Page 74 - Drumul_socialismului_1969_01
P. 74
S O C IA L IS M U L U t
SECVENŢE INTERNAŢIONALE f ! 1! ! !11 ’ ! ; ! ! ! ! ‘ !! î!H f ! '!! ! I !»! M ! ! ! ! ! î ! 1111 iii im iiin iiiiiiiiiiiK iK iu lfl ((////// / ^ / / / ^ nW nWUUU' i
uil) 111111 H1111 ll II H Mi 1111 •' II! ; ;; t ; M • i » 11
i 11 m m i i » i i t l M i 11 I | \ \ l | , l
,1 , V W P J I i ; t i
Y * 1 , ,
111 < > > m 111 n iu 11 m 1 11H n 1111M Iii | | I | l 11 I i I 11 i ! I t | | | 11 1 > i i I I ‘ i i \ M \ M V . V
<• • / • / f i m f i h
Scrisoarea iui Ai. Vubceh HfIQELBERB Şedin}a Consiliului
adresată unor colective de Dezvelirea unei plăci
muncitori si cetăţenilor comemorative închinată de Securitate
memoriei domnitorului
M alik,
nii Sovietice, lakov
cehoslovaci Alexandru loan Cuza NEW YORK 25 (Agerpres). şi-a exprimat speranţa că ad
Consiliul de Securitate a ţi
ministraţia Nixon „va contri
şedinţă
nut vineri prima sa
din acest an. La Începutul re bui la găsirea unul teren co
PRAGA 25 (Agerpres) A- voi putea relua activitatea nor HEIDELBERG 25 (Agerpres). uniunii, preşedintele pe luna mun de acţiune pentru solu
gentia CTK â transmis textul mală. Cil prilejul îm plinirii a 110 în curs al Consiliului, Max ţionarea problemelor ce se a
unei scrisori pe care Alcxander In scrisorile dv. îmi scrieţi ani de la Unirea Principatelor Jakobson (Finlanda), a salutat flă sau se vor găsi în viitor
Dubcck, prim-sccretar al Co că este necesar să se facă Române, la Heidelberg a fost pe noul reprezentant perma în centrul preocupărilor Con
m itetului Central al Partidului lotul penlru ca oamenii din dezvelită o placă comemora nent al S.tJ.A. la O.N.U,, siliului de Securitate".
Comunist din Cehoslovacia, a tara noastră să aibă o viaţă li tivă închinată memoriei dom Charles Yosl. V orbitorul a Participanţii la reuniune au
adresat-o unor colective de niştită şi siguranţa activităţii nitorului Alexandru loan Cu subliniat că politica externă a examinat apoi probleme pro
muncitori si cetăţenilor ceho lor — se spune în continuare za. Placa, pe care sînt înscrise tării sale este îndreptată spre cedurale. A fost adoptat un
slovaci care în ultimele zile in scrisoare Aceasta corespun cuvintele : „In această clădire eliminarea conflictelor interna proiect de rezoluţie prezentat
i-au trim is numeroase scrisori de întru totul si eforturilor noas a locuit în ultimele zile ale ţionale şi de aceea Finlanda de 8 ţări, prin care, alături
şi rezoluţii. tre. Doresc să exprim — şi pe vieţii sale 'marele om politic şi este atît de interesată In rea de lim bile engleză şi franceză,
Am prim it scrisorile dumnea această cale — asentimentul patriot român, Alexandru loan ANGLIA. — Aspect din timpul unei recente demonstraţii desfăşurate la Londra, împo lizarea securităţii colective in lim bile rusă şi spaniolă au de
voastră prih care îmi urali meu deplin fată de toate acţiu Cuza, primul domnitor al Prin triva regimului rasist al lui lan Smith in Rhodesia ; s-au semnalat ciocniri violente între demon ternaţionale, prin Intermediul venit lim bi oficiale de lucru
grabnică însănătoşire şi vă nile pe care le-au întreprins cipatelor Unite Române, m ili stranţi şi poliţie. ale C onsiliului de Securitate.
mulţumesc pentru aceste urări în ultimele zile organele de tant de seamă pentru făurirea O.N.U. Reprezentantul Uniu
— se spune în scrisoarea lui partid şi de stat Sînt profund statului român modern, stins
A l Dubcek. Personal sufăr mult convins de faptul că trebuie din viaţă, aici la Heidelberg,
datorită faptului că în aceste să prcîntîmpinăm cu toată o- la 15 mai 1873", a fost fixată
zile serioase sînl tintu it în nergia tot ceea ce ar putea pe clădirea hotelului Europa- Pietro Nenni despre politica
pat. Sper însă ~ şi medicii periclita înfăptuirea progra cischehof*’, unde domnitorul a
mei curanţi afirmă acest lucru mului pe care l-am formulat încetat din viată cu aproape CURIER • CURIER • CURIER
— că săptămîna viitoare îmi în ianuarie şi noiembrie anul 96 de ani în urmă. externă a noului guvern italian
ttecut. Acest lucru îl doresc La ceremonia dezvelirii plă
ROMA 25 (Agerpres). Lulnd
cii comemorative au luat par
loti oamenii cinstiţi din Ceho te dr. Kortz, prim arul oraşului cuvîntul în încheierea dezba anunţat că va propune guver
nului Italian să stabilească re
Declaraţia slovacia. sale, Heidelberg, prof dr. Kurt Bal- terilor desfăşurate în Camera la ţii diplomatice cu R P. Chi CONSFĂTUIRE ÎNTRE REPREZENTANŢI A I VIEŢII dreplurile civile. In scrisoa
In încheierea scrisorii
rea sa dc demisie, Faulkner
Al Dubcck cere tuturor cetă dinger, rectorul U niversităţii Deputaţilor, Pietro Nenni, m i neză. mo POLITICE AMERICANE ŞI JAPONEZE caracterizează măsura guver
„Consider că a sosit
din oraş, şi numeroase alte
nistrul afacerilor externe
al
guvernului ţenilor R.S. Cehoslovace „să personalităţi, oameni de cul Italiei, a definit în lin ii mari mentul recunoaşterii R P. Chi Agenţia UPI transmite că în localitatea californiană San nului drept o „manevră poli
necesar
acorde tot sprijinul
conducerii partidului şi guver tură, ziarişti. Personalitatea politica externă a noului gu neze"— a declarat Nenni pre- ta Barbara se desfăşoară lucrările unei consfătuiri tică”. Primul ministru, Teren-
cizînd că va expune în Parla
cehoslovac nului, să nu admită acţiuni ne domnitorul Alexandru loan vern italian. Referindu-se la ment modalităţile acestei re la care participă reprezentanţi ai vie ţii politice americane şi ce O 'N elll, îl acuză la rîndul
controlate şl să curme cu toa Cuza a fost evocată de prima Organizaţia N aţiunilor Unite, japoneze. Consfătuirea este consacrată examinării căilor de său pe Faulkner dc lipsă de
PRAGA 25 (Agerpres). A- tă energia orice încercare po- rul oraşului Heidelberg, dr. Pietro Nenni a subliniat ne cunoaşteri. îmbunătăţire a relaţiilor acestor două state cu R.P. Chineză. lealitate.
gentîa CTK transm ite: Gu slbilă de manifestări provoca Kortz, prof. Philipi, reprezen cesitatea întăririi acesteia, a In legătură cu situaţia din La reuniune participă zece membri ai parlamentului japo
vernul Republicii Socialiste toare ale forţelor extremiste, tant al conducerii U niversi creşterii autorităţii şi influen Orientul M ijlociu, Nenni a nez şl o delegaţie de senatori americani condusă de sena
Cehoslovace a discutat actua care ar putea, în actuala situa tăţii din Heidelberg, prof. dr. tei sale, precum şi a respec subliniat că „Italia nu are n i torul W llliam Fulbright. Potrivit agenţiei citate, cele două La 25 ianuarie, la Praga
la situaţie politică internă pe ţie încordată, să abuzeze de Dumitru Berciu, decanul Facul tării universalităţii acestui or mic de obiectat faţă de con părţi au ajuns la concluzia comună că embargoul american au avut loc funeraliile stu
care o consideră foarte seri sentimentele oamenilor cinstiţi tăţii de istorie a Universităţii ganism. El a reafirmat poziţia tactele si consultările celor asupra comerţului cu R.P. Chineză a reprezentat un eşec şî dentului Jan Palacb. Au de-
oasă. Intr-o declaraţie dală pu şt să provoace consecinţe ire din Bucureşti, şi Constantin favorabilă a Italici fată de patru mari puteri sub rezerva trebuie desfiinţat. • pus coroane şi au participat
blicităţii se subliniază că guver Oancca, ambasadorul Roma- intrarea R P Chineze în Orga ca hotărîrile acestora să nu sa la funeralii reprezentanţi al
nul este ferm hotărît să înfăp mediabile". niei în R F. a Germaniei. nizaţia N aţiunilor Unite şi a substituie acţiunilor O N U .". cea de-a 23-a sesiune a A- guvernului şi ai organiza
tuiască politica de după ianua dunărll Generale a O.N.U., ţiilo r obşteşli, cadre dldac-
rie In mod consecvent, con experţii acestui grup au fost , tlce universitare şl studenţi,
cret şl pe baza termenelor rea Guvernul britanic a infor desemnaţi de secretarul gene delegaţi din parlea unor în
le. El nu va îngădui în mat guvernul Franţei că este ral al organizaţiei U Thant, treprinderi şi instituţii. M ii
nici un caz ca unele pre Prima şedinţa plenara a Conferinţei de la Paris în principiu favorabil Ideii în vederea redactării unui ra de locuitori ai oraşului Pra*
siuni extreme să-l abată de unei reuniuni a reprezentan port asupra armelor chimice ga şl din alte localităţi au
pe această cale. In declaraţia ţilo r celor patru membri per şi bacteriologice. Acest ra condus pe ultim ul său drum
guvernului se arată că, în po manenţi ai Consiliului dc Se port va fi definitivat pînă la pe Jan Palacb
fida faptului că majoritatea co- in problema Vietnamului curitate in vederea discutării 1 iulie, urmînd ca să fie pre
vîrşitoare a cetăţenilor înţe problemei conflictului din zentat viitoarei sesiuni a A • ee
leg şi sprijină eforturile guver Orientul M ijlociu, anunţă sur dunării Generale.
nului, totuşi unele tendinţe PARIS 25. — Coresponden reglementarea problemei vie t ceastă chestiune urmează să rare", Iar „Independenta, uni se autorizate britanice. In In Spania a fost Instituită
spre anarhie, însoţite de ma tul Agerpres, Georgcs Dascal. nameze. fie reglementată de populaţia tatea şi integritatea teritoria răspunsul adresat guvernului sîmbătă cenzura presei, prin-
nifestări antisocialiste, zdrun transm ite: In cadrul primei Următorul vorbitor a fost celor două zone ale Vietna lă a Cambodgiei să fie pe de francez, Marea Britanic con tr-un nou decret publicat în
cină consolidarea politică şi e- şedinţe plenare a Conferinţei Xuan Thuy, şeful deleqalivl mului, fără nici un amestec plin respectate". Afirm înd că sideră important ca o astfel In baza unei dispoziţii a Buletinul oficial. In ziua pre
conomlcă a tării. In continua de la Paris în problema V iet R D Vielnam. El a arătat că străin. sistemul dc control internaţio de reuniune să lie organizată nunţate simbătă de autorită cedentă a fost decretată sla-
re se arată că grupările extre namului, care a început sîm- „scopul Conferinţei in patru După o scurtă pauză de 15 nal. prevăzut dc acordurile de în cadrul O.N.U. şi să con ţile pakistaneze, au fost In rea excepţională în întreaga
miste exercită în permanentă bătă dimineaţă la Centrul de de la Paris este găsirea unei minute, a luat cuvîntul şeful la Geneva din 1954 asupra-. stituie o contribuţie la succe terzise m itingurile şi demon (ară, pe timp de trei luni, pe
presiuni asupra guvernului şi conferinţe internaţionale din solulii politice problemei viet delegaţiei saigoneze, Pham Vietnamului, s-au dovedit ine sul misiunii încredinţate d i straţiile in oraşul Karaci — baza unei legi care suspendă
organelor sale, prezenlînd cereri strada Klcber, primul a luat nameze pe baza respectării Dang Lam. ficace, şeful delegaţiei ame plomatului suedez Gunnar informează agenţia Associa toate garanţiile constituţio
care nu corespund intereselor cuvîntul Tran Buu Kiem, şe drepturilor naţionale funda El a încercat să justifice e ricane a cerut ca „ţările din Jarrlng. ted Press. Această hotărîrc a nale.
cetăţenilor şi sînt străine poli ful delegaţiei F.NE. din V iet mentale ale poporului vietna xistenta actualului guvern de această regiune, care sînt cele Guvernul britanic declară fost luată ca urmare a mani Agenţia UPI relatează că
tic ii stabilite în ianuarie 19G.T namul de sud In discursul mez : independentă, suverani la Saigon, îm potrivindu-sc re mai interesate în restabilirea că fixarea dalei unei reuniuni festaţiilor antiguvernamentale in ultimele două zile in Spa
Guvernul a îm puternicit pe său, cl a subliniat că dorinţa tate, unitate şi integritate te tragerii „forţelor militare alia păcii, să facă parte din noul trebuie să facă obiectul unor organizate de opoziţie, sol- nia au fost arestate mai multe
ministrul afacerilor interne să F.NE. este de a căuta, în ce ritorială, drepturi recunoscute te" din Vietnamul dc sud. sistem dc control, care ar ur convorbiri n i guvernele in dale cu ciocniri între potîlle sute dc persoane.
întreprindă măsurile concrete drul actualelor negocieri, .,o de acordurile de la Geneva U ltim ul care a luat cuvîntul ma să fie elaborat la Confe teresate, precum şi cu secre şi manifestanţi, în cursul că
necesare în vederea asigurării solulie politică corectă proble din 1954 asupra V ietnam ului” a fost Henri Cabot Lodge, şe rinţa de la Paris. In încheiere, tarul genera) al O N U., U rora peste 100 dc persoane • • O
ordinii şi linişlei în oraşe şi mei sud-vielnameze". Tran Xuan Thuy a reafirmat cu a- ful delegaţiei americane. El a Henri Cabot Lodge a precizat Thant, şl trim isul său special au fost rănite. Măsuri simi Bunele oficii ale Suediei,
localităţi, pentru preîntîmpina- Buu Kiem a acuzai Statele U cesl prilej poziţia în patru arătat că restabilirea păcii în că delegaţia americană ar fi in Orientul M ijlociu, Gunnar lare' au fost adoplate ş l ’ în Danemarcei şi Norvegiei soli
rea acţiunilor rontrare legilor nite de a fi „sabotat în mod puncte a R.D. Vietnam, enun Vietnam trebuie începută în dispusă să discute într-un ter Jarrlng alte localităţi din regiunea dc citate de Blalra în vederea
cehoslovace. Din cauza situa continuu" acordurile dc la Ge ţată de primul ministru al R.D. mod practic prin elaborarea men scurt un acord privind vest a Pakistanului. obţinerii încetării focului şl
ţiei complicate de la Praga, neva din 1954, in pofida pro Vietnam, Fam Van Dong, în a imediată a „statutului zonei „eliberarea reciprocă a prizo • • • începerii negocierilor de pace,
ministrul afacerilor interne a m isiunilor făcute de a nu îm prilie 1965, ca bază de regle dem ilitarizate”, între cele două nierilor de război". Comitelui Central al Parti au fost respinse dc autorilă-
,fost împuternicit, de asemenea, piedica aplicarea acestora, mentare a problemei vietna părţi ale Vietnamului. Urmă După o nouă pauză, repre Viccprem icrul Irlandei dc lllc federale — anunţă A.F.P
să ia măsurile necesare împn- precum şi ,de a fi creat „o ad meze, sprijinind, în acelaşi toarea etapă ar constitui-o, zentanţii delegaţiilor R D. dului Comunist din Ecuador nord. Brian Faulkncr, şi-a — reluînd cercuri guvernamen
tiiva celor care periclitează li ministraţie dictatorială" în timp, programul în cinci punc p o trivit afirm aţiilor sale, „re Vietnam şi F.N.E. din Vietna a adresat un apel tuturor fo r prezentat demisia, anunţă a tale nlgeriene. O încetare a
niştea şl securitatea locuitori Vietnamul de sud. In conti te al F.N.E din Vietnamul de tragerea tuturor forţelor străi mul de sud au luat din nou ţelor populare şi patriotice genţia United Press Interna locului aşa cum a fost suge
lor capitalei. In caz de nevoie, nuare. şeful delegaţiei F.N.U. sud, care este adevăratul „o r ne din Vietnam ul de sud". Ca cuvîntul, respingînd propune din ţară pentru a se uni in tional. El a luat această ho- rată de către liderii scandi
pentru îndeplinirea sarcinilor din Vietnamul de sud s-a pro ganizator şi conducător al bot Lodge a subliniat, de a- rile şefului delegaţiei SU A. lupta comună îm potriva oli tărîre pentru a protesta îm navi în mesajul lor este cu
garhiei interne, în apărarea
legale de menţinerea liniştei nunţat în favoarea „form ării populaţiei sud-vielnameze , în semenca, că negocierile tre Prima şedinţă plenară a libertăţilor democratice, pen potriva măsurii guvernului dc lotul in afara problemei ni-
si ordinii în stat, se va recurge unui cabinet", avînd ca sarci lupta îm potriva agresiunii a- buie să vizeze instaurarea păcii Conferinţei de la Paris asupra a institui o comisie de an gcrienc. In dorinţa de a lă
la ajutorul ostaşilor Armatei nă „restabilirea păcii" în V ie t mf-ricanc". Xuan Tlniy a rele „nu numai în Vietnam ci şi in Vietnam ului a luat sfîrşit la tru stabilirea re laţiilor diplo chetă • care să cerceteze îm sa „porţile deschise", autori
namul de shd, ..încetarea agre
Populare Cehoslovace. siunii S U A. in Vietnam şl vat că actuala administraţie întreaga Asie de sud-est" El ora 17,00, ora locală. V iito a -. matice, culturale şi comer prejurările recentelor tulbu tăţile au subliniat totuşi că
Guvernul Republicii Socia de la Saigon este „ilegală şl a cerut ca „acordurile de la rea şedinţă plenară asupra ciale cu ţările socialisto, pen rări, prilejuite de campania vor examina cu atenţie con
liste Cehoslovace a trasat ca retragerea trupelor americane frauduloasă" şi că politica sa Geneva din 1962, asupra Lao- problemelor de fond va avea tru naţionalizarea bogăţiilor m inorităţii catolice penlru ţinutul mesajului.
sarcină m inistrului-presedinte şi ale celorlalte ţări din V iet „nu constituie dccît un obsta sului, să fie luate în conside loc joi. 30 ianuarie ţării, penlru o reiorraă agrară
col în calea progresului con
al Comitetului Federal pentru namul de sud, crearea unui ferinţei". Şolul delegaţiei R.D. democratică. Partidul Comu IN CAPITALA VENEZUEl EI A FOST DECRETATA
nist din Ecuador arată că pen
Vietnam de sud independent,
Presă şi Inform aţii să ia mă democratic, paşnic, neutru si Vietnam a condamnat conti lru înfăptuirea năzuinţelor „STAREA DE URGENTA LOCAI A"
surile necesare, prin interme prosper, reunifîcarea paşnică nuarea raidurilor aviaţiei ame Campania electorală din India maselor populare este nece CARACAS 25 (Agerpres). In capitala Venezuelci a fost
diul conducerii radiodifuziunii a tării". In încheierea cuvin- ricane de recunoaştere asupra decretată „starea de urgentă locală", Iar poliţia a iost pusă
şi televiziunii cehoslovace şi al tării sale, Tran Buu Kiem a teritoriului R. D. Vielnam şi sară o unitate largă a tuturor în stare de alarmă ca urmare a atacurilor întreprinse în u l
agenţiei CTK, penlru a asigura făcut cunoscut din nou pro bombardarea unor regiuni DELH1 25 (Agerpres). Parti Partidul Congresul Naţional forţelor populare şi patriotice, timele 48 de ore de detaşamente de partizani Potrivit agen
traducerea concretă în viată a gramul politic în cinci punc populate din Vietnamul de dul de guvernămînt din India, Indian, care şi-a axat campa în vederea unor acţiuni co ţiilo r de presă, două patrule ale poliţiei au fost atacate în
politicii guvernului, astfel ca Congresul National, desfăşoa nia electorală pe o serie dc mune diferite cartiere ale oraşului Caracas, în patru locuri au ex
te al F.N E., anunţai la 3 no nord. In încheierea declaraţiei
activitatea mijloacelor dc stat sale, Xuan Thuy a arătat că ră o intensă campanie electo proiecte de dezvoltare a eco plodat bombe, iar sediul unui sindical şl liceu) „A nlonio
pentru Informarea opiniei pu iembrie 1968, subliniind că dacă guvernul SU A. doreşte rală penlru a obţine sprijinul nomiei, speră să recîştige cu 6 * * Jose de Sucre“ au fost ocupa Iede persoane înarmate, identi
blice să corespundă eforturi acesta reprezintă de fapt pozi în mod real, cum adesea a m ajorităţii populaţiei în ca p rilejul alegerilor din februa La Geneva s-a încheiat pri ficate ca fiind membri al Frontului dc Eliberare Naţională
lor guvernului. ţia de bază a F.NE penlru afirmat, să se restabilească drul alegerilor parlamentare rie a.c mandatele parlamen ma reuniune a grupului inter din Venezuela. Partizanii au ocupat, dc asemenea un depozit
pacea în Vietnam, el trebuie ce vor avea loc la 9 februa tare pe caro le-a pierdut in naţional de consultanţi în pro dc arme.
să pună capăt agresiunii îm rie. Observatorii politici acor cursul confruntării electorale blemele armelor chimice şî Potrivit relatărilor agenţiei Associated Press, poliţia a
din 1967. Partidul guvernamen
dă o deosebită atenţie situaţiei
arestat peste 30 de persoane bănuite dc a 11 acordat ajutor
Acţiuni de luptă ale patrioţilor potriva poporului vietnamez, din statele indiene Bengalul do tal indian are, după părerea bacteriologice In conform i partizanilor.
tate cu rezoluţia adoptată (a
să renunţe definitiv la orice
act care lezează suveranitatea Vest, Uttar-Pradesh. Biliar şi comentatorilor politici, sanse
sud-vietnamezi şî securitatea R. D. Vietnam, Punjab, unde au avut loc mai să obţină majoritatea voturilor
să retraqă din Vietnamul dc multe crize guvernamentala în Bengalul de Vest, Uttar-
SA1GON 25 (Agerpres) — grupuri ale Frontului National sud toate trupele sale şi ale după alegerile generale. din Pradesh şi în Biliar In statul
In apropierea bazei america- de Eliberare şi unităţi ale di ţărilor care îl sprijină şl să 1967, ceea ce a determinat pla Punjab, însă. confruntarea din
no-saigoneze de la Bien Hoa, viziei a 9-a de infanterie şi lichideze toate bazele ameri sarea acestor state sub con ziţie va fî potrivit observato CURIER - CURIER . CURIER
tre Congresul Naţional şl opo
la numai 32 kilom etri dc ca diviziei 1 a cavaleriei aero cane din această parte a V iet ducerea directă a guvernului
pitala sud-vietnameză, au avut purtate americane. namului. central de la Delhl rilo r politici mai dificilă.
loc In cursul nopţii de vineri Noi lupte între lortele pa
spre sîmbătă liiple între uni triotice şi trupele inamice au In ce priveşte problemele -sas.-ns usasi...
tăţi aeropurtate ale forţelor avut loc în provincia Tay interne ale Vietnam ului de
S U A . si detaşamente ale Ninh şl in Delta Mekongului. sud, Xuan Thuy a arătat că
F.NE Totodată, coresponden La Saigon — relatează a- acestea trebuie să lie rezol între traficanta de slupeliante interogatoriu care a durat 35
ţii agenţiilor de presă occi qenlia France Presse — s-a a vate de populaţia sud-vietna- cu care avea legături „ pazni dc ore — Alain Delon a fost
dentale relatează că la 48 k i nunţat oficial că de la începu meză in conformitate cu pro cu l' Jui Alain Delon. S-a men eliberat dc la sediul p o litici
lom etri sud-vest de Saigon, ca tul ostilităţilor în Vietnamul gramul politic al F.NE., fără „CAZUL MARCOV1C" ţionai apoi că M arkovic ar li pariziene. „Tot ceea ce pot să
şi la 100 kilom etri nord-vest de sud, numărul avioanelor nici un amestec străin. V or ■ fost poate „lich id a i" de unele vă spun — a declarat ziariş
dc capitala sud-vietnameză au americane distruse de forţele bind despre reunifîcarea ţării, cercuri politice de extremă tilo r un reprezentant al poli
fost semnalate ciocniri între patriotice se ridică la 5 000. Xuan Thuy a menţionat că a- dreaptă, deoarece „ştia ceva" tiei — este că această audiere
„Un simplu (opt d i\c rs c ri- găsit un sac in care se alia nit cunoscut textul unei scri In legătură cu dispariţia lide îndelungată s-ar putea să nu
minai~ este considerată in a- cadavrul unui bărbat. înştiin sori adresate de Stevan frate rului politic marocan Beii Bar- ti losl inutilă sl răspunsurile
ceste zile in unele cercuri pa- ţată, politia a stabilit că este lui său in care arăta că „se ka. O 'altă pistă a cercetărilor , actorului la întrebările noastre
rizicne o crimă care, de trei \orba dc un oarecare Stc\an simte ameninţat dc Alain De s-a îndreptat spre organizato ne vor permite să ne conti
luni si jumătate, alimenteaz.ă M arkovic, in virstă dc 33 de lon, de soţia lui Nathalic şi rii „p arty-u rilo r" clandestine, nuăm ancheta". Acesta a fost
coloane întregi ale presei ani. M arkovic nu era altul , dc asociatul acestora, Marcan- victima ştiind preo multe şi ol patrulea interogatoriu IuqI
Iranceze. Poate că lucrurile ar decll „ paznicul" lui Alain De foni". A ieşit la ideală că ve umenintind eventual cu şania- cunoscutului ador dc cinema
li Iost natale ca atare dacă lon. dublura lui !n unele fil deta cinematografului france/, lul pe unele pcrsoone „sus- dc la începerea cercetărilor.
In această „afacere" nu ar li me, tovarăş dc petreceri al întreţinuse relaţii strinse cu Pusc". In slirşil. presa france Nathalic Delon, aliată In pre
Implicate c.îteva nume celebre. actorului şi soliei acestuia. d ife riţi indivizi ale căror nu ză s-a referit şi la relaţiile zent in Italia, unde turnează
Iar din rîndul lor se dislina Nalhalie. la prima vedere, a me apăreau deseori In croni „extrem dc amicale" ale lui Ulmul „Surorile", a Iost invita
cele ole cunoscutului ador de păruse că victim a sucombase cile judiciare ale ziarelor. „A - M arkovic cu lam ilia Delon. tă, la rindul ci, să se prezinte
cinema. Alain Delon şi al sn- tn urma unei lo vitu ri puterni cesle relaţii — a declarat Bar- îndeosebi cu Nathalic, ceea ce pentru interogatoriu.
tiei sale, N athalic• După . an ce In cap. La autopsie s-a thelemy Guerini, unul din se zice cd ar li atras o remar Deocamdată nimeni nu poa
chete indelunqote întreprinse stabilit că in realitate Markn- „regii" lum ii interlope din că a lui Alain că vrea să sca te spune Ia ce va duce anche
pe diierite -piste, săpiamjna vie tuscsc împuşca/. Arma nu Marsilia, aliat !n prezent la pe de el. ta. Ziorcle Iraircczc se lansea
trecută a losl operată şi o pri a fost găsită niciodată. închisoare — slnt am intiri ale După trei luni de cercetări. ză In speculaţii din cele mal
mă Q rest are : Francois Mar- Stc\ an M arkovic reuşise să epocii clnd Alain Delon nu ..alacerca M arkovic" n căpătat scnzafitrnalo. Natura m isteri
cantnni, proprietarul unui lo se iacă repede cunoscut In u- era decll ghepardul solitar, re noi dimensiuni săptămîna tre oasă a acestei afaceri dă naş
cal cu o clientelă dubioasă, nete cercuri ale lum ii Inter venit din fndochina. pentru n cută. o dată cu arestarea lui tere la tot lelul de ipoteze.
unul din prietenii apropiaţi ai lope pariziene. Pe lingă „ sluj hoinări prin M arsilia şi Paris". Marcantoni. Judecătorul Pa- Crimă politică ? Crimă din
lui Delon. El a fost inculpat ba" deţinută la fam ilia Delon, latei a declarat că în afara răzbunare? Răfuială Intre
de „com plicitate la crimă". Dar el luase parte la diierite ala- CEI.E PATRU PISTE probelor strinse pînă acum, gangsteri ? Pentru moment, an
cercetările continuă cu febri ceri dubioase în domeniul tra politia caută să obţină altele chetatorii rămîn foarte dis
litate. Judecătorul de instruc ficului de stupefiante, organi Brigada f mobilă n po litici noi. De aceea, prin J n tc rp o l" creţi. Dar oricum. îm prejură
ţie Palard. însărcinat cu a zase orgii cu participarea unor pariziene. însărcinată cu an- a losl pus sub urmărire un in rile dispariţiei lu i Stevan Mar-
ceastă afacere, afirmă : „Ne persoane din „ înalta societa chetarca acestei crime, nu are divid care urmează să fie kovic aruncă o lumină puter
apropiem dc deznodămint’ , te" franceză, se compromisese o sarcină uşoară. Poate că identificat. „Francois Bcloio nică asupra unei lum i pe care
In şantaje şl furturi. Carnetul tocmai aceasta explică discre nul", un client al hipodrom uri Alain Delon a cunoscut-o tn
CADAVRUL lui de însemnări — subliniau ţia absolută dc care sînt în lor şi, de asemenea, se caută realitate şi pe care acum o
DIN SACUL DE IUTA ziarele — cuprindea numele conjurate cercetările. S-au re vila unde se presupune că Prezintă f/i chip strălucit pe
multora din celebrităţile Pa ţinut mai multe ipoteze cu p ri M arkovic a fost împuşcat. A lţi ecran. Recentul lilm , „Samu
La I octombrie anul trecut. risului. Scandalul avea să ca vire la mobilurile ce or fi pu agenţi încearcă să-l descopere raiul", este cea mai bună do
cl(iva copii care se jucau in pete o turnură senzaţională la tut determina dispariţia lui pe vînzătorul sacului dc iută vadă
apropierea unei qropi de gu două săptpmîni după descope Stevan■ M arliovîc. Prima dintre In care a iost găsit cadavrul.
noi dc lingă Versaiiles, au rirea cadavrului, clnd a deve ele se referă Ia o „ răfuială" V ineri noaptea — după un 1. RETEGAN
REDACŢIA Şl ADM INISTRAŢIA ZIARULUI i str. Dr. Petm Groza nr. 35. telefon 23 17. 12 75. 15 85 - TIPARUL i întreprinderea poligrafică Hunedo ara-Deva.
/