Page 75 - Drumul_socialismului_1969_01

Proletari din toole târîle. unl^-vâ I
Sub semnul profundului ataşament faţă de întreaga
politică a partidului şi statului socialist

OAMENI! MUNCII

HUNEDORENI

mimm aleg erile

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL RC.R. ! Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU
DE DERUTAU

| ANUL XXI. Nr. 4376 MARTI 28 IANUARIE 1969 4 PAGINI 30 DE BANI

P R E Z E N T A A C T IV A
C O M U N I C A T
ÎN IN D U S T R IA

cu privire la îndeplinirea planului de stat PRODUCĂTOARE DE METAL

— Cum oţi reuşit „să smul­
Emulaţia generala core dom­ geţi” cuptoarelor metal în plus? folosirea unor oliaje real^ato
de dezvoltare a economiei naţionale exteriorizată la fiecare minut N-ou rămas ,e!e ace.saşi ca o- uniformizare a jetului de oxigen
o
neşte lîngâ agregatele cu
foc
pe plan local. S-o asigurat
continuu ale Hunedoarei
este
insuflat cit şi o durabilitate jes-
cum trei-patru ani în urmă cînd
in o sumă Infinită de fapte po­ cu greu se puteau încadra in cindâ. Zilele trecute, de pildă, a
zitive. Spunem la fiecare minut plan ? con­ fost atinsă o durabilitate a Ion­
— Din punct de vedere
eli in baia metalică de 480 de
pentru că in cadrul acestei mă­
a Republicii Socialiste România pe anul 1968 suri a timpului aici se elaborează structiv do. cuploarele au rămas ore, ceea ce echivoleazâ cu a­
atit metal
proape jumătate din campania
incit se pot fabrica
aceleaşi. Dar, nu mai sînt oţe-
cu uşurinţă 7 tractoare tip „U ­ lorii aceiaşi. Pe măsură ce au de elaborare a unu» cuptor. A­
niversal 650" sau 5 autocamioa­ trecut anii, cunoştinţele şi con­ cum, urmărind-o la lucru, s stu­
ne „Carpaţi" sau 9 combine cepţiile noastro in materie de diem posibilitatea de a-i creşte
în anul 1968 — cel de-al vestit Însemnate fonduri pen­ U nităţile cooperaţiei meşte­ sum a înregistrat un ritm me­ Pe ramuri ale Industriei, pentru cereale, sau... Să înmul­ siderurgie s-au maturizat, iar performanţele funcţionole...
treilea an al cincinalului — tru dezvoltarea economiei, şugăreşti au îndeplinit planul diu anual de creştere de 10,3 producţia globală în anul 1968 ţim această cifră cu cele 1 440 tehnico de elaborare a şarjelor Folosirea oxigenului şi in­
oamenii muncii. Înfăptuind cu construcţia de locuinţe şi sa­ producţiei marfă şl al prestă­ la sută, fată de 10,1 la sută cît — comparativ cu anii 1965 şi de minute cît reprezintă factorul a progresat otît de mult incit ventarea lăncii tip „Hunedoa­
entuziasm programul stabilit tisfacerea nevoilor populaţiei. rilo r de servicii în proporţie s-a stabilit In planul cincinal. 1967 — a crescut a stfe l: timp în decursul o trei schim­ O.S.M. 2 a devenit un simbol ra" au dezlănţuit pe platforme­
de Congresul al IX-lea al A crescut bunăstarea oameni­ de 104,8 la sută. buri de lucru şi vom vedea cît le Oţelăriei Martin nr. 2 o ode-
Partidului Comunist Român si lo r muncii, ceea ce s-a oglin­ Planul producţiei marfă şl al dezvoltării generale a com­ vârată reacţie de noi tehnolo­
hotărlrile Conferinţei Naţiona­ dit în creşterea veniturilor prestărilor de servicii al uni­ Anul 1968 In 0/0 faţă de i de important este rolul şi locul binatului. gii. In ordinea folosirii lor aces­
le, au obţinut noi şl Impor­ băneşti, a desfacerilor de măr­ tăţilor cooperaţiei de consum 1965 1967 pe care-l ocupă Hunedoara in — Prin ce pot fi explicate noi­
tante realizări pe drumul desă- furi şl a consumurilor popu­ s-a realizat In proporţie de ansamblul economioi noastre no- le metode de elaborare a oţelu­ tea au fost denumite „Tehnolo­
v lrş iri! construcţiei socialiste laţiei, In numărul de case noi 104,6 la sută. Energie electrică fl termică 171,8 114,2 ţîonale. lui ? Prezent la această discu­ gia I", „Tehnologia II", iar a­
In patria noastră. date în folosinţă, In dezvolta­ Combustibil 118,1 106,4 Cea mai mare parte din acest ţie, inginerul Sabin Faur, şeful cum in atenţia oţelarilor se află
In toate domeniile v ie ţii e- rea reţelei comerciale şl de Producţia globală industrială M etalurgia feroasă (Inclusiv metal (circa 75 la sută din pro­ grupei tehnîco-economice a sec­ extinderea „Tehnologiei III*, prin
conomlce şl sociale au fost În­ servicii, In perfecţionarea în- obţinută în anul 1968 depăşeş­ extracţia m inereurilor feroase) 146,6 115,7 ducţia combinatului) se plămă­ torului a od â u g o t: a cărei folosire experimentală
registrate realizări de seamă. vătăm întulul şl lărgirea asis­ te pe cea realizată în Întreaga Metalurgia neferoasă (Inclusiv deşte la Oţelârio Simens Mar­ — Nu greşim cu nimic spu- s-ou atins performanţe producti­
perioadă a prim ului
cincinal
Sarcinile planului cincinal tentei sanitare. tin nr. 2, acolo unde o dată cu nind că întregul colectiv de oţe- ve nemaiîntâlnite în istoria bo­
pentru perioada 1966-1968 s-au Tabloul dezvoltării de an­ (1951-1955). extracţia m inereurilor nefe­ 153,7 112,3 noul an s-a trecui în cel de-ol lori de aici e un adevărat fer­ gată o siderurgiei hunedorene.
Înfăptuit cu succes. samblu al economiei naţiona­ Pată de anul 1967 produc­ roase) doilea deceniu de la aprinde­ ment de iniţiative. In ultimii doi In esenţă, aceste tehnologii con­
Construcţii de maşini şl pre­
A sporit venitul naţional s! le în anul 1968 este caracteri­ ţia globală industrială a cres­ 116,7 rea focului Io primul cuptor. De ani s-au aplicat in practică me­ stau dintr-un plus de organiza­
pe această bază statul a in­ zat de următoarele date: cut In anul 1968 cu 11,6 la su­ lucrarea metalelor 156.1 eurind. prin strădania întregului ră a locurilor de muncă pentru
Chimie, celuloză şl hlrtle 174,5 116,9 tode de mare eficienţă economi­
tă, ceea ce corespunde unul colectiv la acest important sec­ că privind repararea vetrelor folosirea maî intensivă a cuptoa­
M ateriale de construcţii 141,8 118,3 tor al combinatului au fost atinşi relor. Pentru fiecare din tehno­
spor de producţie în valoare Exploatarea şl prelucrarea 1 cuptoarelor, la cald şi in tim ­
A nul 1968 în 0/0 fală de i parometrîl proiectoţi. De aseme­ logiile amintite s-au creot mai
de 24,9 miliarde lei. lemnului 119,5 106,6 pul refacerii la rece, turnarea
1965 1967 Industria uşoară 139,7 108,7 nea, anul trecut siderurgiştil oţelului prin intermediul unui intii agregate etalon 'şi numai
In prim ii trei ani al cinci­ hunedoreni au produs peste după confirmarea eficienţei eco­
Industria alimentară 125,7 105,2 nou pod cu 6 canale, răcirea
nalului, producţia globală In­ prevederile planului aproape stîlpilor cu ajutorul ecranului, nomice s-a trecut treptat ta fo­
Produsul social 130,2 107,5 dustrială a crescut cu 41,8 la 19 000 tone de oţel, iar „dema­ losirea lor la toate cuptoarele.
V enitul naţional 126,2 107,0 rajul" pentru acest an este pro­ folosirea prafurilor termoizolan- — Iotă de ce în ultima vre­
Producţia globală Industrială 141,8 111,6 sută, Intr-un ritm mediu anu­ Cele mal înalte ritm uri au fost îndeplinite şl depăşite j a miţător. Rezultotele sînt eviden­ te şi a plăcilor termogene etc. me aici se vorbeşte tot mai in­
Producţia globală agricolă 112,2 96,4 al de 12,3 la sută, fată de 10,7 fost realizate de ram urile In­ înregistrat un ritm înalt de te şl se cer a fi explicate. Pri­ Mareo revelaţie a sporirii pro­ sistent despre „recorduri" în
, Volum ul Investiţiilor din fon­ la sută prevăzut prin planul dustriale care asigură v a lo rifi­ dezvoltare şl Industria uşoară mul interlocutor este Inginerul ducţiei de oţel a constituit-o producţia de oţel — ne spune
durile centralizate ale statu­ cincinal pentru această peri­ carea superioară a m ateriilor care, în aceeaşi perioadă, a Mirceo Pervesou, şeful sectorului însă introducereo tehnologiei de tovarăşul Victor Petroiescu, se­
lu i 144,4 111,1 prime şi exercită o funcţie e- crescut în medie anual cu 11,8 oţeloril. elaborare cu ajutorul oxigenului cretarul comitetului de partid pe
Producţia de construcţll-mon- oadă. In acelaşi Interval de senlialS în ridicarea nivelului la sută, fată de 9,2 la sută ca intensificator ol procesului secţie. Este cunoscut faptul că
ta| 153,9 113,2 timp producţia mijloacelor de tehnic al economiei — energia cit prevede planul cincinal. de topire. Dar, se ştie că din acum zece ani la inougurarca
Volum ul comerţului exterior 139,8 103,5 producţie a crescut In medie electrică şi termică, m etalur­ Producţia principalelor pro­ componenţa unei şarje fac parte oţelăriei, elaborarea unei şarje
Numărul salariaţilor 111,0 102,1 anual cu 13,5 la sută, depăşind gia, construcţia de maşini şl duse industriale în anul 1968, Vrednici exponenţi un număr însemnat din elemen­ duro 11-12 ore pentru că, în-
Productivitatea muncit în In­ chimia —, ale căror sarcini în comparaţie cu planul şl cu tele cuprinse în tabloul lui Men- tr-un fel, oamenii erau la dis­
dustrie 126.6 106,8 astfel prevederile de 11,0 la su­ stabilite prin planul cincinal realizările din 1965 şl 1967, se ai voinţei poporului deleev. Pentru mistuirea acestora creţia capriciilor cuptoarelor.
Vînzărlle de mărfuri cu amă­ tă; producţia bunurilor de con­ pentru perioada 1966-1968 au prezintă a stfe l: intr-un timp cît mai scurt şl a ­ Treptat insă, am intrat în olte
nuntul prin comerţul socialist 128,8 108,8 ducerea lor la un numitor co­ relaţii cu aceste agregate şi
V eniturile băneşti ale popu­ mun — oţelul — a fost nece­ cu noi inşine.
laţiei 131,1 108,0 U.M. Producţia Procentul de În­ anul 1968 In 0/0 fală de: sar ca infuzia do oxigen să pă­ ...1969, anul hotâriior ol oc-
— veniturile băneşti ale fa­ deplinire ar planului 1965 1967 trundă pinâ In cele mai intime tualului cincinal, cit şl Întrecerea
m iliilo r de salariaţi 133,3 108,0 molecule ole băii metaJIce. Este
— veniturile băneşti ale fa­ un fapt care acum s-a împlinii declonşatâ între toate organi­
m iliilo r de ţărani 125,2 107,9 Fontă mii tone 2992,0 93,5 148.2 121,8 ou ajutorul lăncii tip „Hunedoa­ zaţiile de partid din ţară pentru
C heltuielile pentru acţiuni so- Oţel mit tone 4751,0 96,3 138,7 116,2 ra" brevetată de curînd ca in­ sporirea aportului lor şl al fie­
clal-culturale de la bugetul de din care : venţie. Autorul ei, maistrul loan cărui om al muncii la dezvolta­
stat 137,3 111,0 oţel aliat mit tone 316,5 103,9 164,2 114,2 Cismaş, ne dă unele explicaţii : rea mal substanţială a econo­
Laminate fine pline miei naţionale a statornicit şi
mii tone 3393,4 100,2 144,6 116,7 — Irviţial, această lance o o- pe platformele acestei oţelării
Cărbune extras mii tone 17020,2 100,8 140,7 113,3 vut o durabilitate de funcţionare un nou suflu. Aşadar, oţelârio
Au fost date în exploatare In anul 1968 a continuat ac­ Ţiţei extras mii tone 13285,3 100,2 105,7 100,6 în baia metalică de numai 48 de Siemens Martin nr. 2 de la Hune­
peste 560 noi capacităţi de ţiunea de organizare raţională Gaze naturale mii. mc 21934,5 100,2 125,7 106,0 ore. Treptat însă, pe baza unei doara este o prezenţă tot mo!
producţie şl obiective Impor­ a producţiei şl a muncii, care Energie electrică mii. kW h 27793,1 100,0 161,4 112,2 urmăriri şi măsurători otente o activă în Industria noastră pro­
tante. precum şi alte investiţii a creat condiţii pentru folosi­ Alum iniu primar elementelor funcţionole om tre­ ducătoare de metoî.
care sporeso potenţialul pro­ rea mal bună s mijloacelor şi aliaje de alu­ cut Io unele modificări construc­
ductiv în toate ram urile eco­ materiale şl a forţei de mun­ miniu ton^ 76274 100,4 889,2 144,5 tive prin matriţa rea la rece şl ION MANEA
nomiei, lărgesc baza materială că, ridicarea nivelului tehnic a Maşini-unelte pen­ i
a activităţilor soclaî-culturale producţiei şl creşterea eficien­ tru aşchlerea me­ ŞTEFAN TRIPŞA, Erou al
şi de servicii pentru populaţie. tei economice. talelor buc. 11693 106,8 163,2 120,7 Muncii Socialiste, prim-mois-
M ijloace de auto­ tru oţelar, propus pentru a Plenara Consiliului Uniunii
I. INDUSTRIE matizare mll. lei 511,9 100,4 352,1 175,5 treia oară candidat de depu­
Locomotive Die­
tat in forul suprem al pute­
sel şl electrice rii de stat, în circumscripţia e- Naţionale a Cooperativelor
magistrale bucăţi 167 100,6 151,8 125,6
Planul producţiei globale — La principalele ministere, Autocamioane şl lectoralâ a M.A.N. nr. 3 Hu-
nedoarc-vest.
Inclusiv suplimentările de plan organizaţii economice centrale autotractoare bucăţi 25407 103,9 177,6 123.5
din cursul anului — a fost în ­ şl unităţile Industriale ale con­ Autoturism e de teren bucăţi 5643 102,0 154,5 100,6 Agricole de Producţie
deplinit în proporţie de 100,4 siliilo r populare, planul pro­ Tractoare bucăţi 21200 100,5 133,9 120,7
la sută, obtinîndu-se astfel un Rulmenţi mii buc. 20105 100,3 148.1 115,3 Luni dimineaţa s-au deschis re cţillo r agricole judeţene, con­
plus de producţie de peste un ducţiei globale Industriale a Produse sodice tone 754088 97,1 127,4 116,1 în Capitală lucrările plenarei ducătorii Institutelor de cerce­
m iliard lei. fost îndeplinit a stfel: Acid sulfuric mo- C onsiliului U niunii Naţionale a tări din agricultură şi ai unor
nohidrat tone 772611 96,0 142,9 113,8 Cooperativelor Agricole do staţiuni experimentale, preşe­
îngrăşăminte Producţie. dinţii unor cooperative agrico­
procente chimice ( 100 % La lucrările plenarei partici­ le, secretari ai unor comitete
substanţă activă) lone 602548 84,8 205,8 112,2 pă tovarăşii V irg ll Trofln, de partid comunale şi din coo­
M inisterul Energiei Electrice 100,0 Negru de fum tone 54873 101,5 149,5 104,6 perative agricole.
M inisterul M inelor 101,5 Cauciuc sintetic tone , 53962 100,4 . 175,1 105,2 membru al Comitetului Execu­
M inisterul Petrolului 101,4 Materiale plastice tiv, al Prezidiului Permanent, Plenara a adoptat următoarea
M inisterul Industriei Metalurgice 101,2 şl răşini sintetice secretar al C.C. al P.C.R., Iosif ordine de z l ; Raportul privind
M inisterul Industriei C onstrucţiilor de Maşini 100,7 (100%) tone 129531 100,4 171,6 120,1 Banc, membru supleant al Co­ îmbunătăţirea activităţii uni u­
M inisterul Industriei Chimice 101,1 Plbre şi fire chimice tone 53491 97,4 255,3 113,1 m itetului Executiv al C.C. al nilor cooperatiste In conduce­
M inisterul Industriei C onstrucţiilor 101,0 Anvelope auto, P.C.R., vicepreşedinte al Consi­ rea şi îndrumarea cooperativ e-
M inisterul Economiei Forestiere 100,0 tractor, avion mll buc. 1828,7 101,6 149,6 110,1 liu lui de M iniştri. Iau parte, de lo r agricole şl sarcinile ce le
M inisterul Industriei Uşoare 101,4 H lrtle tone 380472 97,7 155,9 113,1 asemenea, conducători ai unor revin pentru realizarea plan i-
M inisterul Industriei Alim entare 101,1 Ciment mll tone 7026 100,0 130,0 110,8 PARASCHIVA JURCA, me­ ministere, Instituţii centrale, lu i pe anul 1969; Proiectul de
M inisterul Transporturilor Auto, Navale şi Aeriene (unitătl Geamuri trase die, Spitalul Unificat Deva, organizaţii de masă şi obşteşti, regulament privind organizarea
industriale) 100,3 (echivalent 2 mm propusă candidat de depu­ prim-secretarl al comitetelor şi retribuirea muncii în coope­
M inisterul Căilor Ferate (unt- grosime) m ll mp 28342 100,1 108,0 103,3 tat în Consiliul popular jude­ judeţene de parlid, preşedinţii rativele Agricole de producţie ;
tătl industriale) 102,0 ţean, pentru circumscripţia e- Informare privind actlvitat-a
Consiliile populare (unitătl Industriale) 101,2 lectoralâ nr. 1 Deva. uniunilor judeţene ale coopera­ desfăşurată pentru constituiri i
(Continuare In pag. a 2-a) fondului de pensii şi plata pe
tivelor agricole, directorii di­
siilor pe anul 1968, proiectul ri 1
.........................
bugel al Casei de pensii pe n-
nul 1969.
Oameni şl a u r Acestea slnt centrale Crlşclor. Aici, zeci de trecut s-a realizat la industria teren n ivelu lu i de tra i al na tehnică, 15 şcoli generale, Raportul la prim ul punct al
bogăţiile cele mal de preţ ale strungari, lăcătuşi sau frezori locala o producţie globală în popularei. Şi pentru locuitorii 10 grădiniţe pentru copii, in­ ordinii de zi a fost prezentat de
Ţării Zarandului. Prezenta lot lucrează la maşini de precizie valoare de 28 612 000 lei. Bradului, ca pretutindeni tn ternate etc. tovarăşul Vaslle Vllcu, mem­
In ţinu tu l de piatră al Apuse­ şl execută asemenea lucrări Oraşul nou, ridicat ca dtn Iară, ele slnt deosebit de eloc­ ☆ bru al Comitetului Executiv al
nilor a creat şl dezvoltat, de-a pentru care nu o dată au pri­ pămjnl, nu constituie singura vente. Astăzi, pe raza oraşului Prezentul il găseşte pe to ii C.C al P.CR., preşedintele U-
lungul veacurilor, o glorie ne­ un miner care stăplneşte cu tru fiecare unitate s-a dezvol­ mit felicitările minerilor. operă a constructorilor din există 83 de unităţi comercia­ oamenii muncii din Brad mai niunit Naţionale a Cooperative­
ştirbită a m lndriei şl dragostei pricepere tehnica modernă, tat la scara noilor dimensiuni M unţii Apuseni, îm prejuri­ Brad. In vechea linie arhitec­ le prin interm ediul cărora puternic ca orlctnd ancoraţi lo r Agricole do Producţie.
m oţilor lată de pâm lntul stră­ dar şl un constructor înzes­ ale liecărel localităţi din patria mile Bradului dispun de în ­ tonică a oraşului s-au ridicat, s-au desfăcut mărfuri către într-o aci ivit ale de elan, cu­ Tovarăşul Vasile Vaida,
bun, a dezlănţuit tn negura trat, sau un bun electrician, noastră. semnate resurse naturale. In lainice clădiri n o i: poşta, au­ populaţie In anul care a tre­ prinsă de o intensă înflăcăra­ membru al Biroului permanent
vrem ilor trecute evenimente, strungar sau lăcătuş-montor. /.M. Barza este asemuită azi trecut varul era al doilea pro­ togara care poate deservi zii- cut, în valoare de peste re pentru ca fn acest an re­ al C onsiliului U.N.C.A.P., pre­
mişcări politice şi sociale, cu In sprijinul acestor afirmat ti cu o adevărată uzină subtera­ MO 300 000 lei. Creşterea sala­ zultatele muncii lor să fie la şedintele Casei de pensii, a pre­
o adlncă rezonantă istorică, să răsfoim citeva din filele Li­ nă. In urma executării unul riu lu i mediu de circa 4 ori Inălfimea măreţelor evenimen­ zentat informarea prevăzuta în
In rindut cărora răscoala din nei cărţi autentice, scrise de însemnat volum de lucrări de lafă de anul 1950 se face sim­ te ce ie vom sărbători. La 2 ordinea de zi.
1784 se înscrie la Joc de cin­ mtna bătătorită a m inerului, a prospectare şi explorare, re­ ţită In casa fiecărui om al martie sau tn cinstea celei Au început apoi dezbaterile
ste pe răbojul trecutului glo ri­ m uncitorului din uzină sau de zervele de minereuri au cres­ muncii. Numeroase tam llll po­ de-a 25-a aniversări a eliberă­ asupra raportului şi inform ării
os al patriei noastre. pe schelă, de mintea înaripa­ cut cu 12 la sută faţă de 1 Ia­ sedă ultim ele tipuri de mobilă, rii patriei de sub jugul fascist prezentate, precum şl asupra
tă a celor care de pe băncile nuarie 1066. A fel au fost efec­ televizoare, aragaze, frigidere şi a celui de al X-lea Con­ proiectului de regulament p ri­
De aproape 25 de ani, de
cind întregul nostru popor s-a şcolii au plănuit, de nenumă­ tuate numeroase construcţii w w m im M M m ia m — semn al unei c iv iliz a ţii mo­ gres al P.C.R., tofl oamenii vind organizarea si retribuirea
derne.
angajat cu un nestăvilit avlnt rate ori cum va arăta noul miniere pentru mecanizarea muncii din Brad vor raporta, muncii In producţia vegetală şi
fn măreaţa operă de constru­ oraş al brădenilor. lucrărilor din subteran, care Asistenta medicală, posibil i- cu o Justificată mlndrie, succe­ animală din cooperative.
ire a socialism ului şl pentru Aproape 1 700 de aparta­ au condus la creşterea capa­ lă lile culturale ale localităţi­ sele de seamd pe care le vor Lucrările plenarei continuă.
brădenl şi pentru fam iliile lor, mente. Acesla-i şf numărul lo- cită ţii de extracţie şi prelu­ dus — alături de lemn — nlc 7-10 000 de pasageri, şcoa­ lor Bradului slnt tot mai bune obţine în întrecere. Rezultatele
şl pentru aceia care, intr-un m illilo r care astăzi locuiesc crare la /.M, Barza şi la Uzina transportat de către mo// în la de 8 ani cu 16 săii de clasă. de la un an la altul. Casa oră­ le anticipă fiecare muncilor cu (Agerpres)
fel sau altul, concură la buna tntr-un oraş nou, căruia a tri­ de preparare de la Gurabarza, proverbiala peregrinare prin In urma construirii lingă Brad şenească de cultură, clubul siguranţa şl hotărîrea caracte­
desfăşurare a a ctivită /ii din butul de modern il este pe in u ltim ii 10 ani, de peste 2,5 tlrgurlle ţării. In prezent, la a unul translator de televizi­ modern de la Gurabarza, bi­ ristică oamenilor din acest ţi­
mină, aurul a căpătat o altă deplin Îndreptăţit. M ajoritatea ori. Mecanizarea transportului Brad, întreprinderea de indus­ une, to ţi locuitorii oraşului pot blioteca orăşenească sau cele nut. Pentru el cuvfntul şi /ap­
strălucire. O găseşti fn ochii stnt mlnert de la I.M. Barza. tn subteran, Introducerea a noi trie locală s-a făcut cunoscută viziona tn condiţii bune emisi­ săteşti, căminele culturale şt ta stnt una şt aceeaşi. Şl II DECRET AL CONSI­
tuturor. De la copilI de vlrstă A ltll lucrează la Atelierele maşini şi utllafe şl a perfora­ tn întreg judeţul pentru va­ unile televiziunii, Iar pentru o cinematografele oleră, cu baza vor respecta din dorln/a fier­
preşcolară şi pînă la pensiona­ centrale Crlşclor, Uzina de tului umed, folosirea unor în­ rietatea şl calitatea produselor mal bună deservire a abonaţi­ lor materială şl echipele ar­ binte de a contribui la succe­
ru l care, cu o regularitate de preparare ,a mtnereurîlor, An- semnate fonduri pentru proiec­ sale. Acum stnt produse 32 de lor, va intra curînd în funcţi­ tistice de amatori, clipe bine­ sul judeţului nostru In întrea­ LIULUI DE STAT
ceasornic, îşi primeşte în fie­ tezdrobilor, Autobaza D.R.T.A. ţia muncii au făcut ca lucrul sortimente de bunuri de con­ une o centrală telefonică au­ meritate de destindere. Oraşul ga ţară şl totodată şl cu do-
rinfa de a mulţumi, si pe a­
care lună răsplata muncii sale. sau la întreprinderea de In­ In mină să fie mult uşurat, ca sum si materiale de construcţii tomată cu 1000 de Unii. Brad, localităţile din îm preju­ ceastă cale, partidului comu­ Prin Decret al Consiliului de
fiecare miner să se bucure de
Dar fn anii puterii populare dustrie locală. $i, fiecare f(l condiţii optime de muncă, dintre care diferitele garnituri Ne slau la înde mină nume­ rim i dispun de numeroase niştilor pentru g rija ce o poar­ Stat al Republicii Socialiste
ş c o li: licee, secţii serale şl fa ­
nu numai exploatarea zăcă­ vorbeşte de întreprinderea la de mobilă şf materialele de România, tovarăşul Alexandru
M ulte dintre utilajele minie­ roase cifre prin care am putea rd frecventă cu peste 1 000 de tă bunăstării şl fe ricirii po­
mintelor a căpătat o mare care lucrează numai la modul re slnt confecţionate tot de construcţii se bucură de multă porului. Bîrlădeanu a fost eliberat din
dezvoltare. Astăzi — o şfie superlativ. Au de ce I Prin apreciere în rîndul beneliclari- exemplifica grila partidului şi elevi, un grup şcolar minier funcţia de vicepreşedinte al
toată tara — moţul a devenit grija partidului şi statului nos­ către localnici, la Atelierele lor. Numai fn cursul anului a stalului nostru pentru creş- cu o şcoală profesională şl u- S. CERBU
Consiliului de M iniştri, Ia ce­
rere, In vederea pensionării.