Page 6 - Drumul_socialismului_1969_01

I L U M I i m
jftt
4.».1
l.lli

Primul

medic ral-ştiinţifice cu străinătatea,
In cadrul relaţiilor cultu-
Parcul
naţional
Retezat a
fost vizitat in ultimul timp de
personalităţi ştiinţifice mar­
n ting Horry A. Goodwin şi Ro-
cante. Dintre acestea se dis­
bert M. Linn, din
serviciul
porcurilor naţionale şi al pro­
tecţiei speciilor (Washington
Deva D U M I N I C A L — S.U.A.), precum şi dr. M.
Drzal, de fa Institutul de o­
crotire a naturii (Kraeovia —
R.P. Polonă). Oaspeţii s-au
Deşi apariţ 1 unor medici interesat de felul cum este
în principalele oraşe transil­ ZIAR DIN MATERIAL conservată natura in această
vănene este mat veche, des­ CALEIDOSCOP PLASTIC Maşină de scris mare rezervaţie de interes re­
pre existenţa celui dlntîl publican .
medic în Deva avem cunoş­ O nouă experienţă a fost extraordinară La plecare, ei şi-au expri­
tinţă abia din prima jumă­ realizată in presa italiană. Co­ mat admiraţia pentru reali­
tate a secolului al X V III- BICICLETA FOSFORESCENTA slab iluminate. Bicicletele ca­ tidianul ,, 11 (iiornole di Pa- zările obţinute, atît în ceea
lea. re strălucesc in întuneric con­ via ” a apărut cu opl din cele Parc de necrezut clar dalori- ce priveşte conservarea me­
Documentar se ştie că; Firma japoneză „Ţunodn tribuie la reducerea numărului 20 de pagini ale sule im pri­ lă sistemului pus la p u iu l de diului natural, cit şi faţă de
prim ul medic cunoscut în. Itanlio'* din Nagoya a început catastrofelor rutiere. mate la offsel în culori şi pe Urma engleză „llu g h Slucpcr condiţiile create pentru cer­
Deva a lost Georg Tallan. să producă biciclete fosfores­ material plastic. Conducerea Limited" va fi foarte posibil să cetarea ştiinţifică.
care a slujit In regimentele cente. Acestea se pot vedea FOSILA DE 200 MILIOANE ziarului apreciază că materia­ Ic scrveşli de o maşină de Datorită deosebitelor fru­
din Deva şl Banat, începimd bine în timpul nopţii îndeo­ DE ANI lul plastic. odaplat special scris fără a folosi mîlnile. A ­ museţi naturale, originale :
din anul 1724 şl probabil sebi pe străzile şi şoselele pentru imprimare polirrnm oll- cest sistem pcrm ilc infirm ilor, vîrfuri, custuri, iezere, more-
ptnâ In 1756. Nu ştim de Cercetătorii Antarcticei au că, este mai eeonomir deci! in un minimum dc efort de r M- ne, rarităţilor floristice şi Iau-
unde a venit aici. care ii descoperit în rocile sedimenta­ anumite calităţi de hîrtle cducore, să se servească dc nistice, precum şi existenţei
era originea şl unde îşi feă- re ale continentului de gheată, tot felul de aparole, si astfel celor cinci case construite în
cuse studiile medicale. la ‘>20 km de Polul Sud o to r­ TRAVERSAREA să nu moi depindă în fiecare scop de cercetare, ei au a­
Totuşi, se pare că medi­ Brăţară pilă calcificolă. Este vorba de CANATULUI MINECII IN clipă dc altcineva preciat că Parcul naţional
cul Georg Tallar a trebuit m axilarul unui animal amfibic 1UTOI Acest sistem este bozal pe Retezat este unul din cele
să lle un om mai erudit, cu w // care a trăit acum 200 milioa-^ celule fotoelcctrlce asupra că­ mar frumoase din lume.
preocupări mai înaintate „magica ne de ani în America do Sud rora este Îndreptat un fasci­ In fotografie, un aspect
faţă de .popor şi să fi stat şi Australia Cercetătorii con­ Pentru a cîşliga un poiin cul luminos. Cînd fasciculul din Munţii Retezat. Virlul Pie­
mal m ulţi ani în Deva şl In­ Pentru conducătorii auto, sideră că noua descoperire care sc referea la traversarea se opreşte asupra ci, celuia trele.
tre români. Dovada despie ale căror forte încep să-i pă­ constituie o dovadă a teoriei Canalului M inerii intr-un bu­ poate acţiona un oparnt elec­
acestea no-o dă cartea scri­ răsească ia volan, astfel îneît potrivit căreia Antarctica a toi, un tînăr englez a im pro­ tric Fasciculul luminos este ®- Ing. TRAIAN IACOS
să de el şi' tipârilă în Viena sini ameninţaţi să piardă con­ fost legată pe vrem uri de ce­ vizat o navă dintr-un butoi, mls de un dispozitiv care poa­ cercetător ştiinţific
la 1784 în limba germană, trolul vehiculului, un inginer le două continente. două balansierc şi un motor. te fi purtai împreună cu oche­
care poartă titlu l : „C e rtifi­ electronist din Liege (Belgia) lari sou fixat pe cap cu o
cat medical anatomico-cM- a fabricat o „brăţară magică", panglică sau pe orice parte o
rurgical, sau „Raport des­ care il avertizează la timp do corpului care dispune de o li­
pre vam piri", num iţi pe ro­ primejdia care-i ameninţă, in ­ lin nou tip de motor? bertate de mişcare de c ri pu­
mâneşte moroi în Valahia, diferent dacă ea se datoreste ţin 5 grade. Singurul lucru
Transilvania şi Banat, făcut oboselii, bolii sau consumului care se cerc este îndreptarea
tn anul 175G, conform con­ de alcool. Hans Dahstroom, mecanic în marina snedeză, este po I precisă a fasciculului asupra
statărilor unei comisiuni In ­ Această brăţară controlează cale să pună la punct un nou sistem de motor, rare va unuia din semnele de pe ta­ 9 5 IANUARIE ne d'Arc, eroină naţională (ni • 10 IANUARIE
stituite de Adm inistraţia ce- continuu pulsul şi respiraţia utiliza ca unică sursă de energie mişcarea valurilor bloul de comandă. Sistemul de 1431 ).
zaro-regească. A utorul sem­ si indică orice neregularitate El Intenţionează să folosească acest moi or pentru pro­ comandă execută apoi opera­ România : s-au născu!, în România : în 1475. oastea
nează ca medic regional. prin semnalele unei instalaţii pulsarea unei ambarcaţiuni cu care să efectueze In pri­ ţiile necesare. Astfel, cind 1873, battenolocjul Alexandru 9 7 IANUARIE moldovenilor, condusă dc Şte­
Cartea, de 86 pagini, de­ de alarmă, aflate sub tabloul măvara anului viitor, o călătorie solitară in jurul lu­ celulele electrice monlale po Slălinconu (m. 1939), ior în fan cc! Marc, a învins anua­
scrie credinţa ţăranilor ro ­ de bord, cu care este legată mii. M otorul, botezat de constructorul său „pendular", o maşină de scris sini alinse 1878, scriitorul Emil Gîrleanu România : s-au născu!, in lele turccşli la Podul înalt,
mâni, despre moroi si vam­ prin sîrme uşoare. In cazuri transmite energia prlntr-un sistem hidraulic unei elice de fasciculul luminos, maşina <tn. 1914). In 1892, în condi­ 1872, pictorul Octav Bănci lă lînqo Vaslui. Sc împlinesc 170
piri. Conţine apoi obseiva- rritice se aprinde un semnal obişnuite, care va permite să se atingă o viteză de cir­ începe să bată. Fasciculul lu­ ţiile în tă ririi mişcării muncllo- (m. 1944), în 1881, poetul Ion de oni dc la naşterea lui Po-
ţiile sale ştiinţLHco asirpra luminos, apoi răsună un clopot ca 5-6 noduri pe oră. Intrucît noul motor nu va produ­ reşti, a apărut gazeta „Demo­ Minulescu (m. 1944). iar în Iraclte Poenaru, pedagog Ilu­
problemei, precum şi rezul­ de alarmă $î dacă totuşi con­ ce nici un fel de zgomot, Dahstroom va dota ambarca­ minos trebuie îndreptat asupra craţia socialistă”. 1897, scriitorul Ionel Teodorca- minist, unul dintre organizato­
tatul unor autopsii făcute ducătorul auto nu se opreşte, ţiunea sa, lungă de 7,50 m şi Iată de 2,80 no, cu un v i­ literelor aflate pe tabloul de Alte ţări : Elvelia — s-a năs­ nu (m. 1954). Au murit, în rii învuţăm întiilui naţional (m.
pe cadavrele celor m orţi din se reduce alimentarea cu ben- brator ale cărui vibraţii vor îndepărta balenele şi peş­ comandă In felul ocesta se cut. In 1921, scriitorul Frie- 1908, scriitorul Ronelli Roman 1375). Au murit, în 1939, cîn-
cauza m oroilor, după cre­ z!nă care, în cele din urmă, tii mar!, care sc vor apropia prea mult de ambarcaţiu­ poale scrie la maşină fără a d rith Durronmelt » Germania (n. 1853), în 1944. geologul lareatâ de operu Mariclea Dar-
dinţa poporului. El duce tot­ este complet întreruptă, astfel ne, luînd-o drept un corp mort. le servi dc mîini. — a început. în 1919, răscoa­ şi paleontologul Ion Simiones- clee (n. 1860), în 1962, com­
odată o luptă contra aces­ îneft vehiculul se opreşte. la m uncitorilor din Berlin, eu (n. 1873), în 1958, dr. Fe­ pozitorul Augustin Bena (n.
tor superstiţii. Era vorba condusă de Korl Liobknecht, tru Groza, patriot de seamă, 1880).
despre superstiţia, conîorm Roşa Luxemburg şi Clara Zct-
căreia după moarte, fn oa­ kin ; Luxemburg — sărbătoa­
menii răi intră diavolul şl re naţională.
II face moroi sau strigoi,
ducîndu-l pe la casele foş­ ATENŢIE S 9 6 IANUARIE
tilo r prieteni ori cunoscuţi, Pe teme
pe care ît înspăimântă ast­ România : s-au născut, în
fel îngrozitor, sau il face 1802, Ion Mcliode Rădulescu,
vampiri, rare sug singelc medicale scriitor şi om polilic (m. 1G72), eminent om politic şi de stat
celor vii, in soain. Se mal Corp străin în organism tn 1882, compozitorul Emil (n 1884) Alto ţâri ; Austria — începe
credea că după un an, mo­ *..............— ..... 23 Monţia iar In 1897 al XX-lea Congres al Partidu­
roii îşi pierd puterea, dar aca4r‘ Ernest Abason (in. 1942). Internaţionalii : în 1061 a lui Comunist din Austria ;
fost semnată
Carta Africană
| penlru a scăpa mai repede Au încetat din viaţă, în 1918, de la Casablanca ; lo Londra S U A. — în 1951, a m urii
! de el, era datina ca să fie Copilul sc joaca liniştit în po- m căile respirat^,., este foorte troge prin căile de pătrundere, mento şi e foorte iroscil'*1. Pen­ poetul Oresle (n 1891). îar tn Începe Conferinţa prim ilor scriitorul Sinclair Lcwis, lau­
| dezgropaţi la miezul nor.VA tu-jă lui, cv mărunţişurile- ^V»e 72 ,'Ut şi e le pot genera multe cu '"Vţratură specială Corpu­ tru o-i feri pe ^.i -/i-rci de ostiei 1932. scriitorul locob Neqruz- miniştri ai ţărilor membri» ni* reat al Premiului Nobol (n
Vl sâ *» se prin inimă de momo, "ccre'drc treburi în bu­ complicaţii docă sînt ignorate. rile Strorrtt pătrunse în căii‘V-fiill' ele ‘o C - ; ; t r e b u i e cn jocul zi (n. 1843) In 1908, a avut loc Commonwealthuhii. 1885); U.R.S.S. — s-a născut,
în 1863, scriitorul Alexei N.
cea de-a 11l-o Conferinţă pe
un cut din lemn de singer. cătărie. El ore Io înde-mină nas­ Dar mai frecvent pătrund cor­ piratorii dou şţjrptcyr , zgomo­ lor să fie supravegheat, ior .Io lo ls to i (ni. 1945)
Dintre medicii care au turi, bănuţi, boobe de fasole. A­ purile străine în caile digestive. toase — tuse rebelă, jenă res­ îndemîno lor nu trebuie să ră- ţară a sindicatelor şi cercuri­ Internaţionale : Se împlinesc
mat existat în secolrfl al poi, după un timp de joacă, co­ Lo nivelul amigdalelor, foringe- piratorie — dureri. Cele pătrun­ mîno obiecte mărunte pe care. lor socialiste din tara noastră. 9 « TANUARIE 23 de ani dc la piiina sesiune
XVJTMea în Deva. sc cu­ pilul începe să plîngă şi nu mai lui se localizează adesea oa­ se în căile digestive dou dureri din instinct, copiii le duc lo nas Alte ţări : Argentina — a România : s-a născut, în a O N U ., rare a avut loc la
nosc r~*‘ i ca medici ai e vioi rile in şir, pînă cind ma­ sele de peşte şi în general cor­ în segmentul unde s-ou locali­ sau la gură şi apoi le înghit. fost creat, in 1918, Part ici u 1 1914, Vasilc Roaită, uletist, Londra. în 1946.
tne : Bruz ma se hotărăşte să-l ducă Io me­ purile mici şî ascuţite. Cu o frec­
st* mc- dic. Un corp străin o pătruns venţă mare se întîlnesc cazurile zat, bolnavul prezintă solivaţie Dr. CORNEL JINJAREANU Comunist din Argentina; Fran­ răpus de gloanţe în luptele ce­ 9 11 IANUARIE
publica- in organismul lui. Li se întim- de înghiţire o monedelor de toa­ abundentă, nu se mai poate oii- medic primar O.R.L. ţa — s-a născut, în 1412. Jean- feriştilor clin februarie 1933. Alte ţări : Albonio — în
(te, una plo. însă, oceosto şi oamenilor te tipurile, o nasturilor de toa­ Au murit. în 1928, compozito­ 1946 a fost proclainală Repu­
rul Dumitru (Georgescu) k'i-
;spre rac- mari, te mărimile, a sîmburilor şi se­ riac (n. 1306), în 1939, proza­ blica Populara Albania.
<uj la 1781 Sînt dese cazurile cunoscute minţelor. Dar se întîlnesc ade­
, Ostrovtts In practica medicală oto-rino- sea cozuri cînd micii pacienţi au torul şi dramaturgul Caton
Theodorian (n. 1877). A avut
a 1785 face iaringologică (O.R.L.), cînd o- înghiţit ace de siguranţă — foor­ Ipoteza unui profesor sovietic cu privire loc, in 1929, greva celor 3 000
inspeclîe asu- fecţiunile de care suferă pacien­ te anevoios de extras — ior un de muncitori dc la Anina, pen­ Cugetări
.el dîn Deva şl ţii noştri se dotoreozd pătrunde­ copil de 8 luni din Sebeş o în­ tru revendicări politice şi e-
n Samiiel amintit pe rii unor corpuri străine fie în căi­ ghiţit chior o insignă de pio­ conomicc.
/90 ca medic primar, le respiratorii, fie în cete diges­ nier. A lte ţă ri: Italia — în 1642, 9 E mai demn să ceri
.are avea şl înclinaţii lite ­ tive. Accidente de oceosto na­ Corpurile străine înghiţite de la apariţia vieţii pe pămînt a murit savantul Golilco C.n- sfaturi decit să le primeşti.
rare, scriind chiar o lucra­ tură se întîmplo mai odesea Io vîrstnlcl stîrnesc uneori hazul, lilci (n. 1564); U R S S. — în 9 Plăcerea unora dc n
re teatrală. copii şi socotim necesar să o- De pildă foarte adesea extra­ Academiei de Ştiinţe a l'.R.S S. Sub influ­ 1376, a murit poetul democrat observa defectele cuiva este
Anterior acestora, adică trogem atenţia osupro pericolu­ gem din esofogul lor fragmente MOSCOVA — Revista „Priioda* publică enţa ultrasunetului, oamenii de ştiinţă au rea­ revoluţionar N. A. Nckrosov mai mare decît plăcerea do
în secolul al XVU-lea, se lui pe care-l prezintă. de proteze dentore. articolul profesorului I. Elplner, care emile lizat tn apă sinteza unor substanţe foarte im­ (n. 1821). a-i admira colităţile.
găseşte o singură menţiune Corpurile străine pătrunse în în astfel de cazuri, cînd in or­ ipoteza că ultrasunetele au determinat sin­ portante din punct de vedere biologic. Prin­ 9 Uneori trebuie să fii
teza substanţelor organice şi că deci cutre­
despre un „barblr", care a- nas sînt uşor extrase în cabine­ ganism a pătruns un corp străin, murele şl erupţiile vulcanice au constituit una tre altele s-a stabilii că undele provocate de 9 9 TANUARIE înlelept şt să le împaci şi
lunci însemna şi chirurg. tele de specialitote. Dor mane­ e bine să ştim cîteva lucruri. din cauzele apariţiei vieţii pc Pămlnt. ultrasunet formează în apă mici bule, în care cu ce nu-ti place în viaţă
Despre acesta, un căpitan vre stingoce le pot împinge di­ Neglijat din faza incipientă După părerea omului de ştiinţă, oscilaţiile moleculele de apă intră tn reacţie chimică cu Alte ţări : R.A.M — „Ziua 9 Fiecare om arc o lume
de oaste din Deva spune, rect în lorînge. O dată pătruns fenomenul dă naştere la com­ acustice intense determinate de procesele geo­ gazele, form lnd amoniacul, formaldehida şi al­ barajului" (in 1960 au început o lui şi cînd se căsătoreşte
intr-o scrisoare trimisă de aici, ori în îrohee sou bronhii, plicaţii din cele moi neaştepta­ logice au contribuit la sinteza substanţelor te produse primare premergătoare acizilor nu­ lucrările la barajul dc la As- trebuie să-$i facă o altă lu ­
aici în anul 1641, că îl tra­ corpul străin poate duce la te. O dată pătruns în organism* biologice active simple din Oceanul mondial cleici. Prof. Elplner a tras concluzia că cele suan); Cehoslovacia — s-a me, alta decit a lui, care
ta o rană la picior. moartea prin asfixiere, Varieta­ pentru o-l extroge, trebuie să ro- Ipoteza a apărut în urma unor experienţe de stabilite io laborator pot fi valabile şl in con­ născut. în 1890, scriitorul Ka- să-i reprezinte pe amîndoi.
Dr. VICTOR ŞUIAGA tea corpurilor străine pătrunse cem apel la medic, care îl ex­ laborator efectuate la Institutul de biofizică al d iţii naturale. rel Capele (m. 1938). ION MARfNESCU

Doi iepuri dintr-un foc ? Judeţul / 1 2 3 * 5 6 7 8 9 1Q " 1? f3
r

Defectoseoput cu ajutorul prevenirea atacului rozătoa­ păstrat sare. Simţind „cursa” COLTUL REBUSGTUW 2 |
căruia am descoperit Disperi- relor), Iepurii s-au dovedit a năpustit spre livadă, la de­ Hunedoara 3 Jl
ce li s-a întins. Iepurii s-au
sarul veterinar din Deva li imuni. 4
inaugural de birocraţie fa lit Sinqura soluţie acceptabi­ licioasa h itlie cu sare şi a­ V E R T IC A L : l) H oldă c u rie — m
de înrădăcinată in activitatea lă răminea lupta deschisă cu poi au devorat coaja pomi­ P u te rn ic cen tru ca rb o n ife r tn Va­ 5 EL
oraanclor vizate incit pinâ iepurii, adică vinarca lor. lor care promiteau totuşi sd lea J iu lu i ; 2) Fără pereche — A lt Fulgi &
acum situaţia a rămas ne­ Dar... qhinion. Vorba prover­ rodească. Că „boala" de ca­ O R IZ O N T A L : i> Orcş situa t pe oraş hunedorean ; 3) A ju to r de 5 5 6 «
în
m in ie r
— C entru
che ln er !
schimbată), Începe să-mi dea bului : „cine alearqd după re au suferit cei cu o astfel Valea J iu lu i — C u rie r ; 2) A lt cen­ m u n ţii Poiana Rusofil ; 4) RIu In ;
mari satisiaclii. De data a - doi Iepuri, nu prinde nici li­ de „inovaţie" se numeşte ne­ tru m in ie r In bazinul din Valeo U.R.S.S. — A cin sti — Nota tra ­ .' 2
J iu lu i — M u n ic ip iu ; J) Ieşire din
d u c ă to ru lu i ; 5) N u m ă r vechi da r
ceasta In obiectiv i-au că­ nul''. Apelul la liliala de vl- pricepere (ceea ce e qreu de L a in ic i — S trăm oşii n o ştri — F ie­ aproape ca nou î — R ezultat spo r­ de nea“ 6 g 05
zut pom icultorii. Oare de ce năloare a rămas fărd ecou. presupus) sau nepăsare re­ ra r ; 4) Oap de coo pera tor — A tiv — Zăpadă ; 6) A tle tă In lum ea 1
tocmai ei ? Poate că livezile Cu toată alerqâtura (slab zultatul e acelaşi: păqubi- so desprinde de la p im în t — F iin ­ ce lo r care nu cuvintA ! — V ăzut 9 s __ L
n-au dat randamentul aştep­ rea ovulului obştesc. După ţă care cugetă ; 5) Teren pentru cu lu p a — In tra re In V ulcan ; 7) O R IZ O N T A L : 1) Poet rom ân, io
c o n s tru c ţii — ...şi c o n s tru c to ri ! ;
tat ftipsa tru d e lo r fiind evi­ isprava făcută, cooperatorii 6> N u face c h e ltu ie li in u tile — In Farm ec, g raţie — T re i din G u ra - a u to ru l poeziei „Z ă p e z i1* ; 2) I f i m
sada — Licoarea iu i Baehus ; 8)
denta), poate s-a cam nealt- FOILETON au respirat uşuraţi conside- p lin centru l — M o ft ; 7) In tră In Pus la tra ta m e n t — Secret fe m i­ se aslgurâ u m id ita te a necesară i i 1
iat Inliinlarea plantaţiilor ti­ rind că au scăpat încă de o T u rda ş ! — Oraş situa t pe valea nin ! ; 9) R im ă veche — încă un p rin aşezarea sistem atică a pa- M S j 1__
ra zâpezllor (pl ) — Ia rn ă fără nea!:
nere ($/ ăsta e un adevăr), qriţă. aceea de a mai avea riu lu l G rădiştea, din Judeţul H u­ oraş în Judeţul H unedoara ; 10) 3) Curge ! — B a rd u l dc Ia M ir- V | 1 i
nedoara — U ltim e le faze I ; fl) Cen­
poate unii nu „ uitat" sâ e- susţinută dc consiliul de probleme cu livada. Cum ră- tru Sn P e triln ! — ...sl în P etro­ Sede ! — Aproape to t ! — Judecă­ eeşil ; 4) In te rje c ţie ... cu p lu g u -
to r în In fe rn (m it.) ; 11) Scadentă
xeeute lucrările de întreţine­ conducere), qonasii din Ro- mine Insă cu investiţiile tă­ şani l — Oraş In Judeţul no stru : — C olonie p e n tru p io n ie ri ; 12) şorul ! — P re fix ce a ro ifi eg ali­ 0
tate — Pisc In A lp ii E lv e ţie n i :
re sau poate, pur si simplu, mosel nu s-au ales cu nici cute? deoarece după cile cu­ 9) N im fe ale m ă rilo r, in m ito lo ­ Rîu) T lrn a v a Ja vărsare î — M oş­ 5) Zăpadă Elena — P anta loni rus­
gia greacă — S p a tii lo ca tive noi
s-au găsit alte motive. un tillu olimpic. In schimb noaştem. lepurilă (mai mare­ In ju d e ţ : 10) B roboadă de sezon neni al e vu lu i m ediu — In c h im ir tic i — A n u n ţă film u l „A v a la n ş a " ;
Dar, ca să nu vă punem au „contraclat" nişte vise u- le peste Iepuri) a uitat sd — E caterlna T e odo roiu — T u b go) şl-n tlb iş ir ! ; 13) L o ca lita te isto ­ C) Un fe l de tu rlă — V h f in m u n ­ 12) După proverb sc face Iarna ţu ic i cu şte rsă tu ri şl scris Indes­
ţii R odiiel — Notă m uzicală ; ?)
răbdarea ia încercare, să-i rlie. Cind. pe vrute sau ne­ deschidă cont la bancă din — Băţ ; li) A am eliora ! — Con­ rică In ju d e ţu l nostru. Copaci vei’2l şl ia rn a — Ne arm ă — Albe ca zăpada ; 11) C it un nâ- c ifra b il nu putem scoate ceea ce
„dăm cuvintuT . Prima „în re ­ vrute, le apare in lată ima- care să se recupereze even­ ducătoare a lu p te i Io b a g ilo r ro ­ D ic ţio n a r : O ccanidc. INC. ENI, unde esic „so a re " [n loc de „ n in ­ mete <pI ţ — Poet sovietic, au to­ am vrea. Vă m ă rtu ris im sincer câ
m â ni din M u n ţii A puseni în a n ii
ru l po etici „V in lu r l, v în tu rl pline
not nu avem tim p &A le „d e zle ­
gistrare" deledoscopui a tă­ qinca vreunui iepure li sc tualele daune. Acuma-i za­ 1840—1047 ; 12) P lantă erbacee — STIH , BTT SAD. EAC, A V A . soare" ; fl) In tre ?.l şl noapte — dc zăpadă1*. găm ” . Poate că aceste lu c ră ri ei)
cut-o la C.A P. Romoşcl. Mer- lacc părul măciuca. Se spe­ darnică orice căinfă. Se cer V lă sta r In vie — M a nifestă vese­ înţeapă sl pe ger şl pe căldu ră C uvlm c rare : LEE — AMO. fie bune, dnr o p riţi p e nlru dum ­
qlnd pe urmele indicate să rie mai tare ca de urs sau a lţi bani pentru o altă... „dis­ lie ; l-l) P oftă Ja Joc — P erla al- VLAD METEŞAN (pl.) : 9) L a p o viţâ — S firş it (flg .): PETRU PARDAU neavoastră cio rn e le şl nouă vă
10) Sosi A lbă ca Zăpada, ca-n po­
vedem ce fapte s-au petrecut dc nil patruped sălbatic. As­ tracţie". d e ru rg ie i rom âneşti Dobro veştile lu i Creangă — Zecim ala Hunedoara rugăm sA ne irlm lte il lu c ră rile
scrise pe c u ra t şl clieţ.
aici. In primăvara trecută, tei mai ales la qindul că s-or Sînt si alte locuri pc unde m o ra ru lu i — Cele d in u rm fi ! ; 11) Ionel A M A R IU T E I - Câtnn :
cînd sevele au început să putea ca ia viitoarea „in va­ „ rozătoarele" au „controlat" N egaţie — P u r — A com pus cîn- T re i ca re u ri am p rim it, ire l note
(ccul „V a ls u l Ie rn ii" : 12) A u to ru l
mustească, s-au qâsil peste zie" numărul rozătoarelor sâ clicienfa invest iţii lor In po­ poeziei „O m u l dc zăpadă" — C u­ „b in e " p r im iţi dum neavoastră. Fă­
ră alte com e n ta rii, vă com unicăm
1 500 de pomi core au suie rit sporeascâ, lâcind ca perico- micultură. Din păcate pe o -f ? 5 4 S 6 loarea p e isa ju lu i de Iarnă (s in g ) Poştaşul Reba efi se v o r publica.
qrave „treumatisme” . Să vezi lui pentru investiţiile unilâiii rază destul dc mare de acti­ — T rag săn iile în D obrogea ; 13)
si sd nu crezi I să li c mult mai mare. Sâ vitate. P icto r şl g ra fic ia n rom ân, au to­
ru l ta b lo u lu i „T â rn ă " — S c riito r
Ui întrebarea : cum s-a râminâ tar si cu pomii dis­ Acum, după inaugura­ danez, a u to ru l ba sm ului „C ră iasa N lcolae M E A LH A — elev — Cer-
produs miracolul ? ni s-a răs­ truşi şl cu iepurii ncpnnşi rea sezonului de vinătoare, Z ă pezii". ic ju l dc Sus ; Ne-au plâcv!*. cele
bine Dezlegarea jocurilor
S lăvită
1)
năm e­
V E R T IC A L :
două co p e rţl h te rn re (sint
puns : ar li curat qhinion. pom icultorii sc qăscsc in la­ ţilo r (pl ) — O notă In m inus ! ; con stru ite ), deci „gheaţa s-a o p ă ri".
— Cind s-a închis planta­ Cunoscind .,slăbiciunea’ ta a lte rn a tive i: să ia (drept 2) A u to ru l p o e ziilo r „Ia rn ă b la ji­ Păcat că nu toate p a tru in lru n c s c
ţia, sc presupune că au ră­ iepurilor pentru livezile ti­ răzbunare) pieile patrupede­ nă". „V is c o lu l" şl „ Zăpadă" — su fra g iile . Vă recom andăm a vă „Revelionul
mas vreo 2-3 iepuri in livada nere, s-au oferii cu generozi­ lor râUiacătoare în compen­ R egretat poet rom ân. a u to ru l pe rfecţio na genul abordat (ţin în d
ppczlel „L in iş te de Iarnă'* : 1) Cu­
cont de re com an dările noastre an­
ti nard. Simtindu-te sinqurdta- tate sâ le pună la încercare saţia pagubelor sau sd des­ rea ! — T riste ţe (flg .) : 4) Ea p rin ­ terioare ). pe ntru că... merge ! VA în definiţii"
tea si imposibilitatea de a puterea incisivilor $i coope­ chidă mai bine ochii (prole- de fu lg ii m ici dc vată. do zici cfl-1 do rim m u lt succes !
O R IZ O N T A L : 1) Sonat - M u­
tace lată „ roaderii" investi­ ratorii din Rişculila. După cc jind pomii) pină nu e prea nea adevărată — în ce p u t de Im i­ Ion D IN U — H unedoara : D in zică ; 2) A s p rit — Forum ; 3) Rt
ta ţie ! — M oare si se naşte iarna
ţiilo r de pc zeci de hectare, timp de 0 ani livada n-a pro­ lirziu ? A itle l trebuie să — In genere ! : S) în ţe p ă tu ră (flc.) scrisoarea trim is ă la redacţie am — T — A părare ; 4) M ezat — A —
dedus că s in te ţl etev (deşi m ol
alţi vreo 15-20 dc confraţi dus nici măcar fructele ne­ deschidă neapărat punqa. C i- — O crapă... ge rul : fl) G râdlnA faceţi uncie greşeli de o rto g ra ­ I — Ct ; 5) A n tre n — G — Rai ;
le-au venit in ajutor. Căi dc cesare pentru a astimpâra teodată se poate să cadă şi cu flo ri şl-n plină Iarnă — Zăpa­ fic). Careul are m al m ulte puncte 0 Lct — A la rm a n t ; 7) UI — Rt —
acces şi-au construit sinquri „setea" localnicilor, oamenii amlndol iepurii dintr-un ioc, dă : 7) V a rie ta te dc lem n d in ca­ negre dccît lim ita adm isă, totuşi Pla — lo : 8) T ip ă ritu r i — A : 9)
re se fac sch iu ri — A u to ru l v e r­
E — A va ri — Iv n r ; 10) fLTrale —
pc sub qardul de slrmă insu- s-au qlndit să-i vină de hac. dar depinde de norocul vlnu- s u rilo r „Ia rn ă , cc m al Inimă !/ N ici ca pentru un debutant 11 conside­ Laice : li) Vals — Nou — T r : 12)
răm occe plabll. «Ut ca parte teh­
licient consolidat. Bineînţeles (ol cu concursul lorului. Cui ii sfd la înde- în prag sâ ie şi./ Auzeam cum urlă nică a În c ru c iş ă rilo r, c it şi a sem ­ Prieten — Paul.
Intuindu-le intenţia, inqi- rozătoarelor. Parcă fn inten­ mină n-are dccit să încerce lu n ii pc-A vleş“ (din poezia ..D iu rn u l n ific a ţiilo r. Nu garantăm însă câ
nerul loan lurian s-a qln- ţia de a-i atraqe mai uşor Un lucru insă e cert : sd pui către line'*) : fl) în g h e ţa ţi ( f ig ) — va fi p u b lica t. Dacă tim p u l ne „Pătrat"
Cald pc s firş lle î : 9) A lb ca zăpa­
va p e rm ite să-i facem o „to a te kV .
dll sd le dcfoace planurile. spre pomi, In toamna anului oala Iq ioc cind livada nu e da. . pc capul m iresei — Este sl atu nci... da ’
A apelat la toate mifloaccle 1967, „ inspiraţii" coopera­ proteţată şansele reuşitei una glaciară — Oraş : 10) Zăpadă Ion CO STLA — Vulcan : Vă ru ­ O R IZ O N T A L SI V E R T IC A L : 1)
posibile. Dar la Icpuriiuqc tori au protefat pornii cu sint minime. 1n lim b a ) au tohto n — Tubesc (tot.): găm încă o dată să datl mai m ul* Asanată : 2) S ărăcit : 3) A râ m a ri ;
U) M e in foră la zăpadă — M erge
(substanţa folosită pentru saci de iilrtic in care s-a T. DOSRICEANU cu capra — Rămas peste noapte ; IA ate nţie fe lu lu i cum ne prezen­ 4) N fim e ill : 5) A căţm fi ; d> T iri-
ta ţi lu c ră rile , p e n lru câ de pc fl-
lu r ; 7) A Llţârl.
\