Page 76 - Drumul_socialismului_1969_01

C O M U N I C A T

r

cu privire la îndeplinirea pianului de stat de dezvoltare a economiei

ionale a Republicii Socialiste România pe anul 1968

(Urmară din pag. !) Planul d« punere în funcţiu­ grfcoli, din oare 15 n il cu pre­ ta, fabricile d« produse laa- dustrlel Chimice, Industriei X- anuaî pentru un elev din şcoli­
ne a suprafeţelor amenajate gătire superioara. tate de la BrBIla, Iaşi, Luduş, Umentare, Economiei Forestie­ le de cultura generala de la
1 040 lei In 1965 la 1 190 lei in
tJ.M. Producţia Procentul de În­ anul 1968 In 0/0 faţă dei pentru Irigat în prim ii trei ani Datorita dezvoltării bazei fabricile de bere de la Cralo­ re, la Consiliul Superior al A- 1968; pentru un student de la
deplinire a planului 1965 1967 al cincinalului s-a realizat nu­ tehnice a agriculturii şl a mfi­ va şl Constanta, complexele de grlculturll, precum şl la con­
10 405 lei In 1965 la II 800 lei
mai In proporţie de 86 la suta surilor întreprinse pentru com­ la Suceava şl Baldovlneştl siliile populare Judeţene. In 1968. întregul Invătămlnt
Faţă de anul 1967, producţia
Cherestea m ll mo 5238 99,3 104,7 98,6 In cursul anului 1968 s-au efec­ baterea efectelor secetei, între­ pentru creşterea şl IngrSşarea de construcţll-montaj a crescut este gratuit.
Industrială a porcilor.
Mobilfi mll. lei 4404 102,3 158,4 114,2 tuat amenajar! noi pentru Iri­ prinderile agricole de stat au Valoarea fondurilor fixe pu­ cu 13,2 la sută. S-a Intensificat In anul şcolar 1968/1969 au
Ţesături mll mp 522238 100,3 120,1 104,9 gaţii pe o suprafaţă de 137 mll obţinut o producţie medie la ha se în funcţiune In anul 1968 ritm ul de Industrializare a con­ fost cuprinşi 3,3 milioane elevi
Tricotaje mll buc. 104259 100.6 133,9 108,2 ha, din oare 83 m ii ha în coo­ de grîu-secarfi de peste 2 400 a fost de 47,9 miliarde lei, cu strucţiilor prin punerea la dis­
Confecţii textile mll. Iei 10205 104,8 144,5 105,6 perativele agricole de produc­ kg, la porumb de aproape 12,7 Ia suta mal mare decît în poziţia şantierelor a unor can­ In Invăţăm lntul de cultură ge­
încălţăminte m ll per 01515 100,4 144,5 108,8 ţia. Suprafaţa amenajată pen­ 2 900 kg, la struguri de peste anul 1967. Planul departamen­ tităţi sporite de prefabricate şl nerală, 249,6 mll elevi In în-
Televizoare mll buc. 160,5 100,3 159,5 113,3 tru Irigat- a ajuns la sflrşitul 6 300 kg, Iar cooperativele agri­ tal de punere în funcţiune a vătăm înlul profesional, 141,9
Aparate de radio mll buc. 388,2 100,8 120,1 105,7 anului 1968 la 530 mii ha. cole de producţie la grlu-seca- fondurilor fixe nu a fost în­ utilaje, 6-a mărit gradul de mii In liceele de specialitate,
Frigidere buc8tl 148330 101,0 118,5 97,2 In sectorul vltlpom lcol a-a ră de aproape 1 600 kg, la po­ deplinit ; au rfimas nepuse în mecanizare a lucrărilor, s-a şcolile tehnice şl postllceale şl
Carne tone 429098 09,5 139,5 107,5 plantat In masiv o 6uprafaţfi de rumb de aproape 2 000 kg, la funcţiune unele capacltfitl şt îm bunătăţii calitatea construc­ 147.6 mll student!; flecare al
16 mit ha cu viţa de vie şl 12 sfedâ de zahfir de peste 20 000 cincilea locuitor este elev sau
Preparate şl eon- obiective la ministerele i In- ţiilor. student.
serve din cama tone 105214 (04,2 144.8 111,0 «nil ha cu pomi fructiferi. kg şl la cartofi de toamna de
Bere m ll h). 0511 100,3 131,7 106,0 In anul 1968, agricultura a 13 000 kg. NumBrul cadrelor didactice
Lapte de consum prim it un număr însemnat de Producţia principalelor pro­ pentru pregătirea şcolara şl u-
(Inclusiv lapte praf) mll hl 0879 200,9 143,3 106,1 Ingineri, tehnicieni şl alţi spe­ duce vegetala obtlnutfi In anul nlversitara a fost în anul şco­
Brlnzeturl tone 58863 95,1 110,9 110,9 cialişti a g ric o li; la sflrşitul a- 1968, comparativ cu media ani­ V. Circulaţia mărfurilor lar 1968/1969 de J82 mll, cu
Unt tone 28572 87,1 131,3 94,8 nulul Îşi desfăşurau activita­ lor 1961— 1965, se prezintă ast­ 9,4 mii mal mult decît In anul
Zahlr tone 383654 74,5 05,5 66,1 tea în unităţile agricole socia­ şcolar 1965/1966.
Ulei comestibil tone 267840 103,0 155,7 104,6 liste peste 30 mll specialişti a- fel i Invfiţfim lntul a dat economiei
naţionale un număr de peste
fn anul 1968 s-au vlndut volumul total al desfacerilor 119 znll cadre t 71 mii munci­
prin unităţile comerţului socia­ de mărfuri a crescut cu 8,8 tori calificaţi prin şcoli, peste
E-ao realizat peste plan Im­ ahlmlce, de te şitu ri In Indus­ telefonică automata. S-a trecut n il l« M In pTooente fată list m ărfuri In valoare de 84,2 la suta, cu 7 la sută la mărfuri 25 mii cadre cu pregătire me­
port ante aantltStl de materii tria chimică a-a obtlnut în la fabricarea maşinilor mecani­ de media anilor m iliarde lei, planul fiind de­ alimentare (inclusiv alimenta­ die de specialitate şi aproape
păşit cu 297 milioane Iei. Ga
pVlflie el materiale, maşini el Instalaţii cu principalele ope­ ce de calcul cu mal multe ope­ 1961— 1965 ţia publică) şl cu 10,4 la sută 23 mii cadre cu pregătire supe­
utilaje, bunuri de consum, ce­ raţii automatizate, circa 60 !a raţii. urmare a diversificării pro­ la mBrfurl neallmentare. rioară.
Desfacerile de mBrfurl cu a-
ea oe a asigurat satisfacerea suta din producţia de acid In Industria bunurilor de Cereale be*abe 12 427,5 114,2 ducţiei, a fost Im bunfitfitlt fon­ mănunlul prin comerţul socia­ In anul 1968 au fost construi­
dul de mărfuri, fiind desfăcute
r largă a nevoilor economi- sulfurîo şl aproape întreaga consum au fost produse noi — grîu-eecer! 4 880,2 110,5 prin comerţ un număr Impor­ list în anul 1968, comparativ te noi aşezfimlnte de cultură ţ
producţie de amoniac şl de azo­
naţionale şl ale populaţiei.
se continuă lucrările
pentru
sortimente de ţesături din fibre
115.8
6 780,0
— porumb
tant de noi sortimente de pro­
Le unele produse ale Indus­ tat de amoniu. In Industria texti­ naturale în amestec cu fibre Floarea-soerelul 726,5 144,2 duse alimentare şl neallmenta- cu anii 1905 şl 1967, 9e pre­ construcţia Teatrului National
trie i ohlmlce $1 metalurgice lă numărul de r3zboa!e auto­ sintetice şl s-a lărgit sortimen­ Sfecla de zahăr 0 700,0 129,1 re. Faţă de anul precedent, z in t! astfel t din Bucureşti, precum şi ale
pfevederlle nu au fost Înde­ mate şt semiautomate a sporit tul de tricotaje, confecţii, Încăl­ Cartofi 0 650,4 140,6 noului centru de televiziune.
p linite datorită fn principal ne- fata de cel existent la şflrsl- ţăminte, obiecte de uz casnic. 2 900,0 138,8 S-a dezvoltat activitatea în
tu l anului 1967 cu 21 la suta Legume
In tră rii In funcţiune la ter­ A crescut gradul de prelucra­ Struguri 1 180,0 130,0 domeniul cinematografiei, ra­
menul planificat a unor ca­ In tesâtorllle de bumbac, cu re şl valorificare a unor materii P rude 1 033,8 114,2 dioului şl televiziunii, precum
pacităţi de producţie şl a nea- 12 la suta în tesătorllle de l i ­ prime şl materiale de bază Va­ Volum ul Anul 1968 în % şt al presei. Numărul spectato­
tlngerll param etrilor tehnico* nă şl cu 40 Ia suta în tesfito- loarea produselor obţinute dln- U.NI. deefacerllor faţ& de i rilo r la cinematografe a fost tn
economici proiectat!- Nereall- rllle de mătase. tr-o ton8 de ţltel prelucrat a 1965 1907 1968 de 204 milioane, Iar la
carea sarcinilor la unele pro­ Pentru optimizarea procese­ crescut faţa de nivelul realizat teatre şf Instituţii muzicale de
duse alimentare s-a datorat In lo r tehnologice, programarea în 1965 cu 8,4 la suta, ceea ce Potrivit recenafimîntulul ani- 1969, rltuatla efectivelor de a- 12.6 m ilioane; numărul abona­
principal efectelor secetei din fabricaţiei şi conducerea pro­ echlvaleazfi cu o producţie ob­ malelor, 3a data de 0 Ianuarie nlmale se prezintă aatfel i Carne — total m ii tone 193,2 123,4 106,1 mentelor la televiziune a ajuns
prima Jumătate a anului 1908. cesului de producţie, în anul ţinută dlntr-un m ilion tone tl- Preparate din carne! mll tone 78,1 144,3 114,2 la 1 115 mii, cu 22 la sutfi mai
1968 s-a continuat dotarea cu Ulei m ll tone 130,4 113,9 109,4
fn anul 1968 a crescut po­ calculatoare electronice a u­ tel. De asemenea, valoarea pro­ mult ca în 1967, Au fost edita­
tenţialul Industrial ol tării prin nor întreprinderi, cum sînt : duselor realizate în anul 1908 — m ll capete — Unt mlf tone 11.2 108,5 103,5 te 3 800 titlu ri de cărţi cu un
Intrarea !n funcţiune a circa combinatele siderurgice de la dintr-o tonă de metal a crescut Lapte mll hl 3645,9 145,9 110,0 tiraj de 72,3 milioane exempla­
200 capacităţi şl obiective de Hunedoara şl de la Galaţi, U- cu peste 20 la sută fata de 1965, Bfecttvul Efectivul de la 3 r 1969 Brlnzeturl mll tone 48,2 126,9 107,8 re ; a sporit numărul organe­
producţie Importante. Jar cea obţinută dlntr-un metru Zahăr m ll tone 218,0 115,0 105,1 lor de presă locale.
zlna „T ractorul" — Braşov, Produse zaharoase mll tone 73,7 125,0 105,1
la Industria energiei electri­ centralele termoelectrice Luduş cub de masa lemnoasa exploa­ fata de cel existent Pline a lb i m ll tone 292,3 136,4 108,3 In stitu ţiile medico-sanltare au
ce au fost racordate la siste­ şl Cralova. Au mal fost dota­ tata cu 15 la rută. la 0.1.1969 0.1.1965 0.1.1968 Paste ÎBlnoase m ll lone 41,4 108,6 108,3 prestat un volum mal mare de
mul energetlo naţional grupuri te cu calculatoare electronice A fost realizata o economie Bovine — total 5 130,7 + 374,8 — 201,5 Peşte mll tone 36,6 134,2 110,1 servicii populaţiei. Datorita a-
electrogene cu o putere Insta­ Dispecerul sistemului energe­ de metal de peste 12 000 tone. din care i Conserve şl semh locatlllor tot mal mari de la bu­
lată de peste 460 000 kW , pes­ tic naţional, Institutul de Pro­ prin reducerea consumului spe­ 2 458,0 4- 248,7 — 70,3 conserve de peşte mit tona 22,9 109,9 103,7 getul de stat pentru sănătate şi
te 660 km lin ii electrice aerie­ iectări Chimice Bucureşti, U- cific de laminate în special Qa — vaci şl Junlnd 5 831,8 — 201,7 80,2 Bere mll hi. 3474,0 130,4 107,3 asistenta socială au crescut
ne de 220 şl 110 kV. nlversltatea Bucureşti, Centrul producţia de autocamioane bas­ Porcine — total 4- Ţesături total m ll lei 5809,1 113,6 103,8 cheltuielile medii anuale pen­
din care i
In Industria petrolului au de perfecţionare a pregătirii culante, cazane de abur Indus­ — scroafe de prăsllB 564,1 «- 12,3 + 26.2 Tricotaje mll. lei 3614,0 140,1 110,3 tru un pat. Astfel, tn cosele
fost puse Jn funcţiune noi In­ cadrelor din întreprinderi. triale, remorci auto pe 2 axe, Ovine — total 14 282,5 -f 1548,1 — 97.7 Confecţii mll. lei 5806,0 143,2 110,2 de naştere cheltuielile statului
stalaţii pentru fabricarea ule­ Au fo 6t, de asemenea, înzes­ semănători. De asemenea, prin dtn oare i încălţăminte — au fost în 1965 de 4 330 lei, iar
iu rilo r minerale cu o produc- trate cu maşini electronice de diminuarea consumurilor speci­ — ol sl mioare 10 764,9 4-1490,2 88,7 total mll. lei 3773,4 127,0 107,5 In 1968 au ajuns la 6890 le i;
tle anuală de 40 000 tone. calcul cu program, mari între­ fice Ia o serie de produse s-au Televizoare mll buo. 215,6 135,4 93,4 In creşe, cheltuielile medii a­
In Industria metalurgiei fe­ prinderi Industriale, institute economisit circa 40 000 mc ma­ Maşini electrice nuale pe un pat s-au mărit dc
roase la Gomblnatul siderur­ de proiectări şl cercetări şti­ terial lemnos. Producţia animală realizata In silvicultura s-au executat de spălat rufe pen­ la 4 500 în 1965 la 4 940 lei in
gic Galaţi s-au dat !n funcţiu­ inţifice. Productivitatea muncit în In­ în anul 1968 de Întreprinderile lucrfirl de îm păduriri pe o su­ tru uz casnto mll buc. 104,9 124,4 108,7 1968, Iar în spitale cheltuielile
ne t Fabrica de aglomerare a Concomitent cu creşterea dustrie a crescut cu 9,8 la su­ agricole de stat şl cooperati­ prafaţă de 53 mii ha, planul Frigidere mll buc. 154,4 131.6 117,7 pe un pat au crescut de Ia
m inereurilor, un furnal de 1700 producţiei în anul 1968 s-au tă, planul fiind depăşit. Pe sea­ vele agricole de producţie a fiind îndeplinit în proporţie de Mobilă mll. lei 2648,4 140,3 109,4 22 500 lei în 1965 la 23 700 lei
mc, otelăria cu convertlzoa- realizat produse cu caracteris­ ma creşterii productivităţii fost In comparaţie cu anul 101,7 la suta. In plantaţiile ti­ în 1968. A crescut numBrul me­
re cu oxigen, lam inorul Sle- tici superioare, s-a diversificat muncii s-au obţinut aproape 1967 de 102,9 la sută la carne, nere create prin îm păduriri dicilor, ajungînd la sfîrşitul a-
blng de 2 500 000 tone lam i­ producţia în funcţie de noile două treim i din sporul total al de 107,9 la suta la Hnfi, de s-au executat lucrări de între­ nulul 19G8 la 31 000. A conti­
nate. De asemenea, au fost da­ cerinţe ale economiei naţiona­ producţiei Industriale. 96,1 la sutfi la lapte, de 125,4 ţinere pe o suprafaţa de 306 nuat acţiunea de utilare şl mo­
te In exploatare lam inorul le. Industria constructoare de Preţul de cost al producţiei la suta la ouB. mll ha. In anul 1968 s-a . dezvoltat naţional ; în anul 1968 Româ­ dernizare a unităţilor medico-
Blumlng de 3 000 000 tone otel maşini şl-a lărgit nomenclato­ marffi In Industrie a fost redus baza tehnlco-materlală a co­ nia a fost vizitată de 1 450 mll sanltare existente şl au fost
lingouri Ia Combinatul siderur­ rul de produse prin asimilarea fală de preţul de cost mediu m erţului prin creşterea supra­ turişti, cu 250 mll mal mulţi date tn folosinţă noi spaţii de
gic Hunedoara, lam inorul de în fabricaţie a peste 500 ma­ din anul 1967 cu aproape 2 la feţei comerciale cu 160 000 mp, decll In anul 1967. spitalizare. Numărul paturilor
tevl de Ia Uzina Republica, şini, utilaje, Instalaţii şl apa­ 3a suia, reallzîndu-se economii Iii. Transporturi şi telecomunicaţii s-a extins autoservirea şl li­ In anul 1968 planul de co­ de asistentă medicala a sporit
trăgătorla de otel de !a Uzina rate de tehnicitate ridicată. Au In valoare de peste 3 miliarde vrarea la dom iciliu pe bază merţ exterior a fost îndepli­ cu 14 500, respectiv cu 10 la
Gîmpla Turztl, Fabrica de e- fost puse In fabricaţie : noi ti­ lei. de comenzi, ceea ce a Influ­ nit. Ritmul mediu anual de sută faţă de 1965.
lectroz! de sudură, precum şl puri de strunguri paralele, ma­ In ramura transporturi acti­ Giurgenl — Vadul © lt şl a în­ enţat pozitiv desfacerile de creştere a comerţului exterior S-au creat condiţii mal bune
o Instalaţie de 6lrmă trasă la şini de prelucrat roti dinţate, A ctivitatea de cercetare ştiin­ vitatea s-a extins ca urmare a ceput construcţie noului drum mărfuri. în perioada 1966-1968 a fost pentru odihna oamenilor mun­
Uzina din Buzău. locomotive Diesel hidraulice ţifica desfăşurată In anul 1903 dezvoltării economiei naţiona­ naţional Bucureşti — Piteşti i S-a dezvoltat turismul Inter- de 11,8 la suta. cii. Concediul minim a fosl
In Industria construcţiilor de 150-250 CP cu ecartament a contribuit la rezolvarea unor le, continuîndu-se în acelaşi totodată au fost modernizate m ărit de la 12 zile la 15 zile
de maşini au Intrat în func­ normal, vagon de marfă cu ca­ probleme privind lărgirea bazei limp acţiunea de modernizare drum uri naţionale pe o lungi­ lucratoare, durata concediului
ţiune noi capacităţi de produc­ pacitate de 56 tone pentru de materii prime, valorificarea şi perfecţionare a transportu­ me de 336 km mediu pc un salariat a ajuns
ţie la Fabrica de elemente de transportat piese lungi, vagon resurselor naturale, Introduce­ lui. Planul la m ărfuri trans­ Prin dotarea cu noi nave, VI. Nivelul de frai materia! si cultural la 20,8 zile lucrătoare fotă de
automatizare Bucureşti ; au de marfă cu capacltale de 60 rea de noi tehnologii în produc­ portate a fost îndeplinit în capacitatea totală a flotei ma­ * 17 zile în 1965. Au iost dale
fost date în exploatare secţia tone pentru exploatare în con­ ţie, realizarea de noi maşini, a­ proporţie de 100,3 la suta. ritim e comerciale era la în folosinţă peste 4 r ,v') locuri
de tratamente termice la Uzi­ diţii tropicale, cargoul minera­ gregate, Instalaţii, aparatura, In cursul anului 1968 căile sflrşitul anului 1968 de circa In hoteluri turistice, p.euum şi
na „Tractorul** Braşov $1 o ha­ lier de 10 200-12 500 tdw, noi îmbunătăţirea calilătll produse­ ferate au fost înzestrate cu 484 000 tdw, cu 53 050 tdw mai Populaţia tării a fost la sflr- 26,2 la sută fată de 1965, Iar alte spaţii în noile amenajări
lfi cu o capacitate anualfi de tipuri de tractoare şl maşini lor $1 allele. 77 locomolive Diesel electrice mult decit in anul precedent. şltul anului 1968 de 19 880 000 fondul de consum a crescut cu turistice dc pe litoral şl de la
250 000 motoare electrice asin­ agricole. Dintre cercetările mal Impor­ de 2100 CP, 10 locomotive e- locuitori, înreglstrlnd în u lti­ circa 6 la suta faţa de 1967 munte. In anul 1963 circa 770
crone Ia Fabrica de motoare In anul 1968 a Intrat în func­ tante încheiate In anul 1968, leclrice de 6950 CP, 41 loco­ In transportul aerian s-a în­ mii trei ani un spor de aproa­ şl cu circa 23 la sută falB de mii persoane şi-au petrecut
electrice din Piteşti, ţiune Uzina de autoturisme Pi­ se remarcă cele releritoare la motive Diesel şi Diesel hidrau­ registrat o creştere a numă­ pe 800 000 locuitori. Dezvolta­ 1965. concediul şl au urmat trata­
In industria chimica s-au dat teşti şl a Început producţia elaborarea unor procedee pen­ lice, 4055 vagoane de marfă rului de călători transportaţi rea ascendentă a economiei Sporirea numărului salariaţi­ mente In casele de odihnă şi
cu 17 la suta. Flota aeriana
In exploatare o Instalaţie de prim ului autoturism românesc tru fabricarea de noi tipuri de de cale normală In echivalent pentru călători a fost Înzes­ naţionale a permis crearea de lor din economia naţionala şl sanatoriile din staţiunile bal -
60 000 tone sodfl caustica elec­ — „Dacia 1 100". oteluri aliate, coloranţi, medi­ 4 osii, 144 vagoane de călă­ trată cu noi mijloace de trans­ noi locuri de muncă j numărul creşterea salariului mediu au neo-climaterlce.
trolitica la Gomblnatul chlmlo în Industria electrotehnică camente, catalizatori şl aditivi, tori; s-a terminat electrifica­ port de mare viteză. Au con­ salariaţilor din economia na­ determinat mBrlrea veniturilor Aproape 400 000 locuitori
Rîmnlcu Vîlcea ; o secţie cu s-au pus în fabricaţie noi tipuri cimenturi cu întărire rapidă, de rea liniei de cale ferată Bucu­ tinuat lucrările pentru con­ ţională a ajuns în 1908 la din salarii, V eniturile băneşti s-au mutat în cele 111700 lo ­
o capacitate de 66 000 tone de elemente electronice de au­ calitate superioara, no! piese re ş ti— Braşov. Transporturile strucţia aeroportului interna­ 4 779 500, cu aproape o Jumă­ ale fam iliilor de salariaţi au cuinţe noi construite, din care
h lrtle la Combinatul de celu­ tomatizare, autotransformatorul din ferite pentru radlo-recep- efectuate cu tracţiune Diesel ţional de la Otopeni ; s-au dat tate de milion mal mult decît fost în anul 1968 cu 8,0 la su­ circa 52 300 apartamente din
loza şl hîrtle Suceava. de 100 M V A — 220 kV, tipuri si electrică au reprezentat 68 în exploatare pistele betonate în 1965 şl cu 100 000 mal mult ta mal mari decît In 1967 şl fondurile statului.
ca în 1967, ceea ce a determi­
In Industria materialelor de no! de motoare electrice asin­ toore şl televizoare, condensa­ la sută din volumul total al de la aeroporturile laşi, Tîrgu nat o creştere sensibilă a pon­ cu 33,3 la sută fată de 1965. Ca urmare a investiţiilor din
construcţii s-au dat în exploa­ crone, un nou lip de centrală tori de forţa. transporturilor de mărfuri $i Mureş ; s-au executat noi con­ derii veniturilor din salarii în Ca urmare a creşterii venitu­ fondurile cenlrolizate ale statu­
tare i cea de-a şasea linie de călători. Au continuat lucră­ strucţii şl amenajări pentru totalul veniturilor populaţiei. rilor oblinute din munca în lui, reţeaua de distribuire a a­
ciment de 320 000 tone la Fa­ rile de electrificare a liniei de aeroportul M. Kogălniceanu — cooperativele agricole de pro­ pei potabile s-a mărit cu 230
tuburi din 51 Apicultura şi silvicultura
brica de ciment Blrseştl-Tîrgu cale ferată Craiova — Caran­ Constanta. A avut loc o sporire a numă­ ducţie, a vînzărilor de pro­ km, dc canalizare cu 131 Iun,
tfiu i Fabrica de sebeş — C linic — Reşiţa şi Telecomunicaţiile au conti­ rului de persoane salariate în duse agroalimentare, venituri­ de gaze cu 130 km, de termofi-
gresie ceramică şl secţia do acţiunea de modernizare şl nuat să se dezvolte prin ex­ cadrul fam iliilor de salariaţi şl le băneşti ale fam iliilor de care cu aproape 50 km. A con­
plficl de faianţa şi gresie cera­ automatizare a proceselor de tinderea şi perfecţionarea ba­ al fam iliilor de ţărani, cu ur­ ţărani au sporit cu 7.9 la tinuat acţiunea de extindere a
mica de pardoseli cu o capaci­ In anul 1968 au fost obţinute mecanice, 7 800 combine pen­ exploatare feroviara şl s-au zei tehnice-materlale, punln- sută fată dc 1967 şl cu 25,2 la electrificării şalelor ; au fost
tate de 450 000 mp plficl faian­ rezultate bune Jn dezvoltarea tru pBloase şl porumb, precum efectuat noi lucrări de siste­ du-se In funcţiune noi obiecti­ mări pozitive asupra creşterii electrificate încă 880 sate
ţa, 300 000 mp placi gresie fi­ bazei tehnlce-materlale a agri­ şl cu alte maşini noi, perfecţiona­ matizare şl centralizare elec- ve. printre care staţiile de te­ veniturilor medii pe o familie suta fată de 1965.
na, 500 000 rap plficl gresie culturii, în creşterea gradului te, oare au asigurat în conti­ trodinamiefi In staţii de cale leviziune Moldova şl Maramu­ Pe baza creşterii venitului In anul 1968 cheltuielile so­ ★
roşie la întreprinderea de pro­ de mecanizare şl chimizare a nuare extinderea şl diversifica­ ferată printre c a re ; Bala Ma­ reş, radioreleul Bucureşti — naţional şl a aslgurfirll unei clal-culturale finanţate de la
duse din ceramica flnfi pen­ producţiei. rea mecanizării lucrărilor agri­ re, Simerla-TrioJ, Piatra OH, Galaţi — Constanta, s-au ter­ bugetul de stat s-au ridicat la Realizările obtlnule In cursul
tru construcţii Bucureşll-M ill- Cu toate condiţiile nefavora­ cole. Suprafaţa arabila ce re­ Clinic, Titu, Braşov-trla). minat lucrările la centrala se­ proporţii corespunzătoare în­ anului 1968 demonstrează hn-
tari. _ bile determinate de seceta oare vine în medie pe un tractor Parcul auto de deservire miautomată internaţionala. tre fondul de consum şl fon­ suma de 30,7 m iliarde Ici, cu w3 lărlrea unanimă cu care clasa
In Industria prelucrării lem­ a cuprins o mare parte a ţarii, fizic a scăzut de la 121 ha în generala a fost Înzestrat cu a­ In anul 1968 a fost extinsă dul de acumulare s-au creat miliarde lei mal mult decît în muncitoare, ţărănimea, intelec­
nului s-au dat In exploatare producţia agricolă realizata în 1965, 3a 102 ha în 1968, Iar su­ proape 5 300 autocamioane şi reţeaua telefonică Interurbană condiţii pentru ridicarea, In 1967 şl cu 8,3 miliarde lei mal
Fabrica de tapiţerie M lzll, o anul 1968 a satisfăcut nevoile prafaţa de cereale pBloase ce autobasculante şl peste 820 automată şl fn localităţile : continuare, a nivelului de trai, mult decît In 1965. tualitatea, lotl oamenii muncii
secţie cu o capacitate anuală de consum ale populaţiei, ale revine pe o combina, de la 94 autobuze. pentru creşterea veniturilor Cheltuielile bugetului de stat din patria noastră, fără deose­
de 6,4 milioane mp furnire la industriei ş! alte nevoi ale e- ha la 71 ha. In anul 1968 au continuat lu­ Ploieşti, Bac3u, Cluj, Sibiu, bire de naţionalitate urmează
Fabrica de mobilă şl furnire conomlel naţionale. In întreprinderile agricole de crările penlru construirea po­ Cralova, Timişoara, Piteşti, Individuale ale populaţiei şl a pentru finanţarea principalelor cu consecvenţi politico partidu­
Constanta. Comparativ cu media anuală stat au fost date în folosinţă dului peste Dunăre din zona Mangalia. fondurilor sociale de consum. acţiuni social-culturale au fost lui, transpun In violă proqrn-
In industria uşoară au fost din perioada 1961— 1905, pro­ In anul 1968 noi complexe de V enitul naţional a crescut cu în anii 1965, 1967 şl 1968 repar­
puso în funcţiune Fabrica de ducţia globală agricolă realiza­ creştere sl Ingrăşare Industria­ 7,0 la suta faţă de 1907 şl cu tizate astfel : mul elaborat de Congresul al
tricotaje din lină Bucureşti, tă In medie în prim ii trei ani ai lă a porcinelor cu o capacita­ IV. Investiţii-construcţii IX-lea şl măsurile stabilite d«
Ţesăloria de mătase „V ictoria" cincinalului, a îost mai mare cu te de 72 m ll capete, Ingrăşato- Conferinţa Notională a Parti­
— Iaşi. Filatura pentru fire circa 24 la sulă. ril de taurine cu o capacitate dului Comunist Român, menite
din libre chimice şi bumbac In anul care a trecut, s-eu de 12 mll capete, complexe avi­ Volum ul total al Investiţii­ teşti, Combinatul chimic Rtm-
Olteniţa ; prin reulilărl şi mo­ generalizat noile forme de or­ cole cu o capacitate de 400 mii lor din fondurile cenlrallzate nicu Vîlcea, Combinatul pe­ 1965 1967 1968 să ridice patria noaslră socia­
dernizări s-a dezvoltat capaci­ ganizare ale Inlreprlnderilor a­ locuri pul şl 678 mii locuri ale statului In anul 1908 a în­ trochimic Piteşti, Uzina de ma­ listă pe trepte noi, dc civiliza­
tatea de producţie la Întreprin­ gricole de stal, s-au reorgani­ găini De asemenea, au Intrat sumat 58,1 miliarde lei, fiind şini grele Bucureşti. De ase­ ţie şl progres.
derea textila Piteşti cu zat staţiunile de maşini şl în funcţiune 4 fabrici de nutre­ cu 11,1 la şuta mal mare de­ menea, au continuat lucrările • milioane Iei Succesele oblinute anul tre­
10 000 000 mp ţesături de bum­ tractoare din unităţi bugetare, ţuri combinate, 101 ho sere le­ cit în anul precedent la Fabrica de talpă şl încălţă­
bac ; la întreprinderea „Inde­ 1n întreprinderi pentru meca­ gumicole şl alte obiective. Fonduri Importante de Inves­ minte de cauciuc Drâgâşani, InvBtBmînt 6533 7416 7800 cut constituie un puternic sti­
pendenta" Craiovo cu 1 270 000 nizarea agriculturii, care Îşi Din fondurile proprii sl din tiţii au fosl alocate Industriei Fabrica de articole tehnice din Cultura, arta şl ştitnia 2173 2594 281 1 mulent pentru oamenii mum ii.
mp ţesături bum bac; la între­ dcslăşoară activitatea pe baza creditele acordate de stat, coo­ energiei electrice, combustibi­ cauciuc Piteşti, Fabrica de Sănătate şl asistenţa socială 5007 5647 6224 anga|ati în Îndeplinirea obiec­
prinderea „România M uncitoa­ principiilor gestiunii economice perativele agricole de produc­ lului, metalurgiei, construcţii­ conserve de legume şl fructe Asigurări sociale 5195 7986 9508 tivelor planului pe anul lîtfin
re" Cluj cu 250 000 mp ţesă­ proprii, a conlinuat acţiunea ţie au construit 762 grajduri de lor de maşini, chimiei, cere Calafat, Fabrica de produse A jutorul de stat pentru copil 2715 2992 3240 — cel de-al patrulea an al
turi de m fitase; la Uzina tex­ de consolidare economico-orga- bovine şl cabaline, cu o capa­ luate împreună însumează c ir­ lactate Ploieşti.
tilă Cisnădie cu 500 000 mp co­ nlzatorica b cooperativelor a- citate de 70.6 mll capele, 449 ca irel pătrimi din volumul Totodată au fost începute cincinalului.
voare pluşate. grlcole de producţie, ceea ce îngrăşătoril şl maternităţi pen­ investiţiilor din Industrie. In lucrările la un numfir însem­ Angajamentele c o le c t iv i
In industria alimentară au a determinat o mai bună valo­ tru porcine cu o capacitate de industria uşoară şl alimenta­ nat de obiective noi ale pla­ Datorită sporirii cheltuielilor fată destinată spatiilor de In- de oameni al muncii în între­
început să producă Fabrica rificare a potenţialului material 76,2 mii capete, 370 saivane ră penlru creorea de noi ca­ nului cincinal, printre core : soclal-culturale au fost asigu­ vâtămînt superior la Bucu­ cerea pentru îndeplinirea >i de­
de zahăr Buzău, Fabrica de şi uman existent în aceste uni­ pentru oi, 78 ha sere. pacităţi de produclie şl pen­ laminorul de benzi la rece din rate condiţii mai bune pentru reşti şl Iaşi, 6 cămine studen­ păşirea planului pe anul 1069
conserve de legume şi fructe tăţi şl creşterea eficienţei ac­ La sflrşitul anului, suprafaţa lru modernizarea şi reutilarea cadrul Combinatului siderur­ dezvoltarea continuă a invâtă- ţeşti cu o capacitate de peste
Feteşti, Complexul de morfirit tiv ită ţii economice. ocupată de sere în unităţile a­ celor existente au fost Inves­ gic Galaţi, Fabrica de frigide­ inînlulu!, culturii, artei, ştiin­ 2 700 locuri şl 2 cantine stu­ constituie expresia voinţei în­
şi panificaţie Iaşi, Fabrica de Pentru lărgirea şi moderni­ gricole socialiste era de 367 ha. tite 4,3 miliarde lei. re Găeşti, Fabrica de cinescoa­ ţei şl ocrotirii sănătăţii. denţeşti cu o capacitate de de­ tregului popor de a realiza cu
paste făinoase şi biscuiţi laşi zarea bozei tehnice-malcrlale o Întreprinderile pentru meca­ In anul 1968 au continuat lu ­ pe Bucureşti, instalaţia de fi­ servire pentru 6 000 persoane succes politica partidului de
agriculturii, s-au alocat In anul nizarea agriculturii şi-au înde­ crările de construcţii pe mari­ bre artificiale la Combinatul A sporit baza materială a In-
In cursul anului 1968 au fost vâtăm fntului de toate gradele Au conlinuat lucrările pentru desăvîrşire a construcţiei so­
obţinute noi rezultate pozitive 196B investiţii din fondurile plinit planul volumului de lu ­ le şantiere ale ţării, obiective de fibre artificiale Brăila, fa­ şl în special a învătămîntulm construcţia Institutului Politeh­
in ridicarea nivelului tehnic centralizate ale stalului în va­ crări In proporţie de 100,1 la economice Importante ale cin­ bricile de cărfimizi din Tîrgu superior In anul 1968 au fost nic şl pentru extinderea con­ cialismului In patria noastră —
al producţiei prin dotarea cu loare de 6,8 miliarde lei, cu sută. cinalului : sistemul hidroener­ Jiu, Zalău şi Buzău, Fabrica dale în folosinţă în Invătămîn- Republica Socialista România.
utilaje de înaltă tehnicitate a 13,9 la sută mai mult deelt în In anul 196R, agricultura a getic şi de navigaţie „Porţile de tricotaje Miercurea Ciuc, tul de cultură generală, mediu, strucţiei la Academia de Studii
unităţilor Industriale date în anul 1967. folosii aproape 400 000 tone în­ de Fier”, Centrala termoelec­ Fabrica de confecţii Tîrgu Se­ profesional şi tehnic peste Economice. Consiliul Economic
funcţiune. A sporit gradul de Agricultura a fost dotală în grăşăminte chimice (substanţă trică de la Deva, Hidrocentra­ cuiesc, Fabrica dc conserve dc I 900 de săli de clasă, s-an con­ Au sporii sistematic cheltuie­ Comitelui de Stat al Planificării
automatizare a producţiei de anul 1968 cu peste 8 500 trac­ activă), cu 11 la sută mai mult la de pc Lotru, Combinatul si­ legume şi fructe Turnu Măgu­ struit peste 32 000 m p. supra- lile statului ce revin In medie Direcţia Centrală dc Statistica
otel, de laminate, de produse toare fizice, 2 300 semănători decît în anul precedent. derurgic Galaţi, Rafinfirla Pi­ rele, Fabrica de ulei Constan­