinţa prim ilor miniş­ (numiţi din oficiu), al reve­ inmalricularea automobilelor
pe care a înaintat-o preşedin­ rea şomajului. tri ai Commonwcalthiilui. a rendului Sitholc, acesla ar
te lu i Libanului, Charles Helou, In acelaşi timp au declarat LONDRA 20 (Agerpres) — convocat pe principalii săi urma să apară in faţa Instan­
m inistrul planificării, a preci­ grevă oamenii muncii din dilC: Aproxim ativ 30 000 de mi­ consilieri m ilitar I. pentru a ţei ta dala dc 3 februarie.
zat că modlil In care a fost Concedieri masive în Brazilia rile întreprinderi industriale, neri vor Ingroşa în acest an discuta situaţia existenţă din I.a 20 ianuarie a inceput fn
formal noul guvern nu cores­ ccrînd desfiinţarea „zonelor de marea masă a şomerilor brita­ regiunea Rupununl, după 0 9 9 faţa C urţii cu juraţi din Graz
punde opiniilor grupării sale. RIO DE JANE1RO 20 (Ager­ Siqueiro, directorul departa­ 6alarizarc“, respectiv egaliza­ nici ca urmare a închiderii, înăbuşirea rebeliunii armate. (Austria), procesul celor cinci
Observatorii politici conside­ pres). A proxim ativ 100 000 dc mentului administrativ al ser­ rea salariilor în întreaga ţară conform planului guvernului In cercurile politice se apre­ Activitatea vulcanului Me- crim inali de război austrieci,
ră că situaţia actualului gu­ funcţionari al administraţiei viciilor publice. la muncă egală. laburist, a încă 32 de mine. ciază că Guyana va cerc O r­ răpi, situat tn partea centra­ acuzaţi dc asasinarea a nu­
vern libanez ar putea deveni publice braziliene vor fi con­ El a precizai că accaslă mă­ ganizaţiei Statelor Americane lă a insulei Java (Indonezia), meroase persoane fn timpul
şi mai dificila, dacă altl doi cediaţi, In conformitate cu pro­ sură se va aplica In mod eşa­ să la in discuţie sprijinul a­ a începui să slăbească fn fn- ocupării vremelnice ■ de către
m iniştri care fac parte din gramul guvernamental dc redu­ lonai şl va afecta 10 Ia sulă din cordat de Venezuela rebelilor lcnsitate/ fn ultimele zile. Dc fascişti a Poloniei. In boxa
.qruparea de centru- ar lua o cere a cheltuielilor bugetare loialul de un milion al funcţio­ care urmăreau să desprindă clnd a redevenit activ, fn acuzaţilor se află foŞIil oii-
hotărlre 6lmllară. federale, a declarat Belmlro narilor publici brazilieni. această regiune dc restul ţă­ urmă cu 10 zile, vulcanul a ţcrl nazişti Gerulf Mayer, A l-
rii Primul ministru britanic, produs pagube apreciabile şt fred Lusscr, KarI Popp. Karl
Harold Wilson. — menţio­ moartea a cel pu|ln 10 per­ M arker şl Gcorg Unterbcr-
nează agenţia Associated soane. menţionează agenţia ger. In lim pul procesului, vor
ROMA încheierea lucrărilor Consiliului National Press — l-ar fi informat pe Anlara. soane. per­
depune m ărturii 50 dc
Burnham că Marea Britanle
şl Statele Unite au trim is no­ 9 9 0
al Partidului democrat-creştin te guvernului venezuelean fn Aproxim ativ 100 dc persoa­
care se arată că privesc cu
îngrijorare amestecul Vene- ne şt-au pierdut viaţa dc la Nu exlslă nici o speranţă
ROMA. 20. — Coresponden­ nunţat de Ia început pentru pentru, 87 de buletine albe şl zuelei in revolta din Guyana. începutul anului in India, ca să se găsească vreun supra­
tul Agerpres, N. Pulcea, trans­ păstrarea „actualei structuri" 5 voturi nule. urmare a valului dc frig cc vieţuitor din cel 37 pasageri
mite : După trei zile de dez­ a Consiliului sau ralierea la a lovii mal ales ştafete Biliar aliaţi ta bordul avionului
Rezultatele votării confirmă
bateri şl discuţii polemice, la „majoritate** a altor curente, existenţa unor opinii diferite şt Bengalul dc vest. „Boeing 727-, aparţlnînd com­
Roma s-au încheiat lucrările precum şl pentru alegerea ca In rlndurile Consiliului N aţio­ In capitala costaricană, San paniei americane „United
Consiliului Naţional al Parti­ secretar naţional al partidului nal al P.D.C., grupate tn două Jose, a avut loc o demonstra­ Airlines", rare s-a prăbuşit
dului democrat-creştin (Italia). a Iul Flaminio Pîccoli, vlce- curente de forţe apropiate Se ţie fn sprijinul partidului tn flăcări sfmbătă seara fn
Aproblnd în unanimitate con­ secrelar al P.D.C, Grupul .,m i­ „transferă- astfel Congresului progresist Avangarda Popu­ Preşedintele Automobll-clu- apete Pacificului, nu departe
stituirea coaliţiei guvernamen­ noritar" — moroleii (curent P.D.C., fixat pentru data dc lară. Demonstranţi! au cerut hutul llalian, Iu lg l Bertetl, dc Los Angcles, a declarat
comandantul unei nave
de
tale de centru-sUnga, condusă condus de fostul prim-m inislru 26-29 iunie 1969. sarcina d ifi­ fncelarea acţiunilor arbitrare împreună cu ciţiva funcţio­ salvare. Vremea nefavorabilă
nari superiori al aceslel aso­
de Mariano Rumor, organul Aldo Moro) şi aşa-numlta „stin ­ cilă a realizării unei „noi ma­ ale autorităţilor îm potriva a­ ciaţii, a fost dai fn judecată şl faplul că marea este Înţe­
de conducere al Partidului de- gă- (curentele „forţe noi- ;l cestui partid. Poliţia a Inter­
jo rită ţi-. venit. arrslind 20 de partici­ pentru escrocherie, după o sată de rechini în zona unde
mocrat-crcştin s-a pronunţat, „baza'), dlspunlnd de 62 de vo­ panţi la demonstraţie. anchetă rare » verificai ac­ s-a prăbuşit avionul, au îm­
totodată, In sprijinul politicii ş1 turi, s-au pronunţai ponlru Consiliul National al P.D.C,, tele de contabilitate din 1954 piedicai operaţiunile de recu­
programului guvernamental. „restructurarea** m ajorităţii din a ales, de asemenea, noua di­ pfnă fn prezent Se presupu­ perare. A fost găsii un sin­
recţiune a partidului din
care
Problema care a trezit cele Consiliul Naţional al PDC., fac parte 10 reprezentanţi ai ne că el au încasai fn mod gur cadavru şi cileva rămă­
mal aprinse discuţii a fost cea pentru o orientare politică „mal curentului „m ajoritar- ■— 8 do- A utorităţile rhodesiene au abuziv aproximativ 14 m ili­ şiţe ale fuscU julul, răspfndl-
privind „restructurarea- actua­ înnoitoare** şi alegerea secre­ rotci, G fanfanieni şi 4 tavia- formutal luni, îm potriva lide­ arde dc lire Italiene I.a pro­ Ic pe o suprafaţă dc peste 1
lei m ajorităţi din Consiliul na­ tarului naţional al P.DC., ca o nişli şi 9 exponenţi ai curen­ rului organizaţiei de guerilă curatura din Roma s-a anun­ km pătrat. Se presupune că
ţional şi, legat de aceasta, a­ expresie a acestei noi majori­ tului „m inoritar", „lo rle noi- Z.A.N.U., reverendul Nda- ţat că cea mal mare parte a avionul a explodat fn aer
legerea unui nou secretar al tăţi, sau amlnarea aleqerii a­ (3), „baza- (3). mornlci (2), pre­ baningi Silhole, arestai în ur- veniturilor Ilicite a provenit înainte de a se prăbuşi.
democraţiei creştine In locul cestuia plnă la Congresul din cum şi 1 „centrist-. Din direc­
lui Mariano Rumor. S-au În ­ primăvară al partidului. ţiunea P DC mai fac parte de
fruntat două te ndinţe: grupul Punlndu-se la vot alegerea drept foştii preşedinţi şi secre­
.m a jo rita r- — aşa num iţii do- secretarului naţional al parti­ tari naţionali al partidului, şe­
fii grupărilor parlamentare ale
rotei, fanfanienl şi tavlanişti, dului democrat-creştin, Flami­ CURIER • CURIER • CURIER
P D C. în Cameră şi Senat, foş­
care, dlspunlnd de 104 voturi nio Piccoli a fost ales In a- tii preşedinţi ai Consiliului de
1n Consiliul naţional, s-au pro- ceaslă funcţie cu 85 de voturi M iniştri al Italiei.
r
Guvernul dc la Lisabona in ­
mici şi au distrus 116 vehi­
colul real pe care II prezintă
I n capjfaJo Sudanu/u/ a coaliţia forţelor colonialiste tenţionează să construiască cule militare, numeroase nave
Conte-
început slmbălă
lin ia internaţională de solida- din R S A , Rhodesla şl Portu­ aici un barai, al cărui deviz de război şi avioane. In pre­
ritale cu lupta de eliberare na­ galia. se ridică la cifra de 350 m ili­ zent, P.A.IG.C. pergăteşte lan­
ţională a popoarelor din colo­ are este tn prezent ta- oane dolari. Situată la Cahora- sarea unor acţiuni olensive In
niile portugheze, Africa de sud ^ blout luptei duse de fos­ Bassa, pe llu v lu l Zambezi, a­ Insulele Capului Verde — cea
şi Namibia (Africa de sud- tele trib u ri divizate din Ango­ ceastă construcţie gigantică — mai importantd bază dc apro­
vest). Convocată din iniţiativa la, Mozambic, Rhodesia şl ce­ cea mai mare din Africa — va vizionare a tortelor portugheze
Organizaţiei de solidaritate cu lelalte colonii supuse de se­ permite, tn cazul fn care va li care acţionează fn Alrica.
popoarele alro-asiatice şi a cole exploatării ? De la bun în­ Pe agenda conferinţei de la K hartum realizată, pe de o parte, inten­ A UI fn Guineea-Bissau, cit ,
Consiliului M ondial al Păcii, ceput, trebuie subliniat că sificarea extracţiei bogatelor •** şi fn Angola sau Mo- i
conferinţa are scopul de a con­ nivelul atins de mişcarea dc M.P.L.A , aici mai acţionează tele colonialiste. Pentru o apre­ resurse existente şi, pe dc alta, z.ambic, lupta de eliberare fn- I
tribui la mobilizarea opiniei eliberare naţională nu este a- a contribuit şi faptul că lide­ lorfele regulate, cifrate la c ir­ şi partizani ai guvernului na­ ciere justă a perspectivelor întărirea cont rolului tortelor tîmpmă mari dilicu ltăli, dato- \
publice mondiale In direcţia a- ce/asi tn toate aceste teritorii. rii celor două organizaţii, Jo- ca 6 000 dc oameni, şi pe re­ ţional din Angola fn exil luptei de eliberare de aici, tre­ portugheze asupta acestei zo­ tale sprijinului masiv pe care
cordârii unui crcsclnd sprifin De exemplu, In lim p ce In ca­ shua Nkomo şi reverendul Sit- zervişti. In acest caz, jumăta­ (G.R.A.E) şi ni Uniunii naţio­ buie să se lină seama mai mult ne. O biectivul patrioţilor mo- Portugalia 11 primeşte din par­
moral, politic şi material, miş­ zul Republicii Sud-Atricane, nu hote, au lost curlnd arestaţi, te din lorla de muncă a mino­ nale pentru independenta te ri­ declt In celelalfe te rito rii de zambicani ' ti constituie, aşa tea aliaţilor săi din N.A.T.O.
cărilor dc eliberare naftonală poale li vorba decil de tenta­ pierzind contactul direct cu rită ţii albe va deveni in u tili­ toriilo r angoleze (U.N.t.T.A.). interesele pe care lările oc­ cum a declarai recent Eduar­ şi a Republicii Sud-Africane.
patriofii. Lupta îm potriva re­
din Africa tive timide, sporadice, Izolate gim ului rasist rhodesian a cu­ zabilă, consecinţele asupra e­ Aceasta din urmă nu se pro­ cidentale le au tn exploatarea do Mondlanc, defucarca pla­ Este edificator fn aceaslă pri­
La lucrările conferinţei par­ (stnt citate fn acest sens o se­ noscut apoi o înviorare gene­ conomiei rhodesiene liind, In nunţă in favoarea luptei ar­ bogatelor resurse naturale (pe­ nurilor de construire a bara­ vinţă laptul că războiul colo­
ticipă şi o delegaţie a Ligii ro­ rie de incidente semnalate tn rată, o dată cu joncţiunea rea­ ciuda sprijinului sud-afrjean, mate impotriva tortelor portu­ trol, diamante ele J. In acest jului. nialist portughez este linanfal
mâne de prietenie cu popoa­ iişia Caprlvi), tn Guineea por­ lizată Intre Z A.P.U. şi Mişca­ cel pulin lot a lll de mari ca gheze, ci pentru desprinderea sens, este demn dc am intit că p x ar, succesul cel mai ma- de nu mal put in de 60 de
cele produse de sancţiunile e­
rele din Asia şi Atrica şi a tugheză ne allăm in mod e v i­ rea dc eliberare sud-alricană de metropolă şl crearea unui numai compania americană ^ siv obţinui de patriofii bănci din America şi Europa
Com itetului naţional pentru a- dent In lata unei lupte armate (A.N.C.). conomice. Avlndu-se In vede­ mG uli O i r intenţionează să in ­ africani este cel realizat fn occidentală, intreq echipamen­
pârarea păcii din Republica bine organizate, destăşurate pe Recent, patriofii rhodesienl re această evoluţie a Juptel, slat progresist independent, in- vestească fn urm ătorii cl\iva Guineea — Bissau, poale şi da­ tul dc război utilizat de forţe­
Socialistă România aproape fntreg teritoriul tării. au Intrai Intr-o nouă etapă a ani In Cabinda (provincie bo­ torită laplului că lupta a inceput le portugheze fn operaţiunile
P rinlre problemele majo- T n Rhodesia, Începuturile gată fn petrol), aproxim ativ 80 aici mai devreme. Momentul m ilitare desfăşurate fn fun-
* re supuse dezbaterii se * opoziţiei organizate îm ­ luptei lor armate. De la in­ milioane dolari. de pornire este considerat gre­ glelc Angolei, Mozambiculul
alia : tabloul aciuai al luptei potriva regimului rasist con­ cursiunile peste Irontiera zam- COMENTARIUL ZILEI Ţ n Mozambic acţionează va care a avut loc la 0 no­ sau Guineei-Bissau este stan­
armate duse fn aceste terito­ dus dc lan Smilh stnt legale biană, avînd ca punct de ple­ - două organizafil: Prontul iembrie 1959 fn portul P ijigutli, dardizat fn cadrul N.A T.O.
rii. im plicaţiile politicii expan­ de lormarea, in anul 1961, a care tabăra de pregătire dc de eliberare (F.R.E.L.f.M O.), reprimată cu cruzime de co­ Subliniind această realitate,
sioniste preconizate de regi­ Partidului National Democrat Itnqă Lusaka (existenta aces­ se apreciază că după aproxi­ cluzfnd a lll pe cei colonizaţi, condus de Eduardo Mondlanc lonialişti. După 9 ani de luptă. secretarul general al P.A.I.G.C.,
mul sud-afrlcan şl eleclelc a­ (N.D.P ). In momentul In care teia a losl admisă chiar de pre­ mativ trei ani, regimul lui lan cit şi pe urmaşii colonizatori­ şi Comitelui revoluţionar lorfele patriotice controlează y\milcar Cabrai, se pronunţa
supra evoluţiei mişcării de o- acesla n Început să prindă şedintele Kenneth Kaiindaf. Smith se va alia fn aceeaşi si­ lor. (C.O R.E.M.O.). Ele dispun de două treim i din teritoriu l la ­ recent fn favoarea unei mai
liberare ale coaliţiei mtlitar-po- consistentă, regimul rasist l-a partizanii au trecui la organi­ tuaţie ca şi minoritatea albă Partizanii angolezi au repur­ aproxim ativ 2 000 de comba­ rii. fn ciuda prezentei a aproa­ mari colaborări fntre organiza­
llllce Pretoria — Sallsbury — interzis. Au lost create apoi zarea unei largi relele de nu­ din Gulneea-Bissau, care con­ tat In ultima vreme o seric dc tanţi, care acţionează In o tre i­ pe 80 000 de m ilitari portu­ ţiile politice care luptă fn co­
Lisabona, sprijinită de unele Uniunea poporului alrican clee de luptă pe însuşi terito­ trolează numai oraşele şi punc­ succese notabile. Cel mai Im­ me din te rito riul coloniei. ghezi. Acţiunile palriofilor se loniile africane. La o oarecare
cercuri din ţările membre ale Zimbabwe (Z.A D U .) şi U niu­ riul rhodesian. In prezent, ci tele fortificate ale coloniei. portant dintre acestea II con­ Două provincii, Cabo Delqa- desfăşoară sub conducerea coeziune s-a a/uns prin crea­
N A T O . nea naţională a popoarelor deţin aici trei ctmpuri secre­ n Angola, lupta armată stituie transferarea cartierului do şl Nyassa. reprezenllnd o Partidului alrican al indepen­ rea Conferinţei naţionale a co­
te de Instrucţie Favorizat! de
(C.O.N.P.),
loniilor portugheze
Oportunitatea organizării Zimbabwe (Z.A.N.U), Intre a- sezonul ploios, patrioţii au I este legată mai ales de general al M.P.L.A. de la Braz- cincime din întregul teritoriu, dentei din Guineca-Bissau care tinde sd realizeze o co­
Capului
zavitle Jntr-una din regiunile
conferinţei este motivată, pe ccsle două organizaţii au inter­ lansai In ultima vreme atacuri activitatea M işcării populare se altă 'deja sub controlul par­ şl Insulele Numai tn Verde laborare nu numai militară,
anul
(P A I G.C.).
de o parte, de Impetuozitatea venit o serie de divergente simultane fn diverse puncte pentru eliberarea Anqolei eliberate In prezent, fn nouă tizanilor. Regiunea occidentală, dar şi politică, in tre ' organi- I
1967, lortele patriotice quince-
care a marcat lot mai pregnant care, relevă revista „Jeune A- (M.P.L.A.), organizaţie condusei din cele 15 provincii ale An­ Tete, va li, după toate proba­ 7.e atr iansal 143 de acţiuni o- zafiilc existente. |
I tn ullim a perioadă mişcarea de trigue", au dus treptat la o pa­ ale tării, in m lcnlia de a obli­ dc medicul Aqostinho Ncto şi
I eliberare naţională din aceste ralizare aproape totală a miş­ ga autorităţile de la Salisburv creată fn urmă cu ceva mai qolei, au loc cu regularitate bilităţile, cadrul unor ciocniri lensive, au scos din luptă a­
I teritorii, şl, po de alia, de peri­ cării naţionaliste. La aceasta să cheme sub arme, alături de mult dc şapte ani. Pe Ungă ciocniri intre partizani şi tor­ decisive In viito ru l apropiat. proape 2 000 de m iiila ri ina- C O N S T A N T IN J‘N IE A I
. 1 11 ^ .iWJ!
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ZIARULUI l str. Dr. Petro Grota nr. 35. telefon 2317^ 1275, 15 85. — TIPARUL i întreprinderea poligrafică Honedoara-Deva.