Page 57 - Drumul_socialismului_1969_01
P. 57
Proletari din toate ţârile, unît'-vâ I Prim ire
in pagina a IV-a
0 La Berlin. Şedinţa la C.C. al P.C.R.
festiva consacrată ce
lei dc-a 20-a aniver
sări a C.A.E.R.
0 încheierea vizitei de M arii )a amiază, tovarăşul A fost de fală Ewald Moldt.
legaţiei guvernamen Dumitru Popcscu, membru su ambasadorul R D. Germane la
tale române in Franţa. pleant al Comitetului Executiv, Bucurcsli.
0 Patrioţii tailandezi îşi secretar al C. C. al P.C.R., a
intensifică acţiunile. prim it pe tovarăşii I-lary O lt şi
0 LIBAN : Instabilita W'erncr Eberlein. adjuncţi de
tea politică continuă şef de secţie la C C al P.S.U G., In timpul vizitei întreprinse
să se agraveze. care. la invitaţia C C al l’.CR., în (ara noastră, delegaţia de
au făcut o vizilă tn tara noas activişti ai C C al P.S.U.CL
0 O nouă perioadă dc tră. a avut convorbiri la secţiile
tensiune in Belgia.
La înlrevedere, care s-a des relaţiilor externe şi organiza
0 Agendă economică. făşurat într-o atmosferă cordia torică ale CC. al P.C.R,, la
0 Schimbare de adminis lă, tovărăşească, au participat Comitetul judeţean Broşov al
traţie in S.U.A. (co- tovarăşii V. Vlad, şei de sec P.C.R., a vizitai obiective so-
ANUL XXI. Nr. 4371 MIERCURI 22 IANUARIE 1969 4 PAGINI 30 DE BANI tnentar). ţie, D. Lazăr, adjunct de şef tial-cullurale din oraşele Bucu
dc secţie la CC. al P.C.R. reşti şi Braşov.
Sub sem nul unei intense activităţi politice şi de m uncă
JUDEJUL HUNEDOARA
SE PREGĂTEŞTE DE ALEGERI
Organizarea ştiinfi-
fică — preocupare
majoră, permanentă
|
Aetiunba de organizare experimentări la nivelul lor |
1 ştiinţifică a producţiei şi a şi să-şi concretizeze rezul-
Jj muncii, concepută In cadrul latele la termenele stabilite. 10
r măsurilor adoptate de con Toate aceste acţiuni au fost
ducerea de partid şi de stat
I privind perfecţionarea eco-
j nomiei şi a vie ţii sociale, a
avut un puternic efect mo
bilizator asupra m uncilori-
i lor, cadrelor dc conducere
u şi de specialitate din Între
I prinderea noastră, slim ulînd
j iniţiativa lor penlru creşte-
J rea producliei şi a produc
i liv ita ţii muncii, pentru o mai
bună gospodărire a m ijloa
celor materiale şi băneşti.
( Rezultatele măsurilor ap)i-
'j cate In acest sens pînă In
Jli prezent adeveresc că, prin
i! fructificarea cunoştinţelor
| şl a spiritului inventiv al
I tuturor lucrătorilor, se pot
mobiliza importante rezerve Intr.o almosferâ dc deosebita Însufleţire,
| din cadrul întreprinderii, se
( ; pol stabili soluţii care să
I ducă la .ulilizarea mai ra-
1 1 tionald a forţei de munca. tn întregul judeţ continua propunerile
1 la reducerea consumurilor
de materiale, la creştereo
Ij productivităţii muncii. Prin
I aplicarea studiilor elaborate de candidaţi ai frontului linifâfii socialiste
’ j în cadrul acţiunii de orqa-
L ni/.are ştiinţifică a produc-
i tio» şi a muncii s-a obţi-
| j mit o eficienţă economică fro n tu l Im ita ţii Socialiste Vasiu, primarul comunei llia nedoara, Vaslle Xgircea. secre
t j superioara chiar aşteptări-* continuă să desemneze in adu — circumscripţia electorală nr. tarul Comitetului comunal de
ij lor noastre. Astfel, în anul nările care au loc într-o atmo 170 Sfrbi, loan Blăjan, lăcătuş, partid Sarmizegctusa — cir
, 1967 eficienţa economică a sferă plină dc Insulleţirc, can HM. Lupeni, — circumscripţia cumscripţia electorală nr. 189
i c rescut faţă de prevederi cu didaţii de deputaţi pentru ale electorală nr. 103 Lupeni, Sarmizegetusa, loan David —
|| 938 000 lei iar în anul 1968 gerile de la 2 martie 1969, V ictor Braşovan, vicepreşedin directorul Adm inistraţiei finan
cu 1 300 000 lei. Acest salt In ultimele zile au fosl pro te al Comitetului executiv al ciare judeţene — circumscrip
I calitativ s-a datorat efortu puşi drept candidaţi dc depu C onsiliului popular al oraşu- ţia electorală nr. 156 Buceş,
ri lui propriu al colectivului taţi in Consiliul popular jude )ui Lupeni — circumscripţia Avram Fltipaş. — primarul co
,| Pornind de la un plan unic ţean to va ră şii: Gheorghe Opri- electorală nr. 109 Lupeni. N i- munei Cerleju de Sus, circum
1 de organizare ştiinţilică, nescu, secretar al com ilcjului <oleta Popa, secretara Comite scripţia electorală nr. 144 Cer-
cele 12 studii şi analize pre- orăşenesc al P C.R. Călan pen tului judeţean al femeilor — teju dc Sus, DlonfsJe Bartha, —
văzule iniţial au fost com lru circumscripţia electorală circumscripţia electorală nr. miner şef de brigadă — c ir
pletate pe parcurs cu încă nr. 123 Călan. Lida Gherghel. 166 Luncoiu de Jos, Magdale* cumscripţia electorală nr. 72
32. In acest mod s-a creat profesoară — circumscripţia e- na Berar — muncitoare, cir Petroşani, Dorina Morar —
| un cadru mai larg desfă- lcctorală nr. 22 Hunedoara. cumscripţia electorală nr 74 tehniciană — circumscripţia e-
» şurarii acţiunii de orqani- Maria Rotaru, laborantă — c ir Pelrila, Pavel Turcit, preşedin leclorală nr. 99 Vulcan, Maria
zare ştiinţifică, lăsindu-se cumscripţia electorală nr. 10C tele C.A.P. Toteştl — circum Corcea — preşedinta C A P
iniţiativa sectoarelor şi sec Lupeni. Stoica Turbalu, ofiţer, scripţia electorală nr. 138 To- Ribiţa — circumscripţia electo
* ţiilo r noastre de activitate circumscripţia electorală nr. 127 teşli. Carol Szabo, director al rală nr. 159 Ribiţa, Gheorghe
pentru a-şi elabora teme de Orăştie. V ictor Dumitru, procu întreprinderii de prefabricate Andrlş — preşedinte C A P .
analiză, să facă studii sau ror şef — circumscripţia elec din beton armat Cristur — cir Bcriu — circumscripţia electo
I cumscripţia electorală nr. 14 rală nr. 207 Berin. Gheorghe
^y-’sa- torală nr. 153 Lunca, Teodor
Cristur, loan Nlţă, director teh Albit, — prim arul comunei
nic la C.S.H — circumscripţia Geoaqiu — circumscripţia elec
electorală nr. 39 Hunedoara, torală nr 150 Geoagiu-BSi,
Gheorghe M oldt, director ge Ghizela Zudor — membră
neral al I.C.S.H. — circum -C A P ., în circumscripţia elec
scripţia electorală nr. 21 Hune torală nr 146 Hărău, Cornel
doara, Ioana Susan, muncitoa
1 7 6 re la C.S H. — circumscripţia lăpădatonl — preşedintele
electorală nr. 42 Hunedoara. C.A.P. Ostrovii Mare — c ir
Elena Toma, tehniciană. — c ir cumscripţia electorală nr. 191
cumscripţia electorală nr. 26 Clopotiva, Pelre Drăgoescu, —
Hunedoara, Mvin Tirlnescu. ţăran cooperator — circum
şeful Staţiei C.F.R. Hunedoara
— circumscripţia etectorală nr. scripţia electorala nr. 201 Bre
1 lîool 1 33 Hunedoara, Ida Viski, ţă tea Română, Oprlţa Stolan —
rancă cooperatoare — circum membră C A.P. — circumscrip
I19B80 scripţia electorală nr. 49 Hu ţia electorală nr. 195 Simpetru.
C A L A N cială şi sanitară, astăzi se rea lă de maiştri. Numărul cadre casc individuale. In oraşul Că
lizează mari cantUăfi de fontă
lor didactice care predau in
lan sînt 46 de autoturisme pro
care se livrează la numeroase
prezent la aceste şcoli sc rid i
întreprinderi din Iară şi la d i că la aproape 70. /\ fost ame prictatc personală şl luncjio
nează 2 500 aparate dc rădic
feriţi beneliciari externi. In najat şi funcţionează un spi şi televizoare. Toate satele ca
O imagine edilicaloatc asu- turnătorie dc lingoliete unde cele două secţii dc turnătorie tal cu mai multe secţii. te aparţin de oraş sini comple
pta trasaturilor majore ale Co se execută u tila j complex pen se produc fingotierc dc diferite Numai în ultim ii 4 ani s-au electrificate. Legătura dintre <
lanului de a ri — veche aşc/.a- tru turnare. t\ecesar uţelâriilor. tipuri, poduri, plinii, maselote, investit in construcţia dc lo parte din sate şi oraş este a ■
te muncitorească de pe \alea Iniăptuirea p o liticii partidu intr-un cin rin1, u tila j complet cuirile, a drum ului dc legătură sigurată de autobuze ale
Slreiului — in dinamica d e / lui nostru de industrializare dc turnare pentru otelării — dintre oraşul vechi şi ccl nou I.G.C.L., jar pentru celelalte dc
* oftării actualului plan cinci socialistă a tă rii Işi găseşte o cilin dri pentru laminoare, pie Si a conductei dc apă potabilă către autobuze ale D.R.T.A.
nal, n dă uzina „ V ictoria" — oglindire concretă şi la Câlan. Prin conlribufie voluntară $
u/inâ ce a iosl dotată şi echi tn perioada 1952-1068 s-au muncă patriotică s-au realiza
pată cu instalata 5/ agregate construit, un furnal cu un vo dilerite lucrări dc tnlcret
din cele mai moderne. lum u til de 250 mc, anexele obştesc cum sini amenajările
Privind retrospectiv, consta secţiei dc lurna/c — silozurile dc drum uri şi trotuare, zone
tăm că u/.ina a cunoscut, in de minereu, gazometrul, tezet- şi spatii verzi ş.a. Valoarea to
tim pul regimului burghezo-mo- vo iu l dc apă. stafia de granu tală a lucrărilor executate prii
şiercsc, perioade de avlnl, dar late a zgurii, benzile de turna muncă voluntară şi contribuţii
mai ales de declin. In 1 938 re a foniei — tria ju l nou cu tn muncă sc- ridică la peste
funcţionau doar un lurnal şi o 35 km lin ii ferate, gara CPU, 8 000 000 lei.
turnătorie. Product ia de lon'ă turnul de răcire a apei, stafia Călanul a urcat treaptă cu
se ridica fu anul respectiv la de pompe dc la Crişenl. Au se mecanice, radiatoare ş.a. peste 5 milioane Ici. Pentru treaptă — o dată cu biruinţa
13 428 tone, iar cea dc piese mai fost construite centrata Dezvoltarea uzinei a dus şi sănătate s-au cheltuit din lon- socialismului — pc calea dez
turnate la 5 400 tone. termoelectrică, stafia pilot pen la dezvoltarea oraşului. Vechea durile statului peste 2 844 000 vo ltă rii sale economice şi so-
In anii care au irecul de la tru fabricarea cocsului-brichc- comună Călan esle azi un oraş lei, din care 860 000 pentru ac cial-cutturale.
eliberarea tă rii producţia u ri te şi diferite alte anexe. De in plină dezvoltare. Dincolo de ţiunile dc prevenire a imbol- Investiţiile care s-au făcut şi
nei a crescut şi s-a diversificat asemenea, a fost reconstruit si Strei, in oraşul nou. s-au con năvirilor şi pentru medicamen se fac pentru modernizarea u-
necontenit. Astăzi se produc «- modernizai furnalul nr. J. struit şi dat In folosinţă 960 de tele distribuite in mod gratuit. y.inci şi dezvoltarea social-cul-
nual 211000 tone tontă de tu r O dată cu construirea si in apartamente, două şcoli cu 16 Invătăm intul şi cultura au be Inralâ a oraşului fac ca aceas
nătorie, 68 000 tone piese tu r tra re a iii luncfiune a noilor săli de clasă, un complex al neficiat dc o sumă cc depăşeş tă aşezare să se înscrie pc
nate. I.a secţia semicocs, con secţii, s-a diversificat şi pro cooperaţiei meşteşugăreşti şl te 2 000 000 lei. traiectoria unei continue creş
struită si intrată in iunefiunc ducţia uzinei. Dacă înainte aici diferite unităţi comerciale. în Creşterea n h e lu lu i de trai teri moţe riale şi spirituale, a
tn anii socialismului, se pro *e producea tontă pentru a sa- oraş luncfionează un liceu teo al locuitorilor şi îmbunătăţirea progresului continuu şi g bu
duc zeci de m ii de tone semi- //.s/acc nevoile turnătoriei pro retic, avfnd cursori dc zi şi se condiţiilor de locuit o demon năstării caracferrsf/cc Români
cocs si cocs fluidizat. De ase prii, iar piesele turnate con rale. scoli generale, o şcoală strată şi dc laptul că pe raza ei socialiste.
menea, aici s-a construit o stau numai din tuceric comer prolesională şi o şcoală sera oraşului s-au construit 300 dc N. BADrtJ