Page 71 - Drumul_socialismului_1969_01

Proletari din toate tarile, uniţt-vâ I
H otărîrea Consiliului de M iniştri
privind generalizarea experim entării

noului sistem de salarizare

şi m ajorarea salariilor

în întreprinderile din ram u ra

industriei alim entare

i Pe linia traducerii în viată creştere In medic de 15,1 la eficienţei economice a activi­
a H o lă rlrii plenarei Comite­ sulă. De această creştere a tăţii întreprinderilor, se preve­
tului Central al Partidului Co­ salariilor beneficiază un nu­ de acordarea unor premii a-
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL RC.R. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU munist Român din octombrie măr dc peste 180 000 salariaţi, nualc (gratificaţii), legate de
1967, cu privire la îmbunătă­ ale căror venituri vor fi mai depăşirea prin efort propriu a
ţirea sistemului de salarizare mari cu peslc 330 milioane lei beneficiilor planificate.
şi majorarea salariilor şi ţi- pe an, fată dc cele realizate Posibilităţile dc cointeresare
nînd seama de rezultatele ob­ înainte de I august 1967. ale noului sistem de salariza­
ANUL XXI. Nr. 4375 DUMINICA 26 IANUARIE 1969 4 PAGINI 30 DE BANI ţinute din experimentarea în- Pe baza principiilor genera­ re vor crea condiţii pentru a
tr-un număr de întreprinderi le ale noului sistem de sala­ stimula preocupările colective­
din industria alimentară, Con­ rizare, salariile m uncitorilor şi lor întreprinderilor în organi­
siliul de M iniştri a adoptat re­ personalului tcluiic-adm inistra- zarea superioară a producţiei
cent o jhotărîrc prin care a­ tiv din această ramură vor fi si a muncii, folosirea raţiona­
lă a capacităţilor de producţie
Cu satisfacţia marilor împliniri, cu hotărîrea de a da viaţa probă, Inceplnd de la 1 fe­ stabilite In funcţie de canti­ şi a tim pului de lucru, aplica­
tatea. calitatea şi răspunderea
bruarie a.c., generalizarea ex­
perim entării noului sistem de în muncă, fiind mai direct le­ rea normelor de muncă funda­
salarizare şi majorarea sala­ gate de rezultatele în produc­ mentate şi reducerea consu­
riilo r în toate întreprinderile ţie ale fiecăruia şi ale între­ m urilor de materiale, în ve­
republicane din ramura indus­ prinderii în ansamblu. Ponde­ derea creşterii productivităţii
programului desăvtrşirH construcţiei socialismului triei alimentare. Această ho- rea salariului tarifar în cîşli- muncii şi reducerii cheltuieli­
lor dc producţie.
gul total va creşte simţitor,
tărlre se înscrie în prevede­
rile Congresului al IX-lea al prin includerea în salariul ta­ Reprezeniînd o nouă şi grăi­
partidului privind ridicarea rifa r a celei mai mari părli toare confirm are a g rijii per­
nivelului de trai al oamenilor din actualele adaosuri din a­ manente a partidului şi guver­
muncii. cord si premii. In vederea di­ nului pentru ridicarea nivelu­
Corespunzător acestei ho- ferenţierii salariilor în raport lui de trai al oamenilor mun­
lulnipinini alegerile oe beputati inginerilor, economiştilor, teh­ aceeaşi unitate şi permanen­ tru lucrătorii din industria a-
cu vechimea neîntreruptă în
cii. hotărîrea va constitui pen­
m uncitorilor,
salariile
tărîri.
tizării cadrelor, se introduce
limenlară un puternic imbold
nicienilor şi funcţionarilor din
indnsiria alimentară urmează
lui cincinal. în creşterea efi­
stabilit pe tranşe de vechime,
să fie majorate în anul 1969 un spor pesle salariul tarifar, în realizarea sarcinilor planu­
în medie cu 10.6 la sută, ceea în cote de 3— 10 Ia sută. Ac­ cientei economice, gospodări­
ce reprezintă anual un spor tuala holărlre prevede un sis­ rea cu mai multă g rijă a m ij­
tem de premiere a salariaţi­
loacelor materiale şi băneşti,
dc salarii de circa 260 m ilioa­
Valoarea, nu numai ne le i; împreună cu majora­ lor care obţin rczullatc deo­ contribuind astfel la satisfa­
cerea în condiţii to t mai bune
sebite în muncă. De
aseme­
rea în avans a salariilor mici
UN CINT din anul 1967, de 73 milioane resării salariaţilor fn ridicarea a cerinţelor de produse a li­
nea. pentru creşterea cointe­
mentare ale populaţiei.
lei, se asigură pe ansamblu o
AL MARILOR simbolica, a unor idei TELEGRAMA TELEGRAMA
REALIZĂRI Tovarăşului W I.ADYSLAW GOMULKA, Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU,
secretar general al Com itetului /Central
Gazde o!e unor ample ma­ Vîaţa ne indeomnâ să a ­ tehnice. Evident, valoarea lor începutul este promiţător prfm-secretar al Com itetului Central al Partidului Comunist Român,
al Partidului Muncitoresc U nit Polonez
nifestări, prilejuite de des­ preciem valoorea unor fapte economică se va cunoaşte a ­ şî se speră ca noul an să fie preşedintele Consiliului de Stat
făşurarea companiei electo­ de muncă după mărimea efi­ bia peste cîteva luni de la o* tot atit de rodnic ca şî cel Tovarăşului M A R IA N SPYCHALSKI, al Republicii Socialiste România
rale, cluburile şi oşezămin- cienţei economice. Chiar şi plică rea lor in producţie. core a trecut. Este semnifi­ preşedintele C onsiliului de Stat
tcle de cultură din judeţul atunci cînd vorbim despre în­ Simpla lor enunţare, respec­ cativ faptul că în anul 1968 al Republicii Populare Polone Tovarăşului IO N GHEORGHE MAURER,
nostru cunosc, in aceste zile, registrarea primelor propu­ tând termenii tehnici, este to­ la cabinetul tehnic al com­ preşedintele C onsiliului de M iniştri
o prodigioasă activitate. Sim­ neri de inovaţii şi perfec­ tuşi în măsură să reliefeze binatului au fost înregistrate al Republicii Socialiste România
ţionări tehnice, urmărim ul­ preocuparea celor care lu­ peste 200 de Inovaţii şi per­ Tovarăşului JOZEF CYRANKIEWICZ,
pozioane. medalioane, expu­ B U G U R E Ş T I
neri. „călătorii în imagini", tima rubrică a registrului crează direct in producţie fecţionări din core moi mult preşedintele Consiliului de M in iştri Stimaţi tovarăşi, .. . . ‘ ,
audiţii, programe artistice, în care se trece, in cifre, e­ pentru ca munca să fîe făcu­ de 140 ou fost oplicote în al Republicii Populare Polone Cu p rile ju l celei de-a 20-a aniversări a sem­
toate adine oncorote în rea­ ficienţa lor economică. Gre­ tă mai uşor, maşinile să pro­ producţie. Eficienţa acestoro V A R Ş O V I A nării Tratatului de prietenie,, colaborare sl
lităţile prezentului socialist, şită sau nu, această optică ducă mai mult, produsele a fost deosebită, aducind asistentă muluală dintre Republica Populară
oferă cetăţenilor largi posibi­ ne-a fost impusă de înşişi să fie de calitate moi bună economii post-calculate în Cu p rile ju l celei dc-a XX-a aniversări a în­ Polonă şl Republica Socialistă România, trans­
lităţi de cunoaştere a reali­ autorii Inovaţiilor. Pentru că Un colectiv de la sectorul valoare de peste 9 800 000 cheierii Tratatului de prietenie, colaborare mitem Comitetului Central al Partidului Co­
zărilor în toate domeniile vîe- ei sint primii core, o dată cu turnătorii, condus de ingi­ lei. şi asistentă mutuală dintre Republica Socia­ munist Român, Consiliului de Stat şl guver­
ţîi. kfeea tehnică, se gindesc ş» la nerul Dumitru Vulpescu, a Suma amintită îngemănea­ listă România şi Republica Populară Polonă, nului Republicii Socialiste România, poporu­
La Casa de cultură din avantajele pe care uzina le va găsit o soluţie ingenioasă ză gîndireo creatoare a su­ în numele Com itetului Central al Partidului lui frate român, şl dv. personal, felicitările
oraşul Hunedoara o „călăto­ avea prin aipllcanea inova­ pentru mecanizarea introdu­ telor de inovatori sîderur- Comunist Român, al C onsiliului de Stat şi noastre cordiale.
rie in imagini" prin cetăţile ţiei propuse. Este vorba de o cerii omestecului de forma­ gişti, aceşti oameni care in C onsiliului de M iniştri, al poporului român, Tratatul dc alianţă polono-român constituie
chimiei romaneşti a însemnat etică profesională, condiţie re în cochilie Io formareo tu­ răstimpul dintre şarje se si al nostru personal, vă transmitem dumnea­ baza colaborării celor două ţări ale noastre,
pentru porticiponţi străbaterea nelipsită de la cea moi ma­ burilor ; inginerul llie Mun- preocupă de a găsi noi so­ voastră şi poporului frate polonez, calde fe li­ corespunzător intereselor şi năzuinţelor co­
unui itinerar imaginar prin re porte a celor ce promo­ teanu, de Io laminorul de 650 luţii tehnice care să asigu­ citări şi urări de noi succese în construcţia mune rezultate în urma cotitu rii Istorico care
peisojul Industrial al patriei, vează cu pasiune progresul mm, o realizat mecanizarea re un spor de productivitate, socialistă. s-a produs In viaţa popoarelor noastre după
tehnic. operaţiei de echilibrare o ba­ valenţe superioare metalului In cele două decenii care au trecut de Ia Infrîngerea Germaniei hitlerîste, în cel de-al
Deşi ou trecut doar puţi­ rei universale de cuplare o fabricat de ei. semnarea Tratatului, prietenia şl colaborarea 11-tea război mondial.
Manifestări ne zile de la începerea nou­ cajei de BCO m m ; un colec­ Şi daco fiecare propunere multilaterală româno-polonă au cunoscut o întărirea unităţii ţărilor socialislc în toate
lui an de muncă, la cabinetul tiv din sectorul energetic o de-o lor se încadrează In dezvoltare continuă. domeniile şi lupta comună îm potriva forţelor
Ne exprimăm convingerea că relaţiile prie­
cultural-educative tehnic al Combinatului side­ conceput o instalaţie cu aju­ acest context, satisfocţiile i­ teneşti dlnlre Partidul Comunist Român si agresive ale imperialism ului şi războiului, îm­
torul căreia se poate
potriva forţelor revanşarde din Germania oc­
face
rurgic Hunedoara au fost verificarea, la tensiune mă­ novatorilor sînt depline. Partidul Muncitoresc U nit Polonez, dintre Re­ cidentală, au astăzi o însemnătate fundamen­
organizate în campania înregistrate şase propuneri rită o covoarelor de cauciuc publica Socialistă România şi Republica Popu­ tală pentru cauza socialismului şi păcii în
de Inovaţii şl perfecţionări electroîzolonte. MARIN NEACŞU lară Polonă, se vor dezvolta şi în viitor, In lumea întreagă.
electorală interesul popoarelor noastre, al unităţii ţărilor La a 20-a aniversare a Tratatului transmi­
socialiste, al cauzei socialismului şi păcii în tem poporului trate român cele mai bune
lume. urăii de succese în construirea socialismului
în core chimia şî-o găsit, în Propuneri de candidaţi de deputat! NICOl.AE CEAUŞESCU, ş) în dezvoltarea relaţiilor m ultilaterale din­
anii noştri, un loc de cinste. tre popoarele noastre prietene.
Tot aici, pionieri şi elevi din secretar general al Com itetului Central W LADYSLAW GOMULKA.
şcolile municipiului Hunedoa­ al Partidului Comunist Român, prlm-secrefar al Com itetului Central
ra au prezentat un program pentru alegerile de la 2 martie preşedintele Consiliului de Stal al Partidului Muncitoresc U nit Polonez
artistic închinat sărbătorii din al Republicii Socialiste România M AR IAN SPYCHALSKI.
pragul primăverii : 2 mar­ preşedintele C onsiliului de Stat
al Republicii Populare Polone
tie. La oraşe şi sate au continuat să se des­ 54 Renghet. loan I al, învăţător, directorul ION GHEORGHE MAURER. JOZEP CYRANKIEWICZ,
In satul Aurel Vlaîcu, un făşoare adunări ale oamenilor muncii pen­ şcolii generale Geoagiu-Băi — în circum ­ preşedintele Consiliului de M iniştri
grup de specialişti de la mu­ tru propunerea de candidaţi al Frontului scripţia comunală nr. 47 Geoagiu-Băi. Va­ al Republicii Socialiste România preşedintele Consiliului de M iniştri
al Republici! Populare Polone
zeele din Deva şi Orăştie U nităţii Socialiste penlru alegerile de la sile Guldea, medic — în circumscripţia co­
au închinat acţiunea cunoscu­ 2 martie 1969. munală nr. 23 Geoagiu, Ana Igna. ţărancă
tă sub denumirea „Memoria Pentru Consiliul popular judeţean qu fost cu gospodărie individuală din salul Homo-
pămintului natal" aceluiaşi e* propuşi drept candidaţi de deputaţi tova­ rod — în circumscripţia comunală nr. 42
veniment. După ce loon An- răşii : Constantin Dlaconescu, maistru la Geoagiu, loan Bătrlna, secretar al comite­
driţoiu o prilejuit locolnici- J.C.S.H. — în circumscripţia nr. 35 Hune­ tului de partid din C A P . Geoagiu — în
lor o plăcută reîntilnire cu doara. Gheorghe Stancu, ofiţer — în c ir­ circumscripţia comunală nr. 1 Geoagiu,
faptele îndrăzneţe şi glorioa­ cumscripţia nr. 63 Ghelar, Cornel Stoica, Ana Anghel, ţărancă cooperatoare — în
se ale inginerului aviator Au­ activist al Comitetului judeţean de partid circumscripţia comunala nr. 12 Baru. Pe­
tru Icliuga, brigadier silvic — în circum ­
rel Vloicu. ol cărui nume îl — în circumscripţia nr. 79 Petrila, Nico- scripţia comunală nr. 20 Baru, Carmen
poartă azi, cu fală, satul, lae Muntoiu, director al D irecţiei judeţene Drăgan. medic — în circumscripţia comu­ %
Vasile Găinaru a oferit par­ de gospodărie comunală şi locativă — In nală nr. 24 Baru. Alexandru Tascov, se-
ticipanţilor o imagine o Hu­ circumscripţia nr. 96 Vulcan. Sabin Popa, crelar al Consiliului popular al comu­ Eforturi care se cer a fi mai mult
nedoarei socialiste, o reali­ Inspector şef al Inspectoratului judeţean nei Dobra — în circumscripţia comu­
zărilor el în toate sectoare­ de m iliţie — în circumscripţia nr. 164 Pră- nală nr. I Dobra, Ionel Dobreao, secreta­
le vieţii. La aceeaşi întîlnlre, vâleni, Gheorghe Dirlea, medic — !n c ir­ rul Comitetului comunal de partid Zam —
I, V. Todeo o făcut o in­ cumscripţia nr. 63 Petroşani, A urel Benea, în circumscripţia comunală nr. 37 Zam, sprijinite din partea forului tutelar
cursiune în viaţa culturolă a o­ primarul comunei Vălişoara — în circum ­ loan Toderlci. preşedintele C.A P, Zam —
raşului Orăştie, iar sculptorul scripţia nr. 167 Vălişoara. Dumitru Duml- în circumscripţia comunală nr. 1 Zam, Sil­ Uzina mecanică de reparat
Nicoloe Adom o redat — tresni, ofiţer — In circumscripţia nr. 24 viu Y lrvonl, ţăran cooperator — în c ir­ material rulant din Simeria e­ „M etronom ul economic” con­ le materiale (fier cornier pen­
prin proiecţii şî diofilme — Hunedoara. Ion Para, preşedintele C.A.P. cumscripţia comunală nr. 25 Densus, Pe­ xecută reparaţii periodice şi semnează faptul că la slirşitul tru metalizat vagoane, laminate
Silvas — In circumscripţia nr. 118 Haţeg,
o Imagine a artei plastice Eronim Grecu, prim arul comunei Boşorod tru Albii, secretarul Comitetului comunal capitale la vagoane şi reparaţii celor două decade ale acestei profil U pentru stîlpi la vagoa­
româneşti. — in circumscripţia nr. 200 Boşorod, A u­ de partid Hărău — în circumscripţia co­ generale la locomotive cu a­ luni s-au executat reparaţii pe­ nele cu reparaţii capitale, re­
„România în cifre şi fap­ relia Dobrcan, ţărancă cooperatoare — în munală nr. 33 Hărău, Solia Dlmpu. ţărancă buri. In programul de lucru riodice la 230 vagoane, repara­ sorturi volute pentru vagoane,
te" o fost Intitulată expune­ circumscripţia nr. 209 Vaideî. pe luna ianuarie al uzinei sint ţii capitale la 3 vagoane şl re­ ţevi pentru cazane de locomo­
rea de la căminul cultural Candidaţi de deputaţi au fost, de aseme­ cooperatoare — în circumscripţia comu­ paraţii generale la 9 locomo­ tive de 0 84 mm) şl uneori o­
din Dăbîca. iar Io Gurosada nea, desemnaţi to va ră şii: Sabin Băeşanu, nală nr. 7 Hărău, Galenla Dchelean, briga­ prevăzute a se repara 15 va­ tive, Iar planul la producţia xigen. Pentru unele piese de
o audiţie muzicală „Cînte- secrclar al Comitetului comunal de partid dieră C AP. Bampoloc — In circumscrip­ goane cu R K.t 370 vagoane globală şl marlă a lost îndepli­ schimb ministerul tutelar n a
ce despre alegeri" a oferit Geoagiu — în circumscripţia comunală nr. ţia comunală nr. 39 Hărău. cu R.P. şl 16 locomotive. nit sută la sută. La rebandajărl comunicat încă uzinei cine sînt
celor prezenţi o seară deose­ s -i realizat o producţie supli­ furnizorii. „N oi nu ştim încă
mentară de pesle 70 000 lei, iar
bit de plăcută. _ la osii montate 6 bucăţi. — spunea inginerul şef al uzi­
Caravana medicală, forma­ nei, tovarăşul Iutiu Verniches-
tă dintr-un grup de specia­ Sint demne de relevat efor­ cu — de unde vom prim i pie­
lişti de la Spitalul din Deva. iar lucrătorii erau aduşi din Europa. Prin stafia Simeria de 8 ani, şcoala profesiona­ turile şi strădaniile pe care sele de schimb de care avem
s-a deplasat în satul Jele- S I M E R I A altă parte, localnicii neavlnd se realizează legătura cu cel lă ; s-a construit o nouă si colectivul dc muncitori, ingi­ nevoie în acest an pentru exe­
dinţî unde a realizat un inte­ dreptul sd lie angajaţi. mai important bazin carboni­ modernă clădire P.T.T.R. O­ neri şl tehnicieni de aici le de­ cutarea reparaţiilor la vagoane
resant dialog cu localnicii Gara, depoul, magazia gă­ fer al ţă rii — Valea Jiului crotirea sănătăţii populaţiei pune penlru a învinge greută­ şi locomotive. Pentru lipsa unor
pe fundalul morilor realizări rii sint cele d in ţii clădiri con­ — şi cu „Cetatea oţelului" s-a îmbunătăţit mult, pentru ţile pe care le Jntlmplnă. Dar piese de schimb, a căror va­
înscrise în anii construcţiei afi/ia .s.'rdbu/id n neo­ ocupa cu agricultura si pes­ struite de stat. Prima loco­ — Hunedoara. Centralizată conlortul localnicilor s-au aceste eforturi nu sînt s p riji­ loare se ridică la cîtcva sule
socialiste, în domeniul ocro­ D mului nostru ne este cuitul. trăia In case tăcute motivă, prim ită cu alai, so­ eleclrodlnamic, staţia Sime- construit apartamente In nite în măsura cuvenită de de lei. stă imobilizată o pro-
tiri î sănătăţii, iar Io Topliţa. scumpă ca ( lumina o­ din lipitură de chirpici, bir- seşte In gara Simeria In sep­ ria -lria f compune, descompu­ blocuri moderne, cooperativa M inisterul Căilor Ferate. Uzi­
Dobra şi Hia, Io punctele de chilor. Cinstim vorbele în­ ne de lemn sl stul'. tembrie 1868. ne, manipulează zilnic tre­ agricolă de producţie este na duce lipsă de unele piese N. BADIU
de schimb ca : aparate dc lega­
consultaţii de Io căminele cărcate de înţelepciune ale In scurgerea ei ireversibi­ Pe măsură ce localitatea nuri de marlă, tnsumtnd sute fruntaşă pe fudeţ. re pentru vagoane şi locomo­
culturale, au avut loc expu­ înaintaşilor $i le orlnduim cu lă. asemenea tim pului. Istoria se dezvolta, se profila tot de m ii de tone. Cu aceeaşi mlndrie si sa­
neri privind rolul Frontului U- grijă In Ierarhia valorilor dc Işl Iasă urme toi mai adinei mai mult In centru lerovi- Pe axa ascensiunii prospe- tisfacţie ne-a vorbit secreta­ tive, inele de suspensie, biete
nitoţii Soc*oliste, programe preţ lăsate de moşi, sirâmosi- Si asupra Simeriei. Văile, rul com itetului de partid des­ pentru locomotive, inele ring- (Continuam in pag. d
artistice, prezentote cu prile­ Glasul de orgă al istoriei cu dealurile, riurile acestor me­ pre hărnicia locuitorilor Si­ feder pentru tampoane şi une­
jul depunerii de candidaturi vibraţii seculare II ascultăm leaguri au lost martorele meriei, dragostea lor pentru
pentru alegerile de la 2 mar­ plini de smerenie, ii urmăm crincenelor încleştări război­ Irumos. Trei milioane şi ju ­
reprezintă in cilre
mătate
tie. îndemnurile, înnobilindu-i nice dlnlre dacii autohtoni sl valoarea muncii lo r volun-
feri, la punctul de consul­ cu valenfele prezentului so­ romanii porniti in cuceririle
tar-patriolice prestate In a­
taţie din Geoagîu-sat, tinerii cialist. lor peste lume. Din acea e- nul 1968, ceea ce-i situează De la Universitatea serală
care în acest an vor păşi In pragul sărbătorilor care pocd ce a însemnai zămisli­ prim ii la gospodărire sl În ­
pentru prima oară în fota ur­ cinstesc momentele cruciale rea fiinţei neamului româ­ frumuseţare pe judef•
nelor de vot au avut o in­ ale existenţei noastre, ne-am nesc. pdmtntul Simeriei a ei aproape 10 000 de de marxism-leninism Deva
structivă şi interesantă m- obişnuit sâ alergăm cu gin- păstrat urme adinei. Pe aici C locuitori ai Simeriei
tîinire. iar Io punctul de con­ durile înapoi, spre începutu­ trecea drum ul rom anilor de ar. Dar viata m uncitorilor e­ rită ţii sl civiliza ţie i Simeria muncesc astăzi cu ela­ PROGRAMUL ZILEI DE LUNI, 27 IANUARIE 1969:
ra caracterizată de foamete
sultaţii din cartierul Viile Noi rile de zbucium si de vitre- la Ulpia Traiana Sarmlzege- Si mizerie, salarii scăzute, urcă vertiginos. nul caracteristic întregului
— Deva, s-a deplasat o bri­ (fie. să călătorim In lungul lusa spre regiunea auriferă condiţii grele de lucru. Aces­ — In u ltim ii ani — ne de­ popor. In preajma alegerilor — secţia economic anul I — predare, în sala Comitem-
gadă ştiinţifică care a eluci- anilor care au purtat năzuin­ a Zlatnei.., tea au Jăcut ca m uncitorii să clara plin de mlndrie tovară­ de Ia 2 martie s-au angajat lui municipal al P.C.R. De­
dot întrebările puse de ale­ ţele noastre spre lumina zi­ ele d in lif tem elii ale se unească In asociaţii prole- şul loan Irim ie, secretarul sâ întreacă prevederile pla­ — secţia economie anul III va.
gători. lelor pe care Ie trăim.. C oraşului de astăzi au sionale pentru a lupta împo­ com itetului orăşenesc de nurilor iniţiale, sâ dobin- — predare in sala Centrului
Aslăzî, la Vâlisoara, Boita. imeria. îngemănare a lost aşezate cu mal bi­ triva patronilor. partid, preşedintele consiliu­ dească succese noi In toate m ilitar judeţean.
Balota. Leşnic, Raoolt, Do- S trecutului, prezentului ne de un secol In urmd — fn rezentul înseamnă si lui popular orăşenesc — ora­ ranjurile a ctivită ţii lor. — secţia filozolic anul I — predare în sala Cabinetului
bro. Criscîor. Ilia. Sîntâmorîa- Sl viitorului. Aşa cum anul 1866 — şi sini legale de P la Simeria — ca pre­ şul nostru a cunoscut o dez­ A nul sle itu lu i de veac al — secţia filozofie anii IM 1I judeţean de partid.
Orleo sî Căstou. se vor de­ ne încredinţează monografia construirea liniei ferate Si- tutindeni In lungul si-n voltare lărd precedent, din „prezentului nostru*, anul ce­ — predare în sălile Şcolii
plasa jurişti core vor orga­ oraşului, „cele mai vechi ur­ meria-Petrosanl (1868), apoi a latul fării — un sfert de ţoale punctele de vedere: in­ lu i de-al X-lea Congres al generale „Dr. Petru Gro-
niza convorbiri pe moraineo me sl dovezi ale existenţei celei care lega Aradul cu veac. Semnificaţia acestor dustrial, comercial, social- Partidului Comunist II înflă­ zau Deva.
noii legislaţii, iar !a Cozia, unor aşezări omeneşti pe te­ Alba Iu l ia, si se înnoda aici, ani este la le i ca peste tot, cultural. S-a extins si moder­ — secţia Istorie anii II şl III, — dezbateri în sălile Şcolii
in Simeria. Pentru repararea
Almosu Sec. Tămâşaşo. Dîn- ritoriu l oraşului datează din locomotivelor si vagoanelor pecetea înnoirilor lo r te In- nizat Uzina mecanică de re ­ cărează, le dă tărie şf puteri secţia construcţie de partid, generale „Dr. Petru Gro-
orlnduirea prim itivă. Desco­
parat material rulant, statuie
cu Mare si în alte sate brigă­ peririle de pe terasa M ure­ urma să se înfiinţeze un ate­ tlmpină la liecarc pas. Sime­ C.F.R. călători ş i‘ tria j, de­ noi. Oamenii scrutează p li­ in u l II. za“ Deva.
zile ştiinţifice vor poposi în şului, uneltele, ceramica, o- lier la... Deva. Dar conducă­ ria a devenit un puternic nătatea, bucuria si fericirea PROGRAMUL ZILEI DE M ARŢI, 28 IANUARIE 1969
mijlocul cetăţenilor sore a bicctelc de podoabă, armele, to rii de atunci ai Devei n-au centru feroviar pe magistrala poul de locomotive, Intje- prin prisma perspectivei si­
răspunde Io întrebările puse dovedesc cd pe aceste me­ acceptai. A telierul a lost Jă- nr. 2 a reţelei C.F.R. ce lea­ prinderea „M arm ura", Indus­ gure a societăţii socialiste. — secţia economie anul II,— dezbateri în sălile Şcolii
tria laptelui, cooperaţia meş­
secţia
istorie anul I şi sec-
Gro-
generale
„D r. petm
în legătură cu legea electo­ leaguri a existai o populaţie cut fa Simeria. La începui se gă Capitala tă rii cu Aradul teşugărească, reţeaua comer­ (ia construcţie de partid za" Deva.
rală sou privind politico in­ autohtonă străveche, care se reparau roabe, căruţe ele., Si de aici mai departe, cu cială, liceul, şcoala generală GH. I. NEGREA anul III.
ternă şi externă o partidului Programul începe Ia orele 17.
nostrui
*-~ • - • ♦ i •_ : • • • • ■ . __ul~1