Page 70 - Drumul_socialismului_1969_01
P. 70
URUMUL SOCIALISMUL Ut d i
NOU Protocol româiio-sovîetic
privind schimbul de mărfuri
MOSCOVA 24. — Corespon unele sortimente dc băuturi,
dentul Agerpres, N. Cristolo- fructe, legume şi altele.
veanu. transmite : In urma tra M inisterul Comerţului al
tativelor purtate la Moscova, U.R.S.S. va livra peşte, con
L'/rjnicn 11ad>1 tonalei priete tradiţionalelor relaţii de prie Iranco-român a crescut de a- tă tehnicitate. Protocolul pe la 24 ianuarie a lost semnat serve dc peşte, ceasuri, apara
nii mnuino-huncc/.c s-a imbo- tenie româno-lrancezâ 5» co pro ape cinci ori în ambele anul acesta, care prevede n protocolul p livind schimbul di te foto, televizoare, frigidere,
qulil cu o nouă pagină, menită respunzător cu hotărirea ex sensuri, se prevede ca încă creştere substanţială a schim rect de m arluri Intre M iniste vase emailate, taclmuri, apara
să marcheze, încă o dală, do primată de cele două tari de in anul 1909 să se încheie un burilor lată de anii precedenţi, rul Comerţului Interior al Re te de lustruit parchetul, alte
ri n ţ a celor două popoare de a a promova cit mai larg rela acord de cooperare între o r se încadrează in Acordul co publicii Socialiste România şi obiecte de uz casnic, diversa
<7Osi şi iolosi noi căi de dez ţiile bilaterale, pe baza prin ganizaţiile turistice de specia mercial româno-lrancez pe ter M inisterul Comerţului al ţesături, covoare etc.
voltare a legaturilor lor m ulti cipiilor egalităţii in drepturi, litate din cele două (ări. men lung. care expiră la slir- U.R.S.S. pe anul 1969. Se pre Totodată, s-a convenit ca în
laterale — care şi-au demon independentei si suveranităţii, Participanţii la lucrările p ri şitul anului 1969. Apreciind vede creşterea schimbului di cursul anului ambele părţi să
strat trăinicia de-a lungul respectului si avantajului re mei sesiuni a Comisiei mixte valoarea deosebilă a unui a rect de bunuri de larg consum găsească noi posibilităţi do
veacurilor. ciproc. guvernamentale româno-lran- semenea instrument de acţiu cu circa 40 la sută fală dc a sporire a schimbului de mărfuri
Sint cunoscute de multă Au fost analizate o serie de ceze au ajuns ia concluzia că ne concretă pe termen fnde- nul precedent şi o lărgire în peste lim itele prevăzute în pro
vreme bunele relaţii româno- propuneri concrete făcute de există condiţii favorabile pen luncfat, cele două delegaţii gu semnată a sortimentelor de tocol.
irancezc, insă de-abia In u lti reprezentanţii celor două tărl tru sporirea şi divcrsiiicarea vernamentale participante la m ărfuri ce se vor livra de că Protocolul a fost semnat din
mii ani aceste relaţii au căpă Jn Comisia mixtă guverna schimburilor comerciale dintre prima sesiune a Comisiei m ix tre ambele părţi. partea M inisterului Comerţu
tat un conţinut nou — cores mentală pentru a se extinde România şi Franţa, precum şi te guvernamentale româno- M inisterul Comerţului Inte lui Interior al Republicii Socia
punzător cu locul pe care cooperarea tn producţia de e- pcnlrii adoptarea unor solu iranceze au căzut de acord ca liste România de Alexandru
România il ocupă In societa c.hipamente industriale, utilaje, ţii reciproc avantajoase In ve incepînd din luna mai să în rior al Republicii Socialiste Sobaru. prlm -adjunct al minis
tea mondială contemporană. maşini si subansambluri, atit derea dezvoltării echilibrate a ceapă lucrările pregătitoare în România va livra confecţii, ar trului, Iar din partea M inis
tn Declaraţia româno-lrancezâ. pentru nevoile celor două tărl, schimburilor comerciale. In vederea încheierii unui nou R.P. UNGARA. — Prototipul „MAV-M 41" al locomotivei Dîe- ticole de marochinărie şi ga terului Comerţului al U.R.S.S.
semnală de conducătorii celor cit si pentru export pe Ierte legătură cu această problemă, acord pe termen luna mmâno- sel hidraulică maghiară în gara Sreged, in cursă de probă. lanterie, ochelari de soare, ar de A. Trifonov, prim-adjunct
două state, la încheierea vizi pieţe. Se are In vedere, merită amintită declaraţia tă Irancez pentru perioada 1970—
tei tăcute în România de pre îndeosebi, lărgirea coope cută unor ziarişti români de 1974, asilel incit să se asi ticole de artizanat, jucării, al ministrului.
şedintele Republicii Franceze, rării fn chimie, industria me dl. Andre Bettencourt, minis gure un cadru organizat dez
Charles de Gaulle, in Juna mai canică si electrica, în indus trul industriei In guvernul vo ltă rii schim burilor comer
1958, se prevede că : „In ve tria petrolieră, exi/aetnă şl tn francez : „Echilibrarea schim ciale şi cooperării economice PREZENTE
derea tnlensiiicârli schimbu siderurgic, tncă de pe acum, burilor comerciale reprezintă‘ dintre cele două la ri prietene.
rilo r sl a cooperării in dome Intre industriile celor două şi pentru noi o preocupare im In tim pul vizitei sale în
niile de interes comun, cele ţări există o cooperare care portantă. avfnd tn v edere atit Franţa, preşedintele delegaţiei ROMÂNEŞTI CURIER - CURIER - CURIEI
două pârli au convenit să in se dezvoltă pe zi ce trece. reiat iile amicale statornicite guvernamentale române, M a
stituie, la nivel guvernamen- Este sul iele nt să amintim că Intre tarile noastre, cit şi In nca Mănescu, a fost prim it de
tol, o Comisie de cooperare, uzina de autoturisme din Pi teresele Industriei iranceze. preşedintele Republicii Fran PARIS 24. — Coresponden
însărcinată sa urmărească cu teşti a lost construită ca ur Dacă dorim sd ne sporim ex ceze, generalul Charles de tul Agerpres, Al. Gheorghiu,
regularitate executarea acor mare a unui acord cu firma porturile In România, deci să Gaulle. Convorbirea cordială transm ite: La invitaţia lut £- Răspunzînd unei întrebări acorda un împrumut In va au fost rănite. îndeosebi -
durilor In vigoare Jn domenii franceză „ Renault", Iar fn \ indem mai mult, este liresc care a avut loc cu acest p ri mile Roche, preşedintele■ Con cu privire la posibilitatea loare de 300 000 coroane avut de suferit localttăţ
le economic, tehnic şi sliin titic schimb, industria noastră sd şi cumpărăm mai multe lej. a evidenţiat dorinţa comu siliu lu i Economic şi Social din recunoaşterii Israelului de pentru realizarea unor pro rurale, unde datorită vtm
Sl să caute noi pos% ililăti de furnizează firm ei citate o se m ărlurl româneşti, astfel Incit nă de dezvoltare a relaţiilor Franţa, jn această fără se allă către statele arabe, regele iecte economice. In Zambia Iul puternic au fost avarie*
cooperare". In virtutea aces rie de subansamble de înaltd să existe un anumit echilibru m ultilaterale româno-tranceze tntr-o vizită de schimb de ex Hussein al Iordaniei a decla se află in prezent un grup casele construite din ma
te! prevederi, o delegaţie gu tehnicitate necesare pentru fn schimburile comerciale In spiritul Declaraţiei româ- perienţă, Fierea Dumilrcscu, rat în cadrul unui interviu de experţi daneîl fn agricul riale mai puţin rczlslen
vernamentală română, avînd producţia de automobile si dintre cele două ţări. in do no-irance/.c, semnală în mai vicepreşedinte al C onsiliului acordat postului de radio Lu tură. Numai In localitatea Haz.
Jn frunte pe tovarăşul Manea tractoare. Se diversifică, de a- meniul industriei, există bune 1908 de generalul de Gaulle Economic al Republicii Socia xemburg şl transmis de luirst au m urit peste !0 pr
Mănescu, preşedintele Consi semenea, sectoarele de activi condiţii pentru a realiza acest şi de tovarăşul Nicolae liste România, şi ton Sloichici.■ France Prcsse ; „P otrivit ter soane, Iar fn localităţile 1
liu lu i economic, a lacut o v i tate, In cadrul cărora Româ deziderat". Ceauşescu. preşedintele Con membru al C onsiliului Econo menilor rezoluţief C onsiliu Rcluînd cercuri apropiate veclnatc alte' 14.
zită oticialâ tn Franfa, In pe nia si Franfa cooperează pen Franfa s-a dovedit o fi un siliu lu i de Stat al Republicii mic. Oaspeţii români au asis lui de Securitate din 22 no M inisterului A facerilor Ex
rioada 16—21 ianuarie. Cu a tru construirea unor obiectiv e partener v'aloros in comerţul Socialiste România. Conducă tat Iq şedinla plenară a Con iembrie 1967, noi vom fi o terne suedez, agenţia UPI • • •
cest prile), a lost semnal A industriale fn Ierte farl. In exterior al .României. La 10 ia torul delegafiei române a tost siliului Economic şi Social, un bligaţi să recunoaştem foa anunţă că liderul biafrez,
cordul privind lnliin{arca Co prezent, de pildă, România si nuarie a fost semnat la Bucu primit, de asemenea, de pre de s-au dezbătut problem<* ie ţările angajate în conflic Odumegwu Ojukwu, a cerut In urma ploilor torentia*
misiei mixte guvernamentale Franfa cooperează in construi reşti, protocolul româno-lran- mierul Franţei, Maurice Couva privind dezvoltarea în par- tele din Orientul Aproptal. prim ilor m iniştri ai Suediei. care au căzut in ultime
româno-Jranceze de cooperare rea unei noi rafinării de pe cez privind schimbul de măr de M urville, şi a avut convor specliv ă a unor ramuri ale Israelul fiind în mod evident Norvegiei şf Danemarcei, de 2ile pe teritoriul statului C
economică„ ştiinţifică si tehni tro l fn India, lingă Bombay. furi pe anul 1959. Sc prevede biri todnice cu m iniştri şi ecnnomief Iranceze. Inclus intre acestea". a utiliza bunele lor oficii in lifornia (S.U.A), au fost î,
că sl s-au desldşurat lucră Un cfmp larg de activitate ca România sâ exporte in personalităţi de Irunte din ☆ încercarea de a se stabili o registrate pagube materia'
rile primei sesiuni a Comisiei. se prevede pentru cooperarea Ftan(a, printre altele, produ viata economică franceză La invitaţia lui Piere A f- Încetare a focului în Nige însemnate şi victime om
Cele două păr{l qu consta romdno-franceză în domeniul se chimice şi petroliere, ma- ba încheierea vizitei fn grain, delegatul general al gu- Statele Unite au început ria. In concepţia liderului neşti. Cu excepţia unul si,
tat cu satisfaefie că In ultim ii agriculturii. încă fn vara a şmi-unelte, tractoare, produse Franfa, conducătorul delega verniilui pentru cercetarea recent livrarea către Iorda biafrez, această încetare a gur om, toţi membrii uni
trei ani, volumul schimburi nului trecut, la Bucureşti a ale industriei siderurgice, mo ţiei guvernamentale române a ştiintilicâ şi tehnică din Fron- nia a unui număr de 20 a focului ar Irebul să fie ur expediţii organizate în păd
lor comerciale dintre cele avut loc un colocv'iu franco- bilă, produse ac/roalimentare declarat zia riştilo r: „Ne bucu ja, o delegaţie n C onsiliului vioane cu reacţie dc tipul mată (mediat de negocieri dc rea Los Padrcsin au plen
două tărl a crescut conside român In problemele fe rtilită şi să importe, fn schimb, u ti răm câ acum, la slirsitul v i National el Cercetării Ş tiinţi „F-104 Slarf Ighlci", contrac pace. Agenţia menţionează Echipele dc salvare au gă'
rabil, atinqind in 1958 un \ o ţii solului şi n u lrifiei plante laje complexe, maşini de înal zitei noastre, avem plăcerea fice din România, condusă de tate înaintea războiului Is- că prim ii m iniştri din cele cadavrele a cinci persoan
lum aproape dublu lată de lor, în cadrul căruia au fost tă tehnicitate şi ofeiun spe sd afirmăm că am adăugat ia Ştefan Birlea, prini-viceprcşe- raelo-arab din iunie 1967, trei ţări, vor lua contact cu dintre care trei tineri, met
1955. Analiza amănunţită a analizate căile de cooperare ciale. produse chimice şi iar- prietenia româno-lranceză în dinte al C-N.C.S., inire.prinde anunţă săplămînalul ameri guvernul nigerian prin inter bri ai expediţiei, un şerif .
posibilităţilor a relevat exis tehnico-ştiin/ilica In domeniul maceulice etc. După cum se că un element u til şi revela o vizită fn Franţa. M em brii can „Newsweek". Alte 40 de mediul Tanzaniei, ţară a fri un pădurar. U ltim ii doi pi
tenta unor m ultiple domenii irioafiilor, folosirea raţională vede, s-a schimbat fundamen tor asupra largilor posibilităţi delegaţiei române au vizitat aparate „Starfighler" urmea cana, care, după cum se caseră fn ajutorul ţinerile
de activitate In care există .o îngrăşămintelor chimice, In- tal situaţia Jafâ de deceniile de extindere a cooperării e- şantierul na\'al din portul Le ză să fie livrate ulterior Ior ştie. a recunoscut Bîafra. In ultimele 24 dc ore, ploii
condiţii optime pentru per- losirea soiurilor de cereale şi trecute. Nu mai exportăm, cu xislente Intre cele două (ări. Havre, unde sc altă în con daniei. au început să scadă fn li
lcctionarea si dezv oltarea coo Plante de mare productivitate predilecţie, cereale. petrol, Avem convingerea că dezvol strucţie marea platformă „ Pen- tensllale, dar pagubele pri
perării economice, tehnice şi etc. cherestea si nici nu mai im tarea continuă, nni/ti/aterală a lagone* a societăţii Neplun, .Guvernele britanic sl vocale numai fn sudul sti
ştiinţifice. Succesele remarca Perspectiv e largi se deschid portăm, cu precădere, parlu- relaţiilor dintre România şi pentru forajul pe mare. M inisterul A facerilor In Irancez vor II în măsură să tn Ini se cifrează la peste
bile obţinute Jn modernizarea şi pentru dezvoltarea turis muri şi orticole de lux. Ex Franfa corespunde inlerese/or terne al Israelului a anunţat sc pronunţe asupra proiectu milioane de dolari. Sc apre
economici României eu creat mului din cele două tă ri. portăm, In special, maşini şi popoarelor noastre şi, In ace că au fost aprobate prioielo lui de finanţare a tunelului tlazâ că fn această regiun
condiţiile concrete, practice alic produse industrializate şi laşi timp, slujeşte cauze/ păcii Shuaiia 600 de cereri prezentate de sub Canalul M inccii la înce au pierit pină în prezont 2 .
pentru multiplicarea schimbu Pnrnindu-se de la constatarea importăm, îndeosebi, jnsta/atii şi cooperării internaţionale sirieni care doresc să se îna putul acestei prim ăveri", a de persoane ca urmare a ac
rilo r comerciale pe măsura că In ultim ii trei ani turismul Industriale complexe de înal ION GALETEANU poieze la locuinţele lor din declarat Intr-o conferinţă de cldentelor rulierc, Iar alt
din Panama regiunea colinelor Golan, do presă ţinută la Paris minis 20 in urma alunecărilor d-
unde s-au refugiat în vara trul francez al transporturi
SAN JOSE 24 (Agerpres). — anului 1967. Alte 200 de ce lor, Jean Chainant. Rcplicînd teren.
Reuniunea experţilor pmis Declaraţia şefului delegaţiei dintre Costa Rîca şi Panama reri similare sînt examinate unul ziarist, tare punea la
Ştiri sosite de la frontiera
îndoială utilitatea acestui tu
menţionează declanşarea unor în prezent de autorităţile îs- nel, avînd in vedere capaci
raeliene Reprezentanţii Cru
guvernamentali pentru F.N.E. din Vietnamul de sud noi atacuri ale partizanilor fos cii Roşii Internaţionale u r tatea superioară de transport
tului preşedinte panamez A r-
pe care o va oferi sistemul
mează să supravegheze mo
in
traficul
aerogllsoarelor
PARIS 24 (Agerpres). Intr-o portantă. Tran Bun Kiem a nulfo Arias îm potriva gărzii dul in care va fi îndeplinită dintre Franţa şl Anglia pes Procesul
panameze. Ziarul
naţionale
declaraţie făcută presei joi menţionat cu acest prilej că ..Ultima Hora", care apare la hotărirea oficialităţilor Îs- te Canalul M inecli. Chamant
cooperarea ştiinţifică după-amiază la Paris, Tran Bun scopul acestei conferinţe este San Jose, relatează că parti a declarat că darea în ex
raeliene
ploatare a acestui sistem nu lui Sirhan
Kiem, şeful delegaţiei
de a se ajunge la un acord
F.N li.
din Vietnamul de sud la con privind soluţionarea problemei zanii lui Arias au capturat o Premiul Internaţional „Ja- va modifica cu nimic inten
Importantă cantitate de arme şi
şi tehnică ferinţa în problema Vietnamu vietnameze. Tron Buu Kiem a echipament militar, dar au su waharial N eluu* pentru pro ţia celor două guverne dc a în a treia
lui, a subliniat că şedinţa ple
reamintit din nou că poziţia
realiza tunelul proiectat.
nară de sîmbătă a celor patru F.N.E. din Vietnamul de sud la ferit şi pierderi însemnate. movarea înţelegerii între po
poare, a fost decernat post-
Pe de altă parte, politia cos-
delegaţii nu cuprinde nici o aceste tratative se bazează pe taricană a anunţat arestarea moriem pentru anul 1968, re • • •
şi-a încheiat lucrările ordine de zi precisă, fiecare programul politic al F.N.E. şl unui grup de persoane care au verendului M artin Luther Curtea Marţială din Atena săpiămîită
delegaţie urmînd să se refere
la problemele pe care le con pe cele 5 puncte anunţate la 3 intenţional să se alăture spri Kîng, liderul populaţiei de judecă în prezent zece per
jin ito rilo r fostului preşedinte culoare din S.U.A., asasinat soane, din care trei femei,
GENEVA 24 Coresponden ceastă cooperare este posibilă. sideră avtnd o deosebită im noiembrie 1968. al Panamei. la Memphis. La ceremonia ce învinuite de a fi făcut par LOS ANGELES 24 (Ager
tul Agerprcs, Horla lim an, Secretariatului Comisiei Econo a avut loc cu acest prilej, la te din Fron Iul patriotic, creat preş) — Procesul intentat lu
transm ite: In zilele de 20-24 mice a O.N U penlru Europa i s-a Dclhl, în prezenta prim ului în Grecia după preluarea Sirhan Bishara Sirhan. asasi
Ianuarie s-au desfăşurat la recomandai să ia măsuri în ve ministru a] Indiei, Fndira puterii de către forţele ar nul senatorului Robert Ken
Palatul N aţiunilor lucrările derea inlocm irii unui studiu Gandhi, a participat soţia Iul mate. nedy, a intrat în cea de-/
Reuniunii experţilor guverna cu privire la foloasele aplicării M artin Luther Kfnij treia săptămînâ lără să s<
mentali pentru cooperarea ştiin tehnicii In comerţul internatio-, • • • poată ajunge la stabilirea ju
ţifică şi tehnică, organizată dc nai şi, fn primul rînd, fn schim • • • riului Din candidaţii propuşi
Comisia Economică O.N U. pen burile esl-vest. După cum anunţă agenda In Suedia s-au înregistrat şase au şi lost respinşi îr
tru Europa, pe baza unei in i Participanţii au subliniat că UPI. un detaşament de parti în ultima săptămînă 2 480 do cursul unor- interogări cu pri
ţiative a României, adoptată in decalajul tehnologic existent zani venezuelcnt a preluat cazuri de gripă Hong-Kong vire la părerile lor despre vi
aprilie 1967. Reuniunea a avut Intre diferite ţâri europene ar joi controlul asupra unei su A utorităţile au anunţat că novătia acuzatului, iar altul pi
ca obiective principale exami putea fi redus şi eliminat prin burbii a oraşului Silsa, de este de aşteptat o extindere motiv dc sănătate. Juriul ur
narea posibilităţilor dc lărgire amplificarea transferului de unde s-a retras după o luptă a îm bolnăvirilor de gripa. mează să fie format din 12
şî promovare a cooperării ş tiin tehnică şi, implic il. prin dez de peste o oră cu trupele şl Numeroase persoane au fost persoane Pînă acum au fos
ţifice şi tehnice în Europa sub voltarea schimburilor comer politia. vaccinate preventiv, dar desemnate 9. Audierile în le
auspiciile Comisiei şi studierea ciale pe baza principiului avan cantităţile de vaccin sini qaiură cu numirea membrilot
măsurilor ce vor trebui să fie tajului reciproc şi al suvera considerate insuficiente. S-au juriului ar putea sa mai du.
luate pentru a îngădui Comisiei nităţii naţionale Ambasadorul Bulgariei Ia semnalat citeva cazuri de roze cel puţin încă 0 săptă-
să-şi Îndeplinească această sar Reuniunea recomandă cu t i Atena, D. Ţenlov, a făcut o gripă Hong-Kong şl în Fin mînă, iar procesul propriu-zh
cină pe o bază permanentă, in tlu prioritar organizarea de cer vizită m inistrului comerţului landa. ocl puţin două luni.
clusiv întărirea mecanismelor cetări Internaţionale conjugate al Greciei, E. Tsellos. cu ca Avocaţii apărării au decla
re a avut un schimb de pă
Instituţionale penlru o coope in domeniul eiicacilăţii gesti reri în legătură cu dezvol 0 3 © mi, po trivit aqcnţiei Reuter,
rare de asemenea gen. unii şl al cercetării operaţio tarea relaţiilor comerciale Asupra oraşelor sudice din că nu intenţionează să nege
faptul că Sirhan Sirhan I-a îm
Au parlicipat membrii Co nale, coniorin propunerii făcu dintre cele două (ări. statul Mississippi (S.U.A), puşcat pc Robert Kennedy. ci
misiei Economice O.NU, pen te de şeful delegaţiei române. s-a abătui o puternică furtu urmăresc să dovedească că a-
tru Europa şl reprezentanţi ai Participanţii au căzut dc a nă, insolita de ploi torenţia ce.sta s-ar li aflat sub un im
Instituţiilor specializate si or cord asupra necesităţii de a se Guvernul danez a semnat le, care a provocat moartea puls Intr-un moment necon
ganizaţiilor inlerguvcrnainen- convoca o nouă reuniune a ex un acord cu Zainbla tn v ir n cel puţin 25 de persoane. trolat, ceea ce ar putea evita
tale, intre care F. A O., perţilor guvernamentali în 1970 tutea căruia Danemarca va Alte peste 100 de persoane pedeapsa capitală.
U.N.E5C.O., O.MS. U UT., sau 1971.
A L E A , G .A T.T , etc. Delega
ţia tării noastre a fost condu
să de acad. Aurel Avrameseu,
directorul Centrului de docu Eugen Gerstenmaier
mentare ştiinţifică al Acade Cit costă CURIER - CURIER . CURIER
Socialiste şi-a prezentat demisia
miei Republicii
România Reuniunea a dis- BONN 24 (Aqerpres). — universitară. Gerstenmaier, ca
culal principiile qenerale Eugen Gerstenmaier şi-a re este în virstă de 62 de ani,
ce trebuie aplicate penlru de prezentat joi demisia sa din a făcut cunoscut că demisia
finirea domeniilor dc activita funcţia de preşedinte al Bun- sa va intra în vigoare la 31 LA PAZ 24 (Agerpres). — rienlos. S-a menţionat că
te ale Comisiei Economice destagului. Demisia este urma ianuarie. Pînă la această dală, NEW YORK 24 (Agerpres). — Intr-un raport al Agen Criza guvernamentală din majoritatea complotiştilor ar
O N U . pentru Europa, modali rea reacţiilor puternice provo el nu va mai prezida nici o ţiei pentru controlul armamentelor şi dezarmării a State Bolivia declanşată In urma Frâmîntâri fi aparţinut partidului Miş
tăţile de stabilire a obstaco cate in cercurile politice de sesiune a Bundestagului. lor Unite sc arată că, pe plan mondial, cheltuielile cu ca demisiei m inistrului dc in carea naţională revoluţiona
lelor în calea cooperării şi me toate nuanţele şi ale opiniei Pe de altă parte, Gerslen- racter m ilitar au atins un n iv e l record, depăşit numai do terne, David Fernandcz, a ră. a 1 ostului preşedinte Vic
todele cele mai eficiente de căpătat o soluţionare, cel .pu
publice din R FC . de dezvă maier a obţinut, la cererea cele din timpul celui de al doilea război mondial. Preşcdinlele politice tor Paz Eslcnssoro, răstur
folosire a tehnologiei în econo luirea că Gerstenmaier a în sa, declaraţii din partea celor Raportul, Intitulat .C heltuieli m ilitare mondiale 1966— ţin temporară. nat de Ia putere în 1964 şl
mia statelor membre. casat o sumă exagerat de ma trei partide politico reprezen 1967", arată că în 1966 s-au cheltuit 159 m iliarde dolari tării, Rene Barrientos. a re rare trăieşte acum în exil fn
Problemele politicii ş tiin ţifi re (281 000 mărci), drept des tate în Bundestag. în sensul pentru înarmări, adică 5,9 la sulă din produsul mondial fuzat să accepte demisia lui Peru.
în
ce şl tehnologice au constituil păgubire pentru faptul că, în că despăgubirea ce l-a fost a brut Cifrele pe anul 1967 s-ar putea ridica la 182 miliarde Fernandez şi a demis, Ga- în Bolivia Pe dc altă parte, agenţia
o preocupare centrală a reu cordată ar fi fost pe deplin le dolari. In amil 1945, Statele Unite au cheltuit 81,2 m ili schimb, pe Jorge Rios Reuter relatează că in capi
niunii. S-au adoptat o serie de timpul regim ului nazist, a fost arde dolari. în timp co în 19 66 — 63,3 miliarde dolari marra, secretar general la tala boliviană continuă au
propuneri cu privire la amelio împiedicat să ocupe o catedră gală. pentru înarmări. preşedinţie, membru al gu prezentarea demisiei minis dierile în procesul intentat
rarea previziunii tehnologice şt vernului. trului de interne Agenţia ci (ostului ministru de interne,
planificarea pe termen lunq, Condamnări la moarte Tn R.S.A. Cursa înarm ărilor coslă cu 40 la sulă mai mult decît Potrivit agenţiei UPI, Ga- tata menţionează că preşe Antonio Arguedas, acyzat de
promovarea schim burilor de ex totalul sumelor cheltuite pentru educaţie în lume, şi de marra a lost văzut intr-un dintele bolivian a acţionai a li remis guvernului cuban
perienţă, stabilirea de norme PRETORIA 24 (Agerpres). — Sentinţele de condamnare la trei ori mal mult decît alocaţiile pentru sănătate. restaurant din La Paz cu un îm potriva lui Gamarra şi du fotocopia jurnalului de cam
statistice, ca şi transferul de M lnistem l Justiţiei din Re moarte au fost pronunţate In Sporirea cheltuielilor m ilitare este cu mult mat mare grup de şase persoane, ares pă ce un deputat guverna panie al liderului revoluţio
tehnologic. publica Sud-Afrlcană a comu baza legilor excepţionale, de decît sporul populaţiei pe plan mondial — 38 la sută, faţă tate de politie sub acuzaţia mental, Zacarias Piaza, a a nar Ernesto Guevara. Argue
Cooperarea ştiinţifică şi teh nicat că 119 persoane au fost cretate în ţară, şi cu ajutorul de numai 7 la sută cît este creşterea p< oulaţtel. de a li complotat îm potriva meninţat că îl va .. împuşca das, care este judecat In li
nică In tre ţările avlnd siste condamnate anul trecut la cărora autorităţile de la Pre In raport se subliniază că .cheltuielile m ilitare pe cap regimului. Cele sase persoa pe secretarul general la pre bertate, a denunţat In fata
me social-economice diferite moarte prin spinzurătoare. Toa toria Încearcă să înăbuşe va de locuitor se cifrează la 53 dolari anual, fată de 41 do ne au fost eliberate apoi din şedinţie, dacă acesta nu va instanţei de judecată activi
au fost obiectul unor largi dezba te cele 119 sentinţe au fost e lul de nemulţumiri al popu lari în 1964". Cheltuielile m ilitare mondiale corespund ve ordinul preşedintelui Bar fi demis. Rios Gamarra a tăţile desfăşurate fn Bolivia
teri. Majoritatea delegaţiilor xecutate la închisoarea cen niturilor unui miliard de locuitori din America Latină, O ri rientos, ceea ce a determinat dezminţit că ar li complotat de Agenţia Centrală dc In
s-au pronunţat în favoarea mul trală din Pretoria. Majoritatea laţiei africane fată de politica îm potriva preşedintelui Bar- vestigaţii a S.U.A.
tiplicării domeniilor în care a- celor condamnaţi erau africani. rasistă a guvernului. entul Apropiat şl Asia de sud-est.
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA ZIARULUI i str. Dr. Petra Groza nr. 35, telefon 23 17, 12 75, 15 85. — TIPARUL i întreprinderea poligrafică Hnnedoara-Deva.