Page 7 - Drumul_socialismului_1969_01
P. 7
DRUMUL SOCIALISMULUI
tnOMBl ' i ■ .2 2 WBMM ei
VIDRA" flTtlTCTSi
J»
ORĂŞTIE R A D IO
P R O G R AM U L I t 0,03—8,23 M u
zică şi a c tu a lită ţi ; 0,23 M om ent
p o d it. M o tiv u l z b u ră to ru lu i în li
rica rom ână ; 6.30 La m icro fo n
'i(Uimdr«r;d ffţJ io 9l 1 J m elodia pre fe ra tă ; !>,30 Revista
Deşt în judelui nostru nin Lt. col. SABIN POPA pe arterele de circulaţie, creş Botrînul oraş mineresc lite ra ră ra dio ; 10,00 P re lu c ră ri co
ra le de G hcorghe Danga ;
10,10
soarea n-a fost atît de abun şeful Inspectoratului miliţiei terea exigentei faţă de cel ce Vulcan, prăbuşit citeva coca, am organizat In între C urs do lim b a engleză ; 10,30 M u
dentă ca tn alte pârţi ale tă judeţului Hunedoara încalcă normele legale ale zeci de ani în bezna ano prindere un curs de calificare zică p o p u la ră In te rp re ta ta dc R o-
rii, în ultimele zile s-a depus traficului rutier, depistarea nimatului, a reînviat acum la locul dc muncă cu o durata dlca B u jo r. V lad D lo rilslc şl nais
tu l G hcorghe Z a m fir ; 11,05 M o
un strat gros de zăpadă care şoferilor care conduc sub in 20 de oni şi s-a înscris în de 3 oni. Continuarea acestei zaic sonor ; 11,45 S fa tu l m e dicu
slmjeneşte buna desfăşurare a care periclitează siguranţa c ir fluenta băuturilor alcoolice. concertul urbanistic mo acţiuni se impune dc Ia sine. lu i. P ăstrarea ca p a c ită ţii de m u n
transportului auto pe drum u culaţiei. In acest scop se pot Conlucrarea tuturor factori dern al ţârii. Un exemplu cred că ar întări că şl p re ve n ire a oboselii ; 12,00
rile publice şi principalele ar amenaja pe plan local pluguri lor care administrează drumu Alături de zecile de afirm aţia mea. Moteria primă M uzică uşoară dc G rlg o re F lo ria n
şl G eiu M ih â ilâ ; 12,20
C rohicâ
tere din oraşe. Pentru pretn- trase de animale, tar consilii rile publice sau deţin parcuri aprovizionată dc la centrele dc plastică : 12,30 In tiln lr c cu me
lîmpinarea înzăpezim si a ac le populare, deputaţii să mobi auto, a şoferilor şi cetăţenilor blocuri ridicate pină acum, lo d ia po p u la ră şi J m e rp re iu l pre
cidentelor de circulaţie provo lizeze cetăţenii lo executarea în aplicarea tuturor măsurilor inco 66 de apartamente sortare, fată dc sortarea Ini fe ra t ; 13.10 A va n p re m ie ră c o ti
cate de condiţiile specifice ieT- lucrărilor de deszăpezire preconizate, respectarea stric glisate intr-un nou edifi ţială pc care o indică furnizo diană ; 13,20 S o llşii şi orchestre
de m uzică uşoară : Anca Agem o-
nii, în cadrul judeţului au fost Din verificările organelor tă a prevederilor legale sini ciu care va fi pus la dis rul poate prim i valori superi Ju, F ra n k lc L a in c, orchestrele H o-
luate o seamă de măsuri care de control al circulaţiei s-o premisa sigură a desfăşurării poziţia minerilor din Vul oare în procesul dc prelucra rla Ropcea şi E dm u ndo Roks; 14,19
deja se fac simţite. Secţia constatat că nu în toate uni normale a traficului rutier, can in primele luni ale a re, în funcţie de competenta De cc ? De unde ? Dc c?nd ; 14,30
T e apăr, tc laud, te c în t — em i
drumuri şi poduri naţionale tăţile deţinătoare de parcuri chiar şi în sezonul alb, cu cestui an. profesională a sortatorilor la siune m u zicală p e n tru ostaş] ;
Deva a instalat în locurile pe auto proprii se dă importanta toate greutăţile pe care Ie cre faza crud şi argăsită". 15.05 V a rla ţlu n l pe aceeaşi Ierna
riculoase parazapezf, s-au fi cuvenită pregătirii maşinilor ează frig u l şl zăpada abunden Anim aţi de dorinţa dc a în- — m uzică uşoară : 15,15 M e m oria
xat baze pentru deszăpezire pentru circulaţia pe timp de tă. timpina a 25-o aniversare a e p ă m tn lu lu l rom ânesc N oi desco
p e riri arheolo gice ; 15,35 C oncer
a căilor rutiere, s au depozi iarnă. Autovehiculele nu sini liberării patriei şi Congresul tu l z ile i. S uttn sim fo n ică „M u n ţii
tat în curbe Si pante pericu dotate cu lanţuri antiderapan al X-Iea al partidului cu re A p u s e n i" de M a rţia n Negrea ;
loase aproximativ 2 000 mc te, cu lopeti, faruri pentru zultate pe măsura evenimente 10.00 R a d io ju rn a l ; 16,10 M e lo d ii
nisip ceată, reviziile tehnice nu se s-au răzbunat pc Indicatoa spus lot: şi cum sc numen — lor, acum, la început de an, d in film e ; 16,30 A nten a tin e re
tu lu i ; 17.00 G fnlece în d ră g ite de
De a lungul drum urilor ju fac Ia termenele scadente, iar rele rutiere. Fillp Ghcorqhe, şi cum a luat nă, aşa ca-ntre prieteni. La colectivul de muncă de la „V I- du m neavoastră : 17,15 Ce e nou in
chel a venit şl C hlraly Şle-
deţului se află în stare de Ia ieşirea din garaje verifica Isprava nu e nouă, c/ se valiza lui Dumitru, cum a lan. cate nu-l cunoştea pe dro" Orăştie s-a antrenat în- ju d e ţu l dv 7 — Braşov ; 17.45 Ora
sp e c ia lis tu lu i. Prezent şl viitor* In
funcţionare un număr suficient rea autovehiculelor nu se exe repetă. Au mal lăcut-o In scos to iu l din ca şl a arun tr-o muncă asiduă Specialiş ş tiin ţa a g rico lă : 16.05 M u zică po pu
de autogrcderc si buldozere, cută cu exigenta impusă de primăvara anului trecut. Poa cat-o că putea II recunos Gulaşy. După ce au băut, u l tii fac diferite studii pentru a la ră şl uşoară ; 18.30 Gazeta ra
pluguri şi alte utilaje care ac condiţiile iernii. Pe de altă te n-ar li râu dacă 11 s-ar da cut... Un slnqur lu tru n-a şti tim ii doi au plecai împreună determina cele mai eficace căi d io : 19.00 O m e lo dic pc adresn
in oraş, să se dreaqă. De la
ţionează continuu pentru a parte, şoferii nu sînt Instruiţi curajoşilor de urmă, nu de ut să spună, la cît timp va li de ridicare a activităţii în tre du m neavoastră ; 19,20 S port ; 19.30
p ic io r dc p la i — balade
Pe-un
preinlîmpina formarea unui temeinic asupra felului in ca alta, dar n-ar lt dc mirare condamnai, pentru că în caz qată, unde au amestecat bău prinderii, atît din punct de ve p o p u la re ; 19,45 M e lo d ii recent
strat gros de zăpadă. Pe de re trebuie să acţioneze pentru dacă s-ar leqa şi dc stupii dc dc recidivă — cazul Iul — turile, s-au intors spre casă dere cantitativ, cit şl calitativ. lansate ; 29.05 S o listu l Jacques D u-
Gulaşy era
cu autobuzul.
altă parte, au fost constituite a preîntîmpina dificultăţile ce icleqral, de poduri, dc calea pedeapsa sporeşte. băut bine şi nu şi-a dat sea Pînă în prezent s-nu conclu tro n c : 20.ÎS T e a tru serial. „U rs i
la toate districtele de drumuri se pot ivi pe parcurs. letală... DeciI să se leqc el, ma unde se altă, aşa că zionat în mod eficient extinde ta ". după B. P. Haşdctt ; 21,34 C înt
uşoară :
p e n tru tin o — m uzică
echipe de intervenţie special iată dc ce considerăm nece mal bine să fie... Jeqati. proaspătului „ amic" nu l-a rea spatiilor de producţie la 22.00 R a d io ju rn a l. S port. B u le tin
instruite, care acţionează prin sare cîteva indicaţii menite să Pasăre rară losl qrcu să-l dea los pc atelierul de ras, mărirea capa m e te o ro lo g ic ; 22.20 R ecital de o
rotalic, pe două schimburi La evite blocarea căilor de comu m otiv că „au qreşll autobu cităţii de degresare prin da peră M o rlo Lnnzn ; 22.49 M o m ent
poetic. L ite ra tu ra p o pulară — v e r
acţiunea de prevenire a înză nicaţie rutieră. In acest scop Operaţiunea rea în folosinţă a unei noî în s u ri d in culegerea iu l E m lnoseu:
pezim porlicipă efectiv si li este bine să nu se pornească Cu citva timp In urmă, din zul''. Acesta insă avea sco căperi cu utila jul necesar rea 22,45 In tiln lr c ctl ja Z ziil : 23.15 M u
nele întreprinderi posesoare în cursă fără lanţuri antidera locuinţa M ăriei Sfdnoi din puri precise. Voia bani. L-a lizat în întreprindere. Se pre zică d in opera „Paiaţe** de Leon-
dc parcuri auto proprii, prin pante, cu cauciucuri uzate sau t i Porţile de Petroşani s-a furat o butcile lovit pc Gulaşy, l-a trin li! conizează. de asemenea, lucrări cavalJo; 0,05—5.00 Estrada noc
tu rn ă .
tre care amintim autobazele cu autovehicule ce au defecţi dc araqaz S-ati lacul cerce los, l-a cerut banii şi libretul de construcţii pentru mărirea
de transport auto Deva, Brad, uni tehnice. Intructt sistemele de Fier' tări, anchete şi butelia a fosf C.E.C. pe care să-l treacă pe capacităţii tunelului uscator şl P R O G R A M U L II : 8.10 T o t în a
.« t
Orăştie. I.C.S. Hunedoara şi semnalizare optică şi sonoră qăsiiă acasă la Farcaş Caro! numele lui. Cind a văzut că-l modificarea sistemului de în in te ; 8.25 J o c u ri fe cio re şti ; 9,10
reluzal, C hlraly a lăcut uz
C.S. Hunedoara. A ici au fost joacă un rol deosebit în buna care, de voie, dar mal ales dc-o piatră cu care şi-a lovit călzire C urs de lim b a englezfl ; 9,30 D an
echipate maşini care efectuea desfăşurare a traficului rutier Trenul Subcetate-Caran- dc nevoie, a tnapoiat-o Iar cl „ prietenul" in cap şi l-a ame- ' Desigur, preocupările „blă- s u ri de estradă ; 10.0S R ecitat L ia
na P asqunlt şt T e o d o r P araschl-
ză patrule pe şosele, altele fi pc timp de iarnă, este necesar sebeş urcă încet prin noapte a rămas amanet la... m iliţie. vescu ; 10,30 E xp e d iţie p io n ie
ind pregătite pentru a putea ca la ieşirea din garaj, cît şl spre culmea Porţilor de Fler Pentru orice eventualitate. ninfat cu împuşcarea. A „ p ri narilor" de Ia Orăştie sînt mult rească ; 11,IS T ra n d a fir de la M o l
mai vaste. Am punctat
doar
m ii" portmoneul, dar victim a
interveni în caz de nevoie. pe parcurs aceste instalaţii să Ultima pe ’68 ale Transilvaniei. In compar Bl eventualitatea a apăru!. dova — m uzică po pulară ; 11.43
se verifice cu deosebită aten nu i-a mai putut da şi banii, cîteva din ele, pentru a ilustra C lntâ fr a ţii M entzel şt T rio A rm o
Ain amintit pină acum timente oamenii moţăiau. A Cam in perioada in care s-a nu mal avea puteri. Lui Chi- în lin ii mari unele aspecte din nia ; 12.05 A va n p re m ie ră c o tld lo -
unele măsuri menite să creeze ţie. După cum s-a văzut, în adormit şl Dumitru Neculal. luraf butelia, un student, M ir- raly nu i-a fosf qreu să-l ia nă ; 12,15 C once rt de p rln z ; 13.00
condiţii bune de desfăşurare a această perioadă pe căile ru Fiecare dintre noi şi-a tă Lînqă el, un călător picotea eca Bodrcanu, a reclamat că şl sinqur. Om ul avea la cl.., activitatea lor, precum şi ho- De toate p e n tru to t< î 14.10 C lntâ
traficului rutier pe timpul ier tiere acţionează utilaje şl e cut in praq dc An nou, bi şl el a somn. Deschidea o- i s-au lurat obiecte persona 20 de lei. Au plecat îm preu tărîfea fermă de a îndeplini O lga Stâne*eu şl C onsta n tin M l-
rea : 14.30 M o m ent ş tiin ţific ; 14,35
nii. Ele nu sînt singure chipe speciale pentru deszăpe lanţul realizărilor unui an chil, se uita în fur, apoi... le, iar Vcsa Nicolae că l-atf nă, ca doi „prieteni” la C E C. fără „rabat" toate sarcinile o- Pastel de Ia rn ă — m uzică uşoa
le. Din păcate insă, unele, zire. Aceasta implică, pe de o de muncă. U nii Insă au con In stafia Porllle de Fier, a dispărut 6 qălni. S-au lăcut sd Iacă operaţiunea de tran nuIui 1969 şi totodată dc a răs ră : 15.15 De d o r. bade şt dc d ra g
stabilite cu muft timp în ur parte semnalizarea lor corec siderat că n-au lăcut chiar coboriI un om cu o valiză. cercetări, anchelc şi... Firele scriere a libretulu i dar... V ic — ctntece şt Jocuri ; 16,00 R ecital
dc operă O ctav Enigărescu : 16,25
mă n-au fost finalizate. Secţia tă, vizibilă dc la distantă, iar destule şi au lin u l să „pună Trenul a pornit mai departe. s-au înnodat in m iinilc lu i tima a căzut şl C hiraly şi-a punde prin fapte Ia traducerea I C oncert dc e9trodă ; 17,00 R adio
de drumuri şi poduri naţiona pe de altă parte atentic deo capac" In ultim ele zile. Au Cind Dumitru Neculal s-a Farcaş. Pasăre rară. Dar a dus „ amicul" la poarta sec In via|ă a angajamentelor ce ju rn a l : 17,10 S ulte corale de L l-
le Deva a depozitat pe artere sebită din partea conducăto Începui in Simcria Veche şi trezii, nu mal era nici omul mai lost prins şi-un liliac. ţiei „qudroanc* a CS.H. pe lc revin din răspunsul confe v lu Rusu ; 17,30 A n to lo g ie de li
rilo r de autovehicule. Aceştia
te ra tu ră u n ive rsa lă ; 17,45 P a g in i
le de circulaţie doar 119 tone trebuie să evite porcarea pc au terminat In Simcria. N-a de Jinaă cl, nici valiza. Con Toma Erno, cu care Farcaş motiv că „ l-a qăslt pc om în rinţei judeţene dc partid Ia celebre d in opere : 18.05 A m fite a
sare fată dc B60 tone cît a partea carosabilă a drumului, mai rămas nici un semn de ductorul n-a văzut nimic. „ lucra” noaptea. Cum acesta drum * cu răni grave la lată tru lite ra r ; 18.30 M e lo d ii de N fco-
fost stabilit. N-a lost realizat şi numai în refugiile special circulaţie lntreq, ba au scos La întoarcere însă, con era amanetat, i-a 1ost adus şi la cap. chemările organizaţiilor de lae K lrcu le scu şi E lly Rom an :
nici planul de depozitare a n i amenajate, să respecte cu st Indicatoarele de oprire ductorul a in tiln lt în tren un st ,/:o le q u r să-l fină de u rii partid Bucureşti şl Timiş. 39.05 C in ci piese p e n tru orches
sipului. Făcînd abstracţie că stricteţe regulile de acordare pentru autobuzele D.R.T.A. om pe care-l mal văzuse in colivie Cd de zburat nu Socotelile lu i Chiraly Şte tră dc coarde de Zeno Vnriceâ :
19,30 C urs de lim b a engleză : 19.3a
nu s-a adus întreago cantita a priorităţii, să circule cu v i Isprava s-a pclrccut în 29 clndva, undeva. Dar unde ? vor avea curind prilejul. fan, dc după chel, nu se ter N oapte bună. c o p il* 10.S5 M u z ic ă ;
te de nisip, acesta n-a fost teză redusă fără a supune au decembrie sl a lost ultima pe SI l-a luat din s c u rt: mină aici. Au a llii dc înche 20.00 T ro n sm isia c o n c e rtu lu i o r
amestecat cu sare, astfel îneît 1968. Tinerii, care-şl merită ~ Unde-I valiza ? După chef iat nişte socoteli eu el, de che strei sim fo n ice a F ila rm o n ic ii
a îngheţat în grămezi, iar cel tovehiculul la şocuri sau Irî- — Ce valiză ? astă dală în văzul lum ii, la d in Tg. M ureş, d ir ijo r E m il S i-
m on, solist M lh a t C onstnntlne scu:
împrăştiat în zonele periculoa nă brusca deoarece pot avea ca lilica llvu l de huliqani, se — De azi noapte, cu care lumina zilei şi in baza leqil Programul uni verşi* 22.39 C ronică plastică ; 22.10 T r i
se nu ajulă decît pentru o loc derapări cu consecinţe întorceau de la bal dinSim e- al coborît la Porţile de Fier. Intr-o după-amiază, Gulaşv care nu iartă. buna tin e rilo r co m p o zito ri : 23.07
scurtă perioadă de timp auto deosebit de grave. Atenţie rla Veche şi cum n-ou puiuţ _ Omul a dat s-o ia din loc, M ihaly şl Boloq Ştelan din Rubrică realizată de M a ri m u zicie n i In te rp re tln d c i
in te g ra le : 0,16—1,09
P agini
c lu ri
vehiculelor. N ici consiliile deosebită trebuie acordată de ridica asfaltul ele pe şosea, dar n-a reuşit. La m iliţie a Hunedoara au băut împreu DRAGOŞ CALIN taţii serale de sim fo n ice contem porane.
populare comunale, orăşeneşti păşirilor, folosirii lum inilor pe
şi municipale nu s-au achitat timp de noapte, de a căror co marxism-leninism
dc sarcinile pe care şi le-au rectitudine depinde în mare
parte siguranţa circulaţiei.
asumat. Din această cauză atît A Vremea
Pentru prevenirea accidente
in Deva, Hunedoara, Brad. cît şi lor şi înzăpezirilor, Serviciul Deva
im alic oraşe zăpada căzută n circulaţiei din cadrul Inspecto cum rămîne cu prom isiunile PENTRU 24 ORE
creat deja dificultăţi în desfă doara a stabilit o legătură în c e p sa se r ă z b u făcute la începutul lui septem Luni 6 ianuarie 1969.
şurarea transportului. ratului m iliţiei judeţului Hune brie, tovarăşi de la D.R.T.A.? Secţiile : Vrem © rece cu cerul te m p o ra r
Pe drum urile judeţene şi co permanentă cu sta (ia meteoro Unde sînt cursele speciale — economie, anii I şi III ; norns. V a ning© slab şl local. V fn -
munale situaţia este şi mai di logică Deva, urmărind îndea pentru elevi pc 14 trasee — — filozofie, anii I, II şi llf ; tu l va suflQ p o triv it d in n o rd -e rt.
ficilă, ele fiind expuse Înză proape prognoza tim pului. îm printre care şi cele amintite — istorie, aniî II şi (II ; T e m p e ra tu ra va ff •***-*. zjua
pezi rii parţiale sau totale A- preună cu organele de resort ne „AMĂNUNTELE^ —, unde sînt autobuzele încăl In tre 0 şl 5 grade j n .
zite ?
— construcţie de partid, a
ccasta va crea greutăţi in des au fost verificate şi completa nul II. tre m inu s 2 şl
făşurarea transportului de că te sistemele de semnalizare
lători, în aprovizionarea popu rutieră. Iar echipele care su Marţi 7 ianuarie 1969. PENTRU URh
laţiei. dacă nu se iau m ăsuri. praveghează modul de desfă In ziarul din 12 septembrie munal, tovarăşul Teodor Va- rul o cursă pentru o oră mal Intr-o zi a trecut pe la re Secţiile :
imediate de prevenire a înză şurare a traficului au fost do am publicat materialul in siu ne spunea : tlrzle ca să nu fie nevoiţi ele dacţie tovarăşul înqiner Ro- — economie, anul II ; DOUA ,
pezim. Mai ales pe drum urile tate cu instalaţii de radio e- titulat: «Pentru noul an şcolor, — Sală de aşteptare trebuia vii să vină cu autobuzul dc mulus Munteanu, Inspector şef — Istorie, anul 1 ;
care leagă oraşele Brad, Ha misie-rcceptie, creîndu-se ast este asigurat transportul ele să facă D R.T.A. Au avut şi ora 6. Am solicitat auto Ia D.R.T.A. Era supărat pentru — construcţie de partid, a Vrem© um edă cu ce.
ţeg şl Orăştie dc localităţile fel condiţiile inform ării şi in vilo r? ". A rtico lu l era în esen deviz pentru aceasta. Dacă ar buz pentru satele Bacea şi faptul că în articolele critice nul III. b il. Va ning© slab. V ln t
din jur considerăm că este tervenţiei operative în cazul ţă răspunsul Direcţiei regiona vrea să vină cineva de Ia Dumbrăvîta, unde întîinpinăm din ziar prea des apare citat ploâ la tare, pc a lo c u ri cu
necesar să se treacă la desză apariţiei unor greutăţi prici le de transporturi auto De dînşii să discutăm cu un pro qreutăti în şcolarizarea copii numele întreprinderii în care Se organizează dezbateri rea zăpezii. T e m p e ra tu ra In u x
pezirea căilor de acces tnlru- nuite de sezonul alb. In aceas va. prin inginerul şef Llviu prietar partioular pentru a în lor din cauză că aceştia tre lucrează. Dinsul remarca p rin la tema : „Importanţa isto ră creştere.
cit parlea carosabilă s-a în tă perioadă, s-a considerat ne Tincău, la întrebarea din titlu. chiria o cameră drept sală de buie s i meargă cîte 7 km pc tre altele: „Eu garantez că rică a unirii Transilvaniei cu
oricui ar
treburile
conduce
gustat mult, s-au creat făgaşe cesară şl întărirea controlului El se referea la un complex aşteptare, problema s-ar re jos D.R.T.A. ne trim ite, însă, Romonia".
de probleme ale transportului zolva, ccl puţin provizoriu. spre ştiinţă adrese prin care transporturilor auto, î s-ar pu Bibliografie :
elevilor cu autobuzele şi se în Am luat însă măsuri pentru avertizează consiliile populare tea găsi atîtea nereguli cit să
cheia astfel: ^Precum se ve ca elevii să aştepte autobuzul comunale că dacă nu vor face umpli cti ele în fiecare zi o 1. Nicolae Ceauşescu : Cu- r '' *“*-V-
de, transportul elevilor nave la liceu, să nu mai stea în întreţinerea drum urilor, 'vor fi paqină de ziar". vîntare la adunarea populară
tişti în viito ru l an şcolar este frig. suspendate şi cursele exis Noi nu facem nici un co de la Alba lulla, „Scînteia"
asigurat, în general... Şi „mă Tovarăşul director adjunct tente. mentariu la această afirmaţie. nr. 7901/29 noiembrie 1968.
2. Nicolae Ceauşescu: „Ex
O în tîfn ir e runţişurile" trebuie perfec se destăinuia atunci cind dis de vreme ce D.R.T.A anun|5, Ştim că în activitatea de trans punere la sesiunea jubiliară
Pentru că — ziceam noi —
ol liceului, Silviu Cercea, ni
ţionate acum. Mai tlrzîu
se
port în comun cu
mijloace
o Marii Adunări Naţionale,
probleme
vor transforma în
contestă nimeni. In nici un
care dau destulă bătaie de cutam cu dînsul aceste aspec îndreptăţit, aceste măsuri. Iar auto sînt multe qreutăti Nu le consacrată sărbătoririi semi
transportul cu autobuzele pc
cap”. te. unele rute a rămas mai depor- caz, însă, numărul lor nu poa centenarului unirii Transilva Duminică
ş c o la ra mult şi tîrziu" a venit de In procesul de învăţămînt cu înseamnă că Consiliul popular te fi redus — şl proporţional niei cu România", „Scînteia"
avem
Cită bătaie de cap
„M ai
te sub semnul
incertitudinii,
nr. 7902/30 noiembrie 1968,
pentru
re
că
O zolvarea mi mergea a elevii navetişti, numai noi comunal llia — şi altele în si cu aceasta, nici numărul rc- sau broşură.
8,30
O ra exactă. Cum va fl
tunci, şi nici de atunci în ştim. Autobuzul de pe ruta tuaţia lui — s-au ocupat de clam aţiilor — cu prom isiuni Şcolii generale „Dr. Petru vrem ea 7 G im n astica dc în v io
Dezbaterile au loc în sălile
drumurilor... lot
întreţinerea
coace, pînă la detalii, previ
optimiste, cu răspunsuri de o-
ra re ; 8,10 P entru c o p ii şl şco
m e m o r a ziunea s-a îm plinit. La redac Sîrbi — llia întîrzic regulat promitînd. chli lumii şi cu resemnare. cu orele 17. începînd X L -5 — „C ă tre ILO ». • „N o i
lă ri : •
F ilm se ria l : M eteor
Groza" din Devo,
10— 15
minute.
Pe
ru
ţie primim scrisori prin care
Totuşi, pentru că problema
sîntem sesizaţi că transportul ta Deva — Stretea am ce nu are numai acest aspect, ION CIOCLEI în flo rim o dală cu (ara** ;
10,00 O ra s a tu lu i ; 11.30 T v pen
elevilor navetişti la şl de la tru R pcclallştll d in a g ric u ltu
a liceului bucurcştcan, a avut şcoală este .punctat" de îm ........... ră ; 12,00 De s tra jă p a trie i; 12,30
C oncert s im fo n ic ; 16,00 T e lex
ca subiect tot pe Vlaicu. A ur prejurări neplăcute, de Intîr- T v . ; 16,05 D u m in ic ă sp o rtiv ă .
(Urmare din pag^ t) mat apoi un inspirat balet cu zieri R etrospectivă o lim p ic ă M cxlco
tema m orţii lui Vlaicu, şi un Iată conţinutul — în rezu Pentru dezvoltarea atletismului 1968 (I) ; 17.00 M agazin d u m i
19,00
T e le ju rn a lu l de
n ica l ;
altul care a ilustrat cu succes mat — a două dintre aceste scară ; 19,20 T e le sp o rt ; 19,45
volutia noţiunii de număr ; la cintecul „Linişte". Elevii din .semnale de alarmă", lansate C inlcce şl Jocuri popular© ro
fizică au prezentat referate şi Orăştie, la rîndul lor, au exe de doi cetăţeni din două punc m âneşti ; 20,20 F itm a r tiş tic 5
realizări tehnice (aparate de cutat cu multă măiestrie dan te diferite ale judeţului. „ V r ă jito r u l d in Oz** ; 22,05
radioemisie, radiorcceptic), la suri populare din partea locu Aron Diniş ne scria doar „S on de In ceaţă** ; 22,20 Le n y
cercul de ştiinţe naturale s-au lui, îmbrăcaţi în costume spe Ia o lună de zile dc la înce e necesară o îndrumare concretă Escudcro Ia F e s tiv a lu l dc la
prezentot lucrări practice de cifice ţinutului, dansuri care perea cu rs u rilo r: „Autobuzul B raşov ; 23,00 T e le ju rn a lu l de
monstrative închinate aniver au entuziasmat spectatorii. Un Deva— Brad, In majoritatea ca noapte. ,
sării a o sută de ani de la naş moment impresionant în tim zurilor nu opreşte în staţiile
terea marelui savant Emil Ra- pul serbării a fost prezenta fixate, în special dimineaţa. E In ziarul nostru a apărut nu precum şi at conducerii Elena Biro, de asemenea foşti M ai multă viabilitate din Lu n i
covită. Cercurile au constituit rea în dar, din partea liceu levii care fac deplasarea la de mult un articol de analiză C.J.E.F.S. Hunedoara, cu re atleţi de performanţă, detaşaţi partea com isiilor judeţeană şi
un foarte u til şi fructuos lui noslru, a portretului în ulei şcoală cu autobuzul nu pot a- despre dezvoltarea activităţii fe riri la uncie măsuri concre de la C.S.M. Hunedoara, un municipale dc atletism, sub
schimb de experienţă şi de idei el lui Aurel Vlaicu, însoţit de junqe la ore. Conducătorii de atletism în judeţul Hune te întreprinse pe linia dezvol de au activat ca antrenori. îndrumarea şi cu sprijinul 17,30 T elex T v .; 17,35 T v. pen
d in In d u strie .
tru sp e c ia liş tii
atît pentru elevi cit şi pentru frumoase buchete de flori. auto spun că nu au ce face doara. A rticolul, intitulat „N u tării atletismului în judeţul Mai trebuie insistat pc lin consiliilor respective, va de „C ib e rn e tic a feroviară** ; 18,05
profesori. deoarece cind autobuzul este mai numărul secţiilor şi spor Hunedoara gă tovarăşul prof. Drăgan Ti- termina în viito ru l apropiat o L im b a franceză. Le cţia 40 ;
Programul festiv, legat de a Programul, prin întreaga Iul prea încărcat deqcaba ar mai tivilo r nu argumentează acti In cadrul activităţii dc spri berlu, preşedintele Comisiei schimbare radicală a stării de 18,30 L yce um — em isiu ne pen
45-a aniversare a liceului, a pregătire şi desfăşurare, s-a r i opri". vitatea". apărut în ziarul nr. jinire a comisiilor de atletism de atletism judeţene, şi care fapt ce dăinuie In atletismul tru tin e re t. *,M arc o vacanţa
dicat la nivelul unui moment
fost deosebit de bogat şi însu- sărbătoresc rar şi de neuitat. Ce ne răspunde D R.T.A ? 4J3t din 5 decembrie 196T., judeţene şi municipale, Biroul posedă specializare in atle hunedorean. m ic ă " ; 19,00 T e le ju rn a lu l de
fleţitor. După intonarea de că „Din cercetările efectuate critica o serie dc aspecte care F.R.A. a delegat pc lovarâşul tism, să se ocupe cu antrena Din partea Federaţiei Româ seară ; 19,40 Stop ! E m isiu n e
tre conţi elevilor a impresio A fost o înlîlnire unică, la ca rezultă că cele sesizate sint nemulţumeau prin rezultatele Ion Paraschiveseu, membru in rea tinerilor în această disci ne de Atletism, am acordai p e n tru ţu tto m o b iliş tl ; 20,00 Zoo
re. şi-au strins mîna cu căldu
nantului imn al şcolii şi după juste. Pentru a preîntîmpina modeste înregistrate în dez sprijin material şi moral ori — d in via ţa a n im a le lo r. In s u
un frumos montaj, evoclnd fi ră elevi din trei şcoli şi ţinu pe viito r asemenea cazuri s-a voltarea atletismului lutnedo- de cile ori a fost nevoie şi lele ferm ecate (1) ; 20,30 M a
gura intrată în legendă a Iul turi diferite, s-au închegat prie dispus în scris autobazei Brad rcan. M aterialul prezenta li vom continua şi In v iilo r ace gazin ş t iin ţ if ic ; 21,00 F ilm a r
Aurel Vlaicu, a urmat cuvînta- tenii, s-au făurit proiecte de dc a instrui şoferii ca să res nele amănunte. în legătură cu laşi lucru, numai că pc lingă tis tic : i,Povestea p ro stie i m e
rca tovarăşului director, N. lo- viilo r, aureolate de lumina flă pecte cu strictele staţiile tic o- slaba preocupare o unor aso Pe urmele acestea sc impun maf mult in le - . O p ro d u e ţio a s tu d io u ri
ciaţii, secţii şi cadre speciali
căului din Binţin ţi. Profesorii
nescu, care, in prezenta primu au fost antrenaţi şi ei în a prirc atît pe cele principale zate pentru impulsionarea ac teres, mai multă exigenţă din lo r ungare ; 22,25 M a ri in te r
lui director al acestei şcoli, ceastă splendidă comuniune. cîl şi pe cete facultative de tivită ţii atletice partea organelor locale che p re ţi. P ia n is tu l V a le n tin G heor-
Bartolomeu Popescu, a făcut Din grupul dc la Orăştie a pe traseul Deva—Brad". Luînd cunoştinţă de conţinu materialelor publicate mate să contribuie la dezvol g b lu ; 22,15 T e le ju rn a lu l de
un scurt istoric al şcolii şl un tul acestui articol. Federaţia tarea atletism ului". noapte.
bilanţ al realizărilor dc pînă făcut parte şi Aurica Vlaicu, Cu alte cuvinte răspunsul Română dc Atletism a trim is Considerăm că răspunsul
acum. A luat apoi cuvîntul bă- nepoata patronului celor trei sună cam aşa : direcţia a dis redacţiei un răspuns, semnat FR.A. dezvăluie cîteva pro
trînul general Negrescu. fost licee, custodele Casei memo pus autobazei să atragă aten de către tovarăşul Victor Fi birou, care s-a deplasat pc te plină, în Ioc de handbal, pen bleme demne de luat în sea
comandor de aviaţie, prieten riale .A u re l Vlaicu". ţia şoferilor ca să. . Şoferul, rea, secretar genera] al F R A , ren de mai multe ori, cu care tru că a dovedit mult simţ şl mă, care vor da, sîntem si
intim al Iul A urel Vlaicu, care Gazdele buciireştene abia aş care n-are unde mai urca pa pe care-l publicăm In rindurile ocazie a recomandat Consiliu capacitate In selecţionare, ţ(- guri, dc gîndit foru rilo r viza
de
convins
sagerii. fne-am
a înfăţişat din am intiri perso teaptă să ne întoarcă vizita în multe ori in călătoriile noastre ce urmează : lui judeţean linele măsuri nind seama că alunei cind a te. împărtăşim în totalitate a-
nalitatea atît de Interesantă şl anul acesta, cu ocazia aniver spre Brad de acest Jucru), cui „Apreciem că semnatarul ar pentru îmbunătăţirea muncii activat pe stadionul din Deva, lirm aţia că din partea comi
de excepţional înzestrată a ma sării a 50 de ani dc la înfiinţa să mai atraqă atentia? Deci. ticolului cunoaşte bine situalia la comisiile dc atlellsm jude a dat lotului naţional un mare siilor judeţeană şi municipale
relui pionier al aviaţiei româ rea Liceului „A urel Vlaicu" problema rămîne în... suspen atletismului din judelui Hune ţeană şi municipale. talent la alergările de viteză, precum şi a consiliilor jude
neşti şl universale. El a sub din Orăştie. sie doara, tinînd seama că lucrea Printre altele au fost date in persoana tinerei Goth Ma ţean şi locale penlru educaţie
liniat superioritatea caracteris O frumoasă amintire, care i-o ză aici de cîtiva ani în func indicaţii cu privire la folosi riana, campioană şi recordma fizică şi sport trebuie să se
ticilor tehnice ale avionului însoţii acasă pe o parte din Un alt cititor — Nicolae ţia de metodist pentru atle rea cadrelor tehnice cu spe nă republicană şi campioană facă mai simţite sprijinul, În
tip Vlaicu fată dc toate cele elevii noştri, a lost cîte un c- Drăgan — din llia, ne scrie că tism. cializare în atletism care să europeană de juniori. drumarea şi controlul compe
lalte tipuri construite pînă a- xemplar al revistei liceului aici nu există o sală de aştep Dacă articolul cuprinde si asigure activitatea atletică pe Deci sc poate spune că în tente şi concrete. Aceste fo
tnnei în lume. din Bucureşti, intitulată suges tare şi, prin urmare, copiii tualia dc fapt privind nivelul bazele sportive existente. prezent sint acoperite cu ca ruri vor trebui să fie prim e Găsii vacă albă cu polo
Programul artistic, realizat tiv „A rip i", o realizare publi suferă de frig aşlcptînd auto dezvoltării atletismului in ju Drept urmare, aceasta s-a dre corespunzătoare 4 mari le care să asigure măsurile do galbene, 4-5 ani. pc corn sc
cu contribuţia entuziostă a e cistica meritorie, prin care ele buzul. Dar pentru elevii care deţ (siluatîe pe care o cunoaş concretizat dc curind. prin re ccnlre dio judeţ şi că posibili impulsionare a activităţii atle ria 223, în noiembrie 1068.
levilor celor trei licee, al că v ii şi profesorii se slrăduiesc fac naveta la liceul de la llia tem şi noi), considerăm că el partizarea, la Deva, a prof. tăţile materiale existente şi tice în judeţul nostru. Aştep Partea păgubită sâ se pre-
rui prim punct a fost o piesa să stimuleze spiritul de croa nu numai sala de aşteptare trebuia sâ imbrace şl aspectul antrenor Albrccht Bcrt’iold, baza de masă asigură condi tăm fapte care să confirme îm zlnle la LAURUC IOAN, co
de teatru într-un act. creaţie ţie şi să ridice tot mai mult constituie o problemă. Preşe autocritic, atîl al semnatarului, fost atlet dc performantă, iar ţii optime desfăşuraţii a ctivi bunătăţirea activităţii in atle muna C îrjiţi, nr. 18, muni
o unui elev din clasa a Xll-a prestigiul şcolii lor dintele consiliului popular co ca metodist pentru atletism, la Lupeni a soţilor loslf şi tăţii atletice. tismul hunedorean. cipiul Deva.