Page 72 - Drumul_socialismului_1969_01

»»«es3?.ţp.nţ„nnnm gnj;v___

30 000 DE OPERA­
ŢIUNI PE SECUNDĂ V O T U L T A T I I

ta Uzina constructoare
de calculatoare electronice
„S. Ordjonlkidze* din M insk Cind m-am trezit, alară de floarea soarelui, începuse numai cu alita. In cltevă
a Început produc|la in se­ cernea o ploaie mărunta si cursa de călărie. Mi-am luat minute am ajuns In ţaţa şco­
rie a calculatorului „M insk- rece. Mama trebăluia prin sl eu ,.ca ta r si, sărind din- lii. Am întrebat de lata pe
32', care poate efectua pes- curte, pe la păsări. A intrai tr-o băltoacă In alta, am a­ gornistul satului.
to 30 000 de operaţiuni intr-un tlrziu in casă, udă pucat-o pe strada principală. — Tactu e dăla cu cruce
complexe pe secundâ ciuciulete, a scos din dulap La scoală era zarvă mare. mă. Vezi că-i In spatele şco­
i? X a o® « Noul calculator electro­ nişte mămăliga rece, făcută Nu se ţineau cursuri pentru lii, pe post de bocitoare.
nic va II folosit pentru cal­ de-cu-seară din făină de mei că era zi de alegeri. Pe co­ L-am găsit acolo pc tata. Eră
cularea salariilor In între­ S i porumb, a rupt-o fn două ridorul scolii erau instalate întins Intr-o băltoacă de no­
S t mi-a fntlns si mie o bu­
prinderi mari şl m ijlocii, cată : vreo 3-4 cabine In care oa­ roi, cu haina ruptă, cu ca­
pul plin de slnge. Am înge­
menii — după ce treceau pe
pentru conducerea operati­
T T l v £ X : L T X C . ^ L v i a proceselor de produc­ — la si mănlncă I Ceopâ la o masă unde stătea p ri­ nuncheat Unqă el si-am în ­
ţie etc. nu mai avem. Dacd-li tre­ marul, notarul si unul de la ceput să pllng. C lţiva vo ­
buie. găsestl pe fundul s ti­ plasă — intrau cu nişte hlr- tanţi se uitau neputincioşi la
clei niscaiva otel. tii In mină, apoi ieşeau cu noi. Chiar docă ar li vrut să
La noi fn sat fusese mare ele îm păturite si te băgau ne ajute, n-ar li îndrăznii
secetă In anul care trecuse. Intr-o lădiţă acoperită cu penlru cd vreo 8-9 vlăjgani,
CALEIDOSCOP! Despre nume ■ Numai clftva oameni reuni­ plnză albastră. Primarul şi cu nişte ciomege in mină, li
seră să adune ceva recoltă.
ţineau „la respect".
M ajoritatea mergeau la tlrg Intr-un tlrziu tata şl-a re­
la Ţlntăreni, o dată pe sâp- venit. Şi-a luat şapca de ce­
tâmînă ; duceau cu ei lu ­ A M I N T I R I ferist, mi-a prins mina In
JUBILEUL PRIMEI CAI Oamenilor nu le este Indife­ mă, bunic ş.a.m.d. Astfel, fiul cruri, clte-un vite!, păsări 5/ palma Iul mare şl aspră şl
FERATE DIN EUROPA rent ce nume poartă copiii lor sau nepotul decedatului îi spu­ veneau înapoi cu o dublâ- ne-am îndreptat spre casă.
La Muzeul National deteh- Există chiar o adevărată modă nea unei fetiţe tată sau buni­ două de mei sau porumb. — De ce fe-au bătut, tată?
nicâ din Praqa s-a deschis a numelor. Unele documente cule şi invers, unui băieţel — Taică-meu nu mergea la tîrg ceilalţi schimbau cu cile unul — l-am întrebai prinfre su-
o expoziţie consacrata ce­ rămase din antichitate, precum mamă sau bunică. Un aseme­ cu de-aslea. El era „ sala rial", o vorbă-două. U nii răspun­ qh ilu rl
lei de-a 140-a aniversari a şl datele mai noi referitoare nea obicei este cunoscut şi la lucra la C F.R. Lua leafa de deau morocănos'), a lţii se în­ — Nu le-a fost pe plac vo­
prim ei căi ierole din Euro­ la populaţiile cu nivel de dez­ tadjiei, unde noiî născuţi p ri­ două ori pe lună. Atunci ve­ cingeau la taifas pînd ce le tul meu.
pa, care a iosl construita voltare ÎDapoîat, vorbesc des­ mesc numele de „ora" (mamă), nea cu o geantă de piele luau locul prieteni sau rude — Adică, cum nu le-a Iosl
intre oraşele Lini si Ceske pre o altă Înţelegere a nume­ „dodo“ (tată), .amak" (bunic) soioasă, In care-şi finea scu­ de-ale prim arului sau nota­ pe plac ?
Badcjovlce Iniţial, pe a­ lui. etc. lele penlru întreţinerea căii. rului. — Ce ştii Iu, md băiete ?
ceasta cale fcjatd au clrcu- Etnograful sovietic L I. Ştern- La- indienii din America de Plină cu ceapă, ulei. o pungă Am căscat noi gura acolo O să a lli cind vef ţi mare,
lat vagoane trase de cai. berg afirmă In lucrarea sa „Re­ Nord, cfnd o boală nu putea de lăind, una de zahăr, co­ vreo citeva minute, apoi
In anul 1872, tracţiunea cu ligia prim itivă în lumina et­ vrigi, clieva bomboane sl-un ne-am continuat „cursa" mai Bietul ta ta / N-a mal apu­
cal a /os/ înlocuita de lo­ nografiei" că In majoritatea fi vindecată, şamanii (vracii) să cotei cu mălai. Şi aşa o la trap, mal la galop, pină cat sa mă vadă votlnd pen­
comotive cu obur. schimbau numele bolnavului. către ora prim u lu i. cind tru prima oară, lntr-o clădire
religiilo r numele era p rivit In­ Eschimoşii din regiunea slrim - lungeam cu ele pind la leala ne-am înapoiat pe la casele nouă, împodobită sărbătoreş­
tr-o lumină mistică $5 conside­ torii Behring îşi iau cîte o dată următoare. noaslre. Ploaia nu contenise te ; n-a mal apucat să vadă
INJECŢIE ANTICARII
rat o fiinţă reală, divină, care la bâtrînete alt nume, sperînd In ziua aceea am pus niş­ nici o clipă, aşa că hainele cum oamenii, după ce-şi dă­
Stomatoloqii caiilornieni avea o putere exclusivă atît în felul acesta să înceapă o te o/t*/ pc lundul unui cas­ atlrnau ca plumbul -, pe p i­ deau voiul, se încingeau In
au descoperit un nou pro­ asupra naturii, cît şi asupra spiri­ viaţă nonă. tron de tablă, l-am ameste­ cioare noroiul trecuse de hore şi sirbe, in d a fa secţii­
cedeu anticarii. El consta In telor. In Grecia antică, numele cai cu apă sl sare, am Încins glezne, iar stropi mai mari lor de votare ; n-a mat apu­
infectarea cu lluor a g in g ii­ preoţilor erau gravate pe plăci In legătură' cu alegerea nu­ in el pină mi s-a făcui gura sau mai mici ne pictaseră nu cat să vadă cum votul lui
lor copiilor înainte de apa­ de plumb, care erau aruncate melor există $i astăzi o sume­ pungă si-apol mi-am luat In numai pantalonii, ci şi pulo- de-alunci s-a amplificat azi
riţia dinţilor definitivi, res­ apoi in fundul mării, ca să se denie de obiceiuri. La orlodocşi picioare llrllc li cu talpă de vărele. • ia scara milioanelor, simbo-
pectiv Intre 5 si 13 ani. In ­ păstreze veşnic. In Egipt, şter­ se aleg în special nume din cauciuc si fele de postav, Cind m-a văzut mama, s-a li 2 tnd încredere şl optimism,
ventatorii metodei asigură gerea numelui săpat pe cavoul calendar, adică nume de sfinţi. căciula, un lianei de lină pe valori materiale sl spirituale
că injecţiile nu vor provo­ unui decedat era considerată Ca să primească un nume, in ­ care erau vreo 4-5 petece de luat cu m linile de cap. pe care el, în acea zi ploioa­
— Du-te, Im pieiiţalule, ptn-la
ca dureri si că stnt mult cea mal mare crimă. dienii din America sint aduşi siolă decolorată şi-am ieşit votare şi cheamă-l pe tactil să, probabil că le visa nu­
mai eficace decll adminis­ in stare de extaz şi acceptă nu­ alară. mai.
trarea Inllrzlata de lluor- In vechime, ba chiar şi în mele persoanei pe care au vă­ la masă, că se răceşte mă­
trecutul apropiat numele avea zut-o cind erau în culmea de­ Prietenul meu, Gigei al Iul măliga,
MAGNETOFON o mare însemnătate, fiind trans­ lirulu i. O serie de popoare din Moratu. încălecat pc-un băl Eram bucuros că scăpasem A. OANUT
PORTATIV CU CIRCUITE mis de Strămoşi urmaşilor lor. Australia, Insulele Filipine,
INTEGRATE Se credea că In felul acesta su­ Asia Centrală, regiunea rîului
Compania japoneză „ So­ fletul m orţilor continuă să tră­ Am ur îşi ascund, temporar Un nou material
sau pentru totdeauna, adevă­ Lemn sintetic produs
ny" a început să labrice iască în urmaşi. Intr-o revistă
maqneloloane portative cu apărută în 1925, etnograful ca­ ratul nume, persoana respec­
Prezent $1 trecut *— faţă in faţă. Hunedoara industriale circuite integrate. Dimensiu­ nadian Slevenson, care a trăit tivă folosind un alt nume. pe scarâ industrială
vâzutâ din castelul Corvlneştilor. nile magnetofonului porta­ un timp îndelungat printre es­ In Abhazia, soţia nu rosteşte de construcţie
tiv stnt de 37x90x135 mm, chimoşii de pe ţărmul rîulu i niciodată numele soţului Ea ii Japonia va deveni in acesl produs cu opt ani fn urm i.
Un nou material de
con
iar greutatea numai 600 g. Mackcnzie, relatează că aceş­ spune domnul meu, stăpînul an prima producătoare de Mal multe firme, printre care strucţie, cu 60 la sulă mai ief­
Alimentarea magnetolonului tia dădeau noilor născuţi nu­ lemn sintetic pe scară indus­ „N lhon N ohrln Kogyo Co* şl tin decît betonul armat, a fost ; I
e 26 IANUARIE. se face altt de la refeauo mele unui om decedat recent. meu. La rlndul său, acesta, e- trială (o combinaţie intre lemn „Showa Denko Kk* au pus tn
România : se împlinesc 20 de electrică, cit $l de la bate­ Mai mult chiar, el se adresau drestndu-se soţiei, nu-i spune şi plastic). Experţii japonezi vînzare noul produs. creat la Institutul politehnic
ani de lo semnarea Tratatului rii. copiilor (Indiferent de sex), cu pe nume, cl pur şi simplu, fe­ au început studierea metode­ Lemnul obţinut pe cale chi­ din Troy, statul New York,
de prietenie, colaborare şi asis­ numele răposatului : tată, ma­ meie. lor d« Jabrleare a noului mică este mult mai rezistent de profesorul libanez Sărai
tenţă mutuolâ dintre R.S. Ro­ decit lemnul natural, îşi men­ Klink. Denumit „Fycreto", ma­
terialul este reelizât din fibre
mânia şi R P. Polonă. ţine culoarea imprimată timp de sticlă Incorporate în ci­
Alte ţări : Australia — sărbă­ îndelungat şl este foarte rezis­ ment. Fibrele de sticlă sînt în­
toare noţîonalâ (în 1788 a fost vitate prin călătorii, teama de agravare şi consolidare a gice (eczeme, urtlcarie, ede­ tent la acţiunea apel. Singura
întemeîată prima colonie engle­ durere datorită fisurilor, he­ me), mai rar reumatisme arti­ deficienţă este că are o greu­ mănuncheate şi Impregnate cu
ză în Australia) : India — în m oroizilor sau ulceraţiilor a­ conslipaţiei şl o trec Intr-o culare, alteori căderea păru­ tate dublă faţă de lemnul obiş­ o răşină care le protejează
1950 a fost proclamată republi­ nale şi perlanale, slăbirea formă colllică dureroasă. A ­ lui, pierderea cunoştinţei la nuit, Iar cuiele nu pot să-l îm potriva reacţiilor alcaline
ca (sărbătoare naţională). peretelui abdominal, a unei ceşti factori constau în abu­ persoane nervoase, stări de străpungă. Folosit ca traverse ce se produc în momentul în
zul de laxalive $i purgative,
£ 27 IANUARIE. constituţii astenice, a unor de clisme sau de supozitoa­ frică, de depresiune. După de cale ferată, el s-a dovedit care apa intră în contact cu
Alte ţări : Finlanda — o în­ mal bun decit materialele u-
Este o suferinţă a intesti­ afecţiuni ginecologice $1 hor­ re cu glicerina, medlcatie in ­ ani de zile bolnavii devin an- tlllzale pfnă fn prezent. Noul cimentul.
ceput, în 1918, Revoluţia din Finlanda; Italia — in a nului gros aparent funcţiona­ monale la femei, afecţiuni tempestivă ce duce la o le- xiaşi, preocupaţi permanent produs va 11 folosit îndeosebi
murit compozitorul Giuseppe Verdi (n. 18 " • ' ’ , ri ft7?. . lă, caracterizată prin frecven­ de evacuarea insuficientă a Materia primă pentru pro*
murit. în 1919. poetul revoluţionar Ady E nd re fn . 1877). ale prostatei la bărbaţi, de­ nevlre a Intestinului şl la o la decorările Interioare, la fa­ ducerea fibrelor de sticlă fi­
ţa redusă a scaunelor -în ge­ intestinului. Folosesc tot mal bricarea articolelor sportive şi
U.R.SS. — s-a născut, in 1826. scriitorul M. E. Saltikov — Sec- bilitatea rectului, aderente tocire a reflexului de defeca- multe medicamente devenind ind nisipul, noul m aterial pre­
neral la intervale mari de la de pescuit. IntrucJt preţul lui
drin (m. 1889). 1-2 zite pînă la 2-3 săptă- neurastenici - şi hlpocon- este aproxim ativ egal cu at zintă avantaje deosebite„pen- (
@ IANUARIE.
28 , ' , _ „ ... mlni, cantitativ reduse (50-150 driaci. Aceste manifes- lemnului natural, sc crede că-I
România : s-a născut, în 1880, pictorul Camil Ressu. ort.st, gr.), uscate, deshidratate, dări-, se datoresc resorbţiei va înlocui pe acesta nu peste iru ţările în curs de dezvolta­
al poporului (m. 1962) : în 1903. s-o născut compozitorul Ni- fragmentate (ca escrementele produselor de putrefacţie şi multă vreme, mal ales în con­ re care au o producţie scăzu­
colae Kirculescu ; în 1943, apare ziarul patriotic ilegal „Roma- de capră), de culoare Închisă C0HSTIPAŢIA fermentaţie ce Intoxică orga­ diţiile specifice ale Japoniei — tă de otel şi nu pot realiza
Unele persoane an zilnic nismul. de lipsă de material lemnos. construcţii din beton armat.
ma J^era . , Cuba _ ;n t853 s-a născut revoluţionarul Jos6
scaun aparent diareic dar in Absorbţiile patologice inte­
Marti, erou al poporului cuban (m. 1895) : R ^ German° “ suficient, lichefierea făcîn resează microbii ce îmbolnă­
o fost oreată, in 1946, Uniunea Zionştilor ; U.R.S.S. — în 1918, du-se In urma exudării irita vesc organele cavitare abdo­
o fost adoptat decretul cu privire lo înfiinţarea Armatei Koşu, tive a colonului (falsa diaree) m inale: bazinetul şi vezica Jocuri m atem atice
® 29 IANUARIE, ................................... . Unii autori consideră constl prin diferite intervenţii chl- ţie. O varietate de constipa- urinară (cistopielite) şi vezi­
România : în 1918, o încetat dm viaţa I Istroti, medic şi palia ca un fenomen al civl rurgicale sau Inflam aţii In tie cu determinare coliticâ ca biliară (co)icistite). Cu tim ­
chimist remarcabil (n. 1857). . lizatiei iar alţii consideră că sfera abdominală ce produc identificata în ultim ii ani este pul constipatia devine dure­
Alte ţări : Franţa — în 1866 s-a născut scriitorul Romain omul se naşte şi moare con- diferite stagnări şl anomalii cea dată de consumul inadec­ roasă sau rău suportată, tre­ Inlr-un pătrat îm părţit în 16
Roland (m. 1944) ; U.R.S.S. — in 1860 s-a născut scriitorul slipat. ale intestinului gros (alungirl vat de antibiotice. ce în colită. Contracţiile pătrate mici sînt aşezate trei
A.P Cehov (m. 1904). Constipaţla este determina­ sau dilatări). Scăderea sensi­ In general constipatla se spastice ale colonului deter­ oi. întrebarea este în cîte mo­
@ 30 IANUARIE. b ilită ţii sistemului nervos din manifestă prin dureri de cap, mină dureri în fosa ilîacâ duri pot fî aşezate oile ca o ri­
România; s-a născut, în 1852. morele scriitor reol.st Ion tă de numeroşi factori dintre peretele intestinal, volum mic oboseală, Insomnie, ameţeli, dreaptă şl 50 la sută din bol­ zontal, vertical şi diagonal să
Luca Carogiale (m. 1912); o murit, în 1857, Grigore Pleşoianu, care cităm cîţiva : mişcare al conţinutului Intestinal prin- gură rea cleioasă, lipsă de navi sînt operaţi de apendi­ fie cel puţin o oaîe.
pedagog şi scriitor iluminist; în 1871, s-o născut scriitorul puţină, sedentarismul, obice­ tr-o ultradigeslîe a celulozei, poftă de mlncare, balonări, cită fără ca această interven­ Nu se consideră ca diferite,
Gheorghe Broescu (m. 1949) ; in 1935 o fost ucis mişeleşte, la iul de a nu Ieşi afară regulat acumularea de gaze în exces fenomene vasomotorii pasa­ ţie să înlăture starea de dis­ două soluţii care se deduc una
Oradea, de către siguranţo burghezo-moşlereascâ, Ludovic re destind colonul, surmena­ gere (congestia feţei, trans­ confort abdominal. din cealaltă, printr-o rotaţie dc
Minschî, activist al UT.C. (n. 1916). din neglijenţă, pudoare, lipsă jul şl suprasolicitarea siste­ piraţii, m lini reci, valuri île (Vo urma) 90 grade sau prin simetrie în
Alte ţâri ; Germonio — în 1933 a fost instaurată dictatura de timp ori din comoditate, mului nervos. Ultimele de­ căldură), uneori greţuri $1 Dr. FLORIAN DULCA
fascisto, prin numirea lui Hitler drept cancelor al Reichului ; schimbarea ritm ului de acti­ cenii adaugă factori noi de vărsături, alteori stări aler­ medic specialist interne raport cu medianele sau dia­
ÎO 1943, Io Stolingrad, trupele hitleriste încercuite capitulează ; gonalele
î|r.dic9 __ „Ziua martirilor" (în amintirea lui Mohatmo Gondhi,
conducător al mişcării de eliberare, osaslnat la 30 ianuarie Rezolvarea jocurilor I
1948).
$ 31 IANUARIE. M a x 1 m COLTUL HSTULUI
România: în 1418, o murit Mirceo cel Bătrîn, domn ol publicate în ziarul nr. 4369
Tării Romaneşti între o-nii 1386 şi 1418; în 1854, s-o născut
matematicianul David Emmanuel (m. 1941) ; în 1910 a ovut loc + Măreţia unui popor nu £ A cheltui mal mult dacii D N u există decit şnpte soluţii. Flrana $1 apa p e n tru o zl care-1
Congresul de reorganizare a Partidului Socîo! Democrat ol se măsoară după număr, /pre­ ai, înseamnă a cheltui banii Notlnd soluţia propusă 1, 7. 10. m al râ m ln le dă c e rce tă to ru lu i.
muncitorilor din România. cum măreţia unui fom i\u se altora. f 2 3 4 S 6 7 S 9 10 11 f 2 fJ 18 (tn ordinea pătrăţelelor), cele­ A cum acesta va avea p ro v iz ii pen­
lalte sint : 1. 6, 11, 10. — 1. 6. 12,
tru cele p a tru 2lle care au
Alte ţâiri ; Anglia — în 1933 a murit scriitorul John Gal- măsoară după talie ; singura * Cind vrei să cîştlgl prea 1 15. — 1, 7, 12. 14 — 1. 0, n , 14 — răm as de m ers p rin pustiu. mal
sworthy, laureat ol Premiului Nobel (n. 1867) ; Austria — s-a măsură esle cantitatea in te li­ mult, pierzi totul. 2. 5, 12, 15 — 2, 8. 9. ÎS. 3. in tr -o casă. în casa aceea lo ­
2. P rin p u stiu . Va f i su fic ie n t ca
născut, în 1797, compozitorul Franz Schubert (m. 1828) : Fronţa genţei, a muncii şi a virtu ţii. + In lume nu este nimic 2 ce rce tă to ru l g e ogra f sA fie În s o ţit cuiau tre i fa m ilii. Una d in tre ele
__k q murit. în 1944/ scriitorul Jean Girardoux (n. 1882); Insula ^ Nimic nu este mai ruşi­ mal frumos decît dreptatea. 3 de doi oam eni, la tă cum exp licâm avea un s in g u r copil - - un b ă ia l.
Mouru — în 1968 a fost proclamată independentă. + Munca îndepărtează de acea9ta : O altă fa m ilie avea două fete şi
nos decît tim pul pierdut. In p rim a zl pleacA to ţi tre i îm ­ un băiat, ia r cea dc-a treia __
_ J 7 P C J _ ______________________________________ ______ noi trei mari duşm ani: viciul, V preuna. deci la cap ătul zile i fie ­ două fe te sl tre i băieţi.
plictiseala şi sărăcia. 5 care d in tre el mat are hrană pen­ 4. In tr-u n c o m p a n lm e o t. D in
4 Omul fără lucru este ca lru tre i zile. U n u l d in tre cel ce-l problem ă ştim că poetul B citea
o piesă. P ro za to ru l C nu
cltl6e
Întoarce
însoţeşte pe geograf se
apa stătătoare, se strică.
U M O R crurile mici, prin vrajbă se 6 7 Insă Îna poi pc ace’aşi drum . lu ln - niciodată pînă atu n ci o carte isto ­
^ Prin unire se măresc lu­
rică fi. deoarece piesa o citea poe­
du-şl, bineînţeles, cu sine
hrana
c iti.
tu l. Ia r un ro m a n nu putea
prăpădesc şi cele mari. 8 pe ntru o 21 necesară p a rc u rg e rii deoarece cl era a u to ru l, ră m in e o
singură p o s ib ilita te . E] citea v e r­
acestui dru m . l i m al ră m in e Insă
O ECHIPĂ selecţionată a pa­ ^ Un zîmbet sau o vorbă hrană p e n tru două 2ile. pe care o suri. Cunoaştem deci ce citeau
cienţilor unui sanatoriu dc bună spusă unul bătrîn În­ 9 va Îm p ă rţi In p ă rţi egale ce lo r doi rtol d in tre pasageri. R ăm ine să a­
boli nervoase din CJasgow a seamnă a-i dărui o zl mai mult 10 care c o n tin u ă e xp e d iţia . A stfel flă m ce citcn Is to ric u l A şl d ra ­
că aceştia v o r avea d in nou h ra ­
organizat un meci de fotbal cu din viaţă. nă — fieca re — p e n tru p a tru zile. m a tu rg u l D. P rim u l putea c iti do ar
un rom an, deoarece am văzut că
echipa in firm ie rilo r din acest + A *ţi lăuda copilul în ­ 11 Ei con tin u ă d ru m u l st la capătul piesa şl v e rs u rile le citeau poetul
sanatoriu. Pacienţii au cistigal seamnă a te lăuda pe tine ; a-ti celei de^a doua zile de mers, fie ­ şl p ro za to ru l. Ia r lu cra re a 6a p ro ­
care va avea din nou hrană
pe ntru
net cu scorul de 12— 1, singu­ certa părintele înseamnă a te 12 încă tre i 21 lo. M a l sin t Insă nece­ prie de Is to ric , co n fo rm p ro b le ­
rul punct marcat de infirm ierl injosi pe tine. 13 sare Încă p a tru zile pentru a pu- mei. era exclus să o citească.
în
fiind un autogol. teR ajun ge Ia ţin tă . Ia r lira n a Ce-l Deoarece tre i p o s ib ilită ţi au fost
acest caz este In su ficie n tă .
☆ Apă mai scumpă dc fă cu t ? Sl cel de-al doilea rn- epuizate, ră m in e *o singură po slb l-
„PROGRESUL este un lucru Simbolismul românesc s o ţilo r se va întoarce înapoi, b i­ Jliato. Cel de-al p a tru le a pasagef
neînţeles. lu ln d u -ş l cu sine lira n a
minunat, a declarat comicul ?l apa necesare p a rc u rg e rii aces­ — d ra m a tu rg u l, citea o m o nogra­
Italian Carletto Pranchl. Pe ca laptele tu i drum In tim p de două -/lle. fie is to ric ă .
vremea străbunicului alergai la O R IZ O N T A L : 1) P rim u l „s im b o ­ „N o u a re vistă ro m â n ă " ; 13) c il
fereastră cfnd trecea tram va­ lo comuna Kladanj din Bos­ lis t de cla rat şl v e rita b il", ale că­ toate zilele — R evistă lite ra ră , sta­
iul, Pe vremea bunicului aler­ nia (R.S.F. Iugoslavia) au fost ru i În c e p u tu ri lite ra re se leagă de tistică şl socială, ap ărută sâptăm t-
gat la fereastră cfnd trecea un descoperite nu de mult Izvoa­ gazeta soclftllstâ „L u m e a nouă" nal. apoi b ilu n a r la B u cu re şti, B arb u S olacolu — Unsă ! 12) Poet
(1890) — C otidia n pa rizia n , la care
ieşan, fo n d a to r «I re viste i „V e r­
automobil. Pe vremea tatei — re de apă cu proprietăţi tera­ In tim p u l p rim u lu i râ 2boi m o ndial, lo care au colab ora t : A le x a n d ru s u ri", devenită m al tirz iu ..V e r­ Dezlegarea jocului
M acedonskl, D im itrle A n g lie i, Cln-
cind trecea In zbor un avion. peutice miraculoase. Apel f colaborează . re p u ta tu l poet epi­ c ln a t Pavelescu. Ion M inu lescu su ri şl proză", un ul d in organele
2)
Şi astăzi alergi Ia fereastră s-a dat denumirea de „apă v i­ g ra m ist C ln cin a t Pavelescu ; M ln u - etc. M m boU sm ulul rom ânesc — Specia­ „MOMENT HIBERNAL"
T itlu l unei poezii de Io n
V E R T IC A L :
I) A d m ira to r
sl
cind trece în trap un c a r. rilă 0, şl acest „e lix ir al tine­ lescu — Leagă braţele de tru n c h i: prie ten al Iu l O vid D ensuşlanu, lis t în lu c ru ri d in piele ; 13) Poet
(1873).
sim bo list născut In Focşani
re ţii" a Început să fie foarte 3) Caro l — P rep oziţie — T itlu ) este p re m ia t de A cadem ia R om ână Publică v e rsu ri în „C o n te m p o ra ­ O R IZ O N T A L : i) Polâr — P —
In 1923 pe ntru vo lu m u l de poezii
n u l", apoi la „T rib u n a " d in S ibiu
UN BUStNESSMAN am eţi- căutat, mai ales în unele ţări unei poezii a Iu l I.M . Raşcu, „r e ­ „C ascadele lu m in ii" (V ln tllâ ) ; 2) — A nu sta lo c u lu i. Foca ; 2) A n im a to ri — o f ; 3; T o ­
a lu l şl d e lica tu l poet al ecluzlu -
can. care vizita o rezervaţie occidentale. D iferite firme din n ll m e la n co lice " — Scul l ; 4) Pre­ R ăsunet — O raşul lîn g â care s-a D IC Ţ IO N A R : ECU, REI, AAR, rid ă — A rom a ; 4) Im a cu la tă —
E r ; 3) Na — I — C ravată ; 6) A ­
nu
indiană, vede un Indian Întins R. F. a Germaniei, Austria, m e fe m in in — V echi (pl.) ; 5) născut D im itrle A ngh el. „p o e tu l IA C r, AD A. I* — S — Acasă ; 7) T o ro p e li —
..... c
3)
flo r ilo r" — R lu
in E lve ţia ;
fn lafa colibei sale. S. U.A., Argentina, Columbia elei care a m u rit” de D. K a r- D oar tu I — A n im a le polare — A IATENCO VICTOR T — M ; 8) O p ă rit — R tu ri ; 0)
na batt (slng.) — A lua la s fîrş lt I:
— Hei, fu dc acolo, de ce nu etc. au şl încheiat contracte 6) .....un m a te lo r poezie de I. M l- d o ri ; 4) R u m e g ă to ri d in T ib e t — Petroşani Rc — A n o tim p — T ; 10) Ie rn i —
A — Ia ră .
munceşti ? pentru exportul „apel virile*. nulescu — P rim ii la sosire I — In tU n itâ la p a n to fi ; 5) C olab ora tor
— Şl de ce să muncesc, răs­ fn virtutea unei asemenea A co rd fin a l t ; 7) In te rje c ţie — N1- la „V ia ţă no uă", se Integrează g ru ­
culae fa m ilia r — M onedă franceză
punde indianul, lreclndu-şl cereri, colectivul unei fabrici d in sec. X V I ; 8) Iu liu Sâvesou p u lu i s ă u -s im b o lis t. D upă 1916, se 2 3 4 3 6
somnoros ochii. de produse lactate din oraşul (1806-1903) — Poet bucureştean, a p ropie de m işcarea m u n cito re a s­
că, căreia 11 va ră m în e credincios
— Ca sd aduni bani mulţi. Tuzla a găsit că este maf ren­ m al p u ţin cunoscut, care se a p ro­ pînă azi — A sia la v e ch il poeţi ; Triunghi
pie de g ru p u l
la
s im b o list de
— Şi ce să laa cu el ? tabil să imbutelleze „apa v iri­ „V ia ta nouă" ; 9) A col! — Im ­ 6) în ce p u t de aere I — A lb ne-
s ftrş lt! — P renum e fe m in in — Cele!;
— Cum ce sâ ia d — fff lă* decît să se ocupe cu pre­ pe rfe ct ; 10) C ureluşă — Gen — 7) A pare lo tca ! — S tu d iu re strin s
O rizo ntal şl v e rtic a l : 1) O fiţe ri
cumperi casă, maşină... lucrarea şl vlnzarea laptelui. M onedă portugheză ; 11) Poet sim ­ — Pucioasă ; 8) P seud onim u l E le­ su p e rio ri dc m a rin ă ; 2) ...R am ură
— Ei şl ? Astfel, în urma reprofilării, În­ bo list. o rig in a r d in B ră ila , au to­ nei P axlm ede, poetâ a dragostei a fo rţe lo r noastre arm ate ; 3) A
ru l unei culeg eri de poezii nedu­
— A f sd investeşti capitalul treprinderea a început să îm- să la bun s /lrş lt, d a to rită lip s u ri­ pudice, discrete. In 1924 este d is­ in e rva 1 ; 4) N um e fe m in in d ln -
In acţiuni $1 al să primeşti butelleze în fiecare zl cîte lo r m a te ria le — Un num e conso­ tinsă cu p re m iu l fra ncez „F e m l- tr-u n vechi şt cun oscut cîntec
a
na". ia r In 1937 este Laureată
rente. 20 000-25 000 sticle de „apă v i­ n a n tic ! — Fals pe ju m ă ta te ! ; 12) P re m iu lu i n a ţio n a l de poezie — p o p u la r rom ănesc ; 5) N um ele fe ­
O fig u ră o rig in a lă a p rim e i
serii
— Şi pe urmă ? rilă* pentru care va obţine şl F lu v iu In S pania — Pe el ! ; 9) Z i­ tei d in L u g o j 1; G) N otă m u 2lc a lfi;
— Pe urmă nu va mal trebui valută. Numai anul acesta, în ­ de s im b o liş ti ro m ă n l, provenită le şl nopU — Fără n o ri; 10) Specie 7) Vocală.
să munceşti şl te vel putea o- treprinderea va trebui să îm- din cenaclul m acedonslclan (Con­ de şo p lrlâ — Şef ! — Nu prea-1 ma­ CRIŞAN HORIA
Dilemă. butelleze circa 7 000 000 litri stant) — Poet s im b o list ctujean. rc ; 11) A le x a n d ru M acedonskl
dihnl. (1854-1920) — T itlu l unei poezii de Hojeg ;
— Şi acum ce laa ? desene de V. M1HA1LESCU de apă destinată exportului. care se rem arcă In special In
: «itm » t. h- e-tt—t---*-!nlr ii! *:' i -------- .: ■ ........ " —
........... -