Page 79 - Drumul_socialismului_1969_01
P. 79
Proletari din toate ţările, unlţl-vâ I
încheierea lucrărilor plenarei
Consiliului Uniunii Naţionale
a Cooperativelor Agricole
de Producţie
In zilele de 27 şi 28 ianuarie uniunilor judeţene în îndruma cerea treburilor obşteşti, la
au avut Ioc lucrările plenarei rea şi sprijinirea cooperative creşterea continuă a rolului a
Consiliului Uniunii Naţionale lor agricole în vederea folo dunărilor generale, la elabora
a Cooperativelor Agricole de sirii tuturor resurselor pentru rea celor mai eficiente măsuri
Producţie. dezvoltarea în continuare a pentru creşterea producţiei şl
La şedinţa de marţi au producţiei şi veniturilor. întărirea economică a coope
ANUL XXI. Nr. 4377 MIERCURI 29 IANUARIE 1969 4 PAGINI 30 DE BANI luat parte tovarăşii Nicolae V orbitorii au făcut propu rativelor. U niunile vor asigura
□ Ceauşescu, Ion Gheorghe neri pentru realizarea integra întărirea muncii şi conducerii
Maurer, Emil Bodnaraş, Chivu
colective în cooperativele a
lă şi în cele mai bune eondi-
Stoica, Paul Niculescu-Mizil, tiuni a sarcinilor ce revin sec gricole, astfel îneît consiliile
V irg il Trofin, Manea Mănescu, torului agricol cooperatist din de conducere si celelalte or
Sub semnu! profundului ataşament faţă de întreaga politică a partidului şi statului losif Banc, M ihai Gere, Dumi planul de stat pe anul 1969. gane alese, toti membrii coo
tru Popescu, membri ai C.C.
cu
peratori să respecte cu stric
v ii şi îndelungi
Primit
al P.C.R. şi ai guvernului. aplauze a luat cuvîntul lova- tele holărîrile adunărilor ge
La lucrările plenarei au par râşut Nicolae Ceauşescu. nerale şi să lupte pentru în
ticipat, de asemenea, prim- ★ făptuirea lor.
„ OAMENII MUNCII HUNEDORENI ţene de partid, preşedinţii uni şedinţei din 28 ianuarie a.c. te ale cooperativelor, se ara
secretari ai comitetelor jude
Una din sarcinile importan
In cea de-a doua parte a
unilor judeţene ale cooperati
tă în hotărîre, este întărirea
plenara a adoptat regulamen
^ A __ velor agricole, directorii direc tul privind aplicarea normelor rolului brigăzilor şi echipelor,
forme de organizare a muncii
ţiilo r agricole judeţene, condu
statutare de organizare şi re
INTIMPINÂ ALEGERILE DE DEPUTAŢI cătorii institutelor de cercetări tivele agricole de producţie. care şi-au dovedit eficienta în
tribuire a muncii in coopera
activitatea CA.P. Retribuirea
din agricultură şi ai unor sta
ţiuni experimentale, preşedin
Plenara a adoptat o hotărîre
cadrul prevederilor statutare
ţii unor cooperative agricole, privind îmbunătăţirea activită muncii Lrebuie să sc facă în
secretari ai unor comitete de ţii de îndrumare a cooperati pe bază de zile-muncă şi re
partid comunale şi din coope
velor agricole şi
asigurarea
tribuire suplimentară.
0 nouă treaptă pe rative agricole. condiţiilor pentru realizarea se spune în hotărîre — se va
In domeniul investiţiilor —
PRODUCŢIA rei, la dezbaterea probleme re, vor îndruma cooperativele urmări concentrarea fondurilor
sarcinilor de plan pe
anul
In cadrul lucrărilor plena
1969.
spre obiective productive, ca
Uniunile, se arată în hotărî
lor cuprinse în ordinea de zi
re să asigure realizarea unor
au luat cuvîntul
to va ră şii;
dramul ascendent & LO B ALA mm M arin Argint, preşedintele U agricole ca adunările generale producţii sporite şi în termene
cît mai scurte.
să analizeze temeinic si m ulti
niunii judeţene a C.A.P. Ilfov,
lateral resursele de care dis
Ion Popa, preşedintele C A P .
Uniunea Naţională şi uniuni
pun pentru sporirea producţiei
Bălcaciu, judeţul Alba, Gheor
le judeţene trebuie să îndru
al prosperităţii ghe Ghinea, prim-secretar al vegetale şi animale şi să asi me şi să sprijine în mai mare
gure punerea lor deplină în
Comitetului judeţean Botoşani
măsură cooperativele agricole
• A ^ J • •
t
valoare.
al P.C.R., Pavel Rizo, preşedin
în realizarea integrală şi rit
Mobilizarea cooperatorilor —
tele C A P . Valea Iui Mihai,
judeţul Bihor, îng. Ion Mănoiu, se spune în continuare în ho mică a obligaţiilor contractua
le privind livrarea produselor
directorul Braşov, Gheorghe tărîre — pentru executarea Ia agricole.
Direcţiei agricole
timp şi dc bună calitate a lu
judeţene
şi progresului Poslolache, preşedintele C.A.P, crărilor agricole, pregătirea te a uniunilor o va constitui ac
O preocupare de prim ordin
meinică şi desfăşurarea în con
Ţifeşti, judeţul Vrancea, ing.
tivitatea pentru perfecţionarea
d iţii optime a campaniilor de
Constantin Timirgaziu, direc
sistemului de pregătire a ca
torul Staţiunii experimentale a însămîntări, întreţinerea cultu drelor de conducere — pre
gricole Secuieni, judeţul rilo r şl recoltarea produselor şedinţi, brigadieri, a contabili
Nc aflăm In plină desfăşu lizată depăşind pe cea a pri Neamţ, Serghei Melniciuc, pre vor constitui obiectivul cen lor, precum şi pentru ridica
rare a campaniei electorale mului cincinal. Fată de anul şedintele C.A.P. Independenta, tral al muncii uniunilor, con rea pregătirii profesionale a
pentru alegerea de deputaţi în precedent, ritm ul său de creş judeţul Galaţi, ing. Alexandru siliilor de conducere şi a tutu cooperatorilor.
forul suprem al puterii ,dc stat tere a fost de 11,6 la sută, ceea- Galoş. preşedintele Uniunii ror cadrelor din cooperative. La ultim ul punct al ordinii
1 — Marea Adunare Naţională ce corespunde la un spor de judelene a C.A.P. Cluj, Gheor In domeniul îm bunătăţirilor de zi, plenara a adoptat buge
— şi în consiliile populare, producţie în valoare de 24,9 ghe Paloş, prim-secretar al funciare, hotărîrea prevede tul pe anul 1969 al Casei de
perioadă de puternică afirma miliarde lei. Temelia progre Comitetului judeţean Gorj al concentrarea mijloacelor bă pensii a U.N.C.A.P.
re politică şi în muncă a celor sului accelerat al tării — a cres P.C.R., ing. Traian Moraru, di neşti şi materiale ca şi a mă Plenara Consiliului U niunii
mai largi mase de cetăţeni. In cut cu 13,5 la sută, cele mai rectorul I.M.A Castelu, judeţul surilor organizatorice în vede Naţionale a Cooperativelor A
aceste zile, cînd am acordat în înalte ritm uri obtinîndu-se in Constanta, Stelian Mălnăşan, rea extinderii irigaţiilor, folo gricole de Producţie a adresat
crederea unanimă celor mai ram urile care asigură va lo rifi secretarul com itetului de sirii eficiente a terenurilor a o chemare către întreaga ţără
vrednici exponenţi ai voinţei carea superioară a m ateriilor partid din C.A.P. Crăgueşti, menajate, precum şi pentru e nime cooperatistă, către uniu
poporului de a fi desemnaţi prime şi au un rol esenţial în judeţul Mehedinţi, Toader M i- xecutarea de noi îndiguiri, de nile judeţene ale cooperative
candidaţi ai Frontului U nităţii ridicarea nivelului tehnic al ron, preşedintele C A P . Cos- secări şi pentru combaterea lor agricole, către toate cadre
Socialiste în apropiatele alegeri econom iei: energia electrică, meşli, judeţul Iaşi, Anghel M ir- eroziunii solului. le din agricultura cooperatistă
şi cînd urmează să stăm îm metalurgia, construcţiile de ma cea, preşedintele C A P. Grin- O deosebită atenţie, sc ara pentru realizarea şi depăşirea
preună la sfat, pe îndelete, şini, chimia. du, judeţul Ialomiţa, ing. Ion tă In hotărîre, trebuie acorda planului pe anul 1969.
tă dezvoltării sectorului zoo
despre treburile obşteşti în Succesele mari obţinute în Oprea, preşedintele U niunii tehnic atit în ce priveşte rea In cuvîntul de închidere a
cadrul în tîln irilo r ce vor avea creşterea puterii industriale judeţene a C.A.P. Timiş, lizarea efectivelor la toate lucrărilor plenarei, tovarăşul
loc, încercăm sentimentul de a patriei sînt rodul politicii Gheorghe Roşu, prim-vicepre- speciile, a unor nuclee puter Vasile Vîlcu a exprimat în
şedinte al U niunii Naţionale a
legitimă mîndrie şi satisfacţie consecvente a Partidului Co Cooperativelor Agricole de nice de animale matcă, spori numele tuturor participanţilor
fată de marile îm pliniri obţi munist Român de industriali Pjoducţie, Silviu Strasser, pre rea productivităţii acestoro, hotărîrea de a îmbunătăţi con
nute an de an, sub conducerea zare socialista, al eforturilor şedintele U niunii judeţene a asigurarea bazei furajere, cit tinuu activitatea economică şi
partidului, în edificarea vieţii deosebite făcute In domeniul C.A.P. Bacău, Dumitru Tîrco- şi a productiei-marfă de car organizatorică a unităţilor coo
noi, In făurirea societăţii socia investiţiilor, al activităţii crea lea, preşedintele C.A.P. Bu- ne, lapte, lină şi ouă. peratiste din agricultură, de a
liste. toare, entuziaste a m uncitori zescu, jud. Teleorman, Ioana Uniunile, se arată în hotă mobiliza întreaga ţărănime
cooperatistă pentru a întîm pi-
Asemenea sentimente de mîn lor. tehnicienilor, inginerilor, Marlnaş,, secretar al comitetu-.. rîre. .trebuie, şă-şi îndrepte a-
drie patriotică a încercat ieri oamenilor de ştiinţă pentru or hii de partid din C.A.P. Ji- tentia în direcţia respectării na cu rezultate cît mei bune
cea de-a 25-a aniversare a e li
fiecare om al muncii, luînd ganizarea raţională a produc blea, judeţul Vilcea, Laurenţiu cu strictele a prevederilor sta berării patriei şi cel de-al
cunoştinţă de conţinutul Co ţiei şi a muncii, pentru ridica Schop, preşedintele C.A.P. A l- tutului. Ele au datoria să asi X-lea Congres al partidului.
municatului cu privire la înde rea eficientei economice. In ţînea, judeţul Sibiu, Ion Ruşi gure participarea largă şi acti
plinirea planului de stat de 1968 au fost puse în funcţiune nam, preşedintele Băncii A g ri vă a cooperatorilor Ia condu (Agerpres) .
dezvoltare a economiei naţio circa 200 noi capacităţi de cole, Ion Apostolescu, pre
nale a Republicii Socialiste producţie si obiective indus Grafic întocmit pe bara datelor publicate în Comunica tul cu privire la îndeplinirea pla şedintele U niunii judeţene a
România pe anul 1968. Prin rea triale importante, intre care nului de stat de dezvoltare a economiei naţionale a Republicii Socialiste România pe anul C.A.P. Brăila, Gheorghe Blaj,
lizările remarcabile obţinute în grupuri electrogene cu o putere 1968. prim-secretar al Comitetului
toate sferele de activitate, prin instalată de peste 460 000 kW , judeţean Maramureş al P C.R.,
ritm ul înalt de dezvoltare a cel mai mare furnal al tării — circumscripţia nr. 57 Petro M iilea Giura, preşedintele U ni
producţiei materiale, cel de al de 1 700 mc —, otelăria cu Sc apropie de silrşil şani, Petru Roman, director ge unii judeţene a C.A.P. Mureş,
treilea an al cincinalului se convertizoare cu oxigen si la neral al C.C.V.J. — în c ir Nicolae Ştefan, şeful Departa i, ’**‘ipf*
înscrie ca o nouă treaptă pe minorul SIcbing de la Galaţi, cumscripţia nr 61 Petroşani; mentului pentru valorificarea
drumul ascendent al poporului laminorul bluming de 3 m ili Ana Racol(a, muncitoare la legumelor şi fructelor. Gheor
nostru spre prosperitate şi pro oane tone lingouri de Ia H u desemnarea candidaţilor „Viscoza" — în circumscrip ghe Pelrescu, prim-secretar al
gres multilateral. Aceste reali nedoara. Uzina de autoturisme ţia nr. 165 Lupeni; Dumitru Comitetului judeţean Dolj al
zări demonstrează — aşa du Piteşti şi multe alte unităti ţi Giurgiu, primarut comunei P.C.R., Maria Zidaru, preşedin
pă cum se subliniază în comu secţii noi în toate ram urile in de depulafi pentru Bulzeşlii dc Sus — în circum ta C A P . Pâuleşti, judeţul Sa-
nicat — hotărîrea unanimă cu dustriale. Prin intrarea în func scripţia nr. 158 Bulzeştii de tu Mare, Nicolae Giosan, pre
care clasa muncitoare, ţărăni ţiune a potenţialului industrial S us; Bcndea Pighi, laborantă şedintele Consiliului Superior
nou creat, de o înaltă tehni
mea. intelectualitatea, toti oa citate, şi, îndeosebi, prin valo alegerile de la 2 marile la Termocentrala Paroşeni — al A griculturii, Marin Vlad, se
menii muncii din patria noas în circumscripţia nr. 94 V ul cretar a) comitetului de parlid
tră, fără deosebire de naţiona rificarea mai deplină a rezer can . Ştefan Stoica, preşedinte din C.A.P. Crovu, judeţul
litate, urmează cu consecven velor existente în întreaga in le C.A.P. Livadla — în circum Dîmboviţa.
tă politica Partidului Comunist dustrie, productivitatea mun Piuă ieri în marea majoritate Lutsch Martin, maistru la scripţia. nr. 198 Livadia ; Pe Plenara a analizat pe larg
Român. modul exemplar In cii a crescut cu 6,8 la sută. iar a localităţilor, s-au depus şi a C.S.H. — în circumscripţia nr. tru Moţ, preşedintele C.A.P. activitatea desfăşurată de u
care transpun în viată progra la preţul dc cost s-au realizat probat toate candidaturile de 27 Hunedoara, Iuliu Vlăşcea- Brănişca — în circumscripţia niunile cooperatiste în cei a
mul elaborat de Congrcsut al economii în valoare de peste deputaţi pentru consiliile nu, mecanic de locomotivă la nr 168 Brănişca; Valentin proape 3 ani care au trecut de
IX-lea şi măsurile stabilite de 3 miliarde lei. populare. C.S.H. — în circumscripţia nr. Cmceru, director al I.M.A. Ia constituirea lor. rezultatele
Conferinţa Naţională a parti M uncitorii, inginerii şi teh In ultimele zile au mai fost 29 Hunedoara; Elîsabela Cri- Dobra — în circumscripţia nr obţinute în întărirea economi
dului. nicienii hunedoreni au adus, în propuşi drept candidaţi de de şan. tehniciană la C.S.H. — în 179 Leşnic; Nlcolae Ştel, di că şi organizatorică a coope
1968, o contribuţie care Ie fa circumscripţia nr. 40 Hune
Anul trecut, planul produc putaţi pentru Consiliul popu doara ; Gheorghe Zudor, di rectorul Şcolii generale din rativelor, aportul agriculturii
ţiei industriale — inclusiv cu ce cinste la sporirea produc lar judeţean tovarăşii: Elena rectorul Uzinei mecanice de Romos — în circumscripţia nr. cooperatiste ' la dezvoltarea e
suplimentările de plan din ţiei industriale a tării. Planul Borza, preşedinta Comitetului material rulant Simeria — în 208 Romos; Angela Ursu, mun conomiei naţionale. A lături de
cursul anului — a fost înde producţiei globale Induslriafe judeţean al femeilor — în cir citoare la C.S.H. — în c ir succesele obţinute în dezvolta
plinit în proporţie de 100,4 la cumscripţia electorală nr. 77 circumscripţia nr. IUI Sime cumscripţia nr. 18 Hunedoara; rea agriculturii socialiste şi în
sută, cu un plus de produse Pelrila ; Gheorghe Mihăilă, se ria ; Aurel Pera. preşedintele loan Măiereanu, directorul creşterea veniturilor coopera
de peste un miliard de lei, pro cretarul Consiliului judeţean C AP. Geoaqiu — în circum I R.E.H. — în circumscripţia torilor, vorbitorii au relevat
ducţia globală industrială rea al U.G.S.R. — în circumscripţia scripţia nr. 148 Geoagiu, Şan- nr. 183 Lunca Cernii de Jos. neajunsuri care mai există în Hunedoara a devenit un oraş modern. Mina în mină, con
nr. 93 Vulcan ; Ilie Caşotă. dor Ignat, lăcătuş la URUMP In adunări entuziaste au unele sectoare ale activităţii structorii care au făurit noile obiective afe combinatului si
directorul sucursalei judeţene — in circumscripţia nr. 64 Pe fost propuse şl aprobate, de U niunii Naţionale a Cooperati derurgic au ridicat la aceeaşi inâlţime şi arhitectonica oraşu
a Băncii Naţionale — în cir troşani, V ictoria M ilitam , teh asemenea, următoarele candi- velor Agricole de Producţie. lui. Concurenta între înălţimile „cetăţii de loc" şi ale construc
Manifestări culfurai-sducafive cumscripţia nr. 84 P elrila; niciană la lotul din Petroşani Au fost propuse o serie de mă ţiilor social-culturole continuă. Se întrec in frumuseţe şi tărie.
al unităţii judeţene de con
suri menite să ducă la îmbu
Aurelia Almăşan, cooperatoa
re la C A P. Deva, — în c ir strucţii, modernizări şi repa (Confirmare in pag; a 2-a) nătăţirea şi perfecţionarea ac Exprimă viu o dezvoltare fără precedent o vieţii economice
şi sociale.
organizate în campania electorală cumscripţia nr Î3 Deva; raţii drum uri şi poduri — în tiv ită ţii Uniunii Naţionale şi a
nrnr
Brigăzi ştiinţifice la sate Poale nici unde, fn aşezările aceia ce cu simplitate se nu comunei — tovarăşul Teodor din ele au pătruns binefacerile
rurale ale judeţului nu simţi mesc comunişti. I L I A V q ş I u — mulţumirea nu fn tir- dăruite de energia electrică,
Simbălă, tinerii din Orăş- udat de peste 300 dc specta atll de puternic, ca la llia, Pe el i-ai Snlilnit şi fn anul zie să-ti răsplătească munca. tn centrul de comună, alături
tie, care se prezintă In îala to ri. tendinţa de urbanizare a loca trecut In primele rinduri, a- Ne vorbea cu bucurie pri de clădirea modernă a magazi
urnelor de votare pentru p ri Două brigăzi ştiinţifice, lită ţii. paşii viguroşi pe care lunci cind zonele verzi au ră marul comunei despre oamenii nului cu autoservire, se alinia
ma dată. au ascultat la casa lormatc din furişii, profesori, comuna i-a făcut pe calea în sărit pe mai bine de 5 000 mp Prezenf, o cronică semnată dc n-au auzit mul(i — iar cind satelor şi-i era greu să spună ză magazinele melalo-chimic,
de cultură expuneri intere medici, s-au deplasat In sate frumuseţării şi a modernizării. şi cind cei î 400 de arbuşti or ati(ia şi atîtia făurari anonimi. sînt întrebaţi cum au reuşit, care-s mai buni, „că fiecare pentru legume şi Ir ude, pen
sante despre legea electorală le Tămăşasa şi Dineu Mic, Pretutindeni fn satele noastre, namentali au lost plantafi ca Slnt oamenii care prezenţi la răspund sim plu: „păi e pămint pune umărul cu drag, cu pa tru desfacerea pi Inii, bnitărie,
$ i cea de organizare $i func unde au vorbit in Ja(a săte tabloul activităţilor economice să împlinească, fn anii care adunările de la şcoală şi dc la bun aci, fn lunca Mureşului, siune alunei cfnd sc cerc". colelărie, librărie, complex
ţionare a consiliilor popu nilor despre atribuţiile Fron şi obşteşti — -rod al unei Sn- vin, chipul de grădină al co cămin, au aliat ce înseamnă numai trebuie lucrat", Şi la fel - Poale că o ciîră ar putea fi meşteşugăresc cu 13 sccfil de
lare, despre dreptul consim tului U nitătiI Socialiste, pre teleplc politici — a dăruit lo munei. $1 toi ei au losl acei cuvîntul înţelept al parlidului, spun şi cel care pe unele su deosebit de convingătoare — prestaţii — de talia celor de
şi văzînd noile rosturi, au tre
ţit de Constituţie dc a alege cum şi ale organelor locale calităţilor portretul înnoitor ol care. împreună cu deputaţii, cut cu încredere la particlpa- prafeţe au realizat 3 800 kg de mărturisea Traian Crişan, se la oraşe — un centru de semi-
ale puterii de stat. nccsfor ani, dar parcă nici au fndemnat oamenii satelor porumb la ha. Sătenii acestor induslrializare (uscarea tru d e
S i a li ales Elevii — artişti cretarul consiliului popular co
Manifestările cullurabedu- unde ca aici aşezarea nu se a să pună umărul şi au muncit munal. Din cei 55 de deputati lor, legumelor, pregătirea pen
amatori de la Liceul „ Aurel calivc şi artistice au conti propie atit de mult de oraş. alături dc ei la acţiunea dc ce-i are In prezent comuna, 35 tru export a zarzavatului), far
V laicu" — acompania(i dc nuat luni cu un bogat pro Sentimentul acesta fl trăieşti reparare şi întreţinere a dru au iosl repropuşi, adică li s-a macie , spital cu 120 paturi, po
orchestra casei de cultură, gram artistic din lolclorul proiund cfnd Hi opreşti p rivi m urilor pe mai bine de 30 reînnoit mandatul". Şi secreta liclinică, dispensar T.B.C. cu
nou, dat in fata lucrătorilor rea sau cind pătrunzi în inte kilom etri, şi la construcţia ce staţionar, şcoală dc şoferi pro
au susţinui duminică un rul consiliului popular nu ştie
de la I.M.A. Orăşlle. de căi re riorul clădirii moderne — îm lor 7 podele din satele Bretea fesionişti. un liceu în care
spectacol muzical-corcgral ic, taralul, lormafia de dansuri binare de beton şl sticlă — a Mureşană, Slrbi şi podul marc cu care din el să înceapă spre
a-i evidenţia. Cu
Constantin
care a fost vizionat si apla şi solistil casei dc cultură. magazinului universal cu auto ce trece Valea Bătrlnă. Cu F/orea din llia , cu Valcria peste 30 dc cadre didactice se
ocupă dc instruirea a
peste
servire al U.J.C.C. în care cile aefiuni nu s-ar putea m in Bolea din Cuieş. cu loan Hui, 700 de elevi, cămin cultural,
Călătorii în imagini s-au investit mai mult de un dri oamenii din aşezările llic i Sabin Flenla din Bretea M ure cinematograf, bibliotecă cu a-
m ilion dc lei. sentimentul a cind valoarea muncii lo r pa re activă la treburile satului.. locuri ştiu să Ingrilcască ani şană ori cu moş luga Sabin proape 25 000 dc volume...
cesta SI trăieşti cind îfi vezi triotice, in anul ce s-a înche Şi nu oricum, ci cu inima şi malele cooperativei — ramură din Driznic... Cind în şiri — Jără nici un alt
Proiecţiile dc diapozitive şi Concursul cu premii intitu fiul in trin d pe poarta liceului
diaiilm c, adevărate călătorii lat „Patria şi realizările ei de aici sau îti cauli sănătatea iat, se ridică la 785 000 ie i! cugetul că fac un lucru pen cu pondere importantă — şi să Nouă sate cuprinde comuna comentariu — asemenea rea
in imagini, prezentind reali oglindite in muzica uşoa la spitalul din localitate, cind Dar ei nu vorbesc despre a tru el, pentru comună, pentru obţină producţii bune de lap llia şi in iiecare din ele oame lităţi. cum să nu allrm i că aici.
zări din judelui nostru şi din ră" s-a bucurat de multă zăboveşti in sala cinematogra cestea pentru că aşa le stă fn binele şi bunăstarea ci. Pe a- te. Contribuţia cooperativelor nii, prin munca lor comună, fn îl ia, încerci acea tendinţă
Iară, au rulat la Casa de cul apreciere. Cele mar aplauda fului ori dincolo, peste drum, fire, vor să vorbească faptele ceşlJ oameni fi InUlneşti pe de producţie ale comunei la ies tot mai mult din anonimat, de urbanizare a comunei, a
tură din Haţeg. Amintim cele te puncte din repertoriu au la locurile de club din sălile lor. Dar mindri sînt dc ceea întinsul ogoarelor celor trei londul centralizat al statului Ei au înţeles, ştiu ce înseamnă propierea ei de oraş. Oamenii
mai semnificative pelicule : fost cintecele . Valea Praho căminului cultural. ce au realizai. Slnt m indri de cooperative agricole de pro pe anul trecut se remarcă prin anii socialismului care le-a din aceste aşezări ştiu că u r
mHunedoara — inima de ofel vei", „Oraşul de la Dunăre", Aceasfd /end/n/d de urbani comuna lor, de prezentul el ducţie ale comunei, pe ei fi clteva ci! r e : 268 tone de gr tu, dăruit lumina becului electric cuşul făcui nu l-ar fi putut în
făptui dectt fn tim pul ttnăr al
angajat, de viito ru l el pe ca
a tării", „M arile şantiere ale „Oneşti, Oneşti". zare pe care o încerci cfnd re-! întrezăresc bogat In Îm pli vezi muncind pe cele 1 800 de 234 tone de porumb, 158 tone şi a slovei, belşug fn case şi socialismului, cfnd încrederea
hectare arabile, măsurind me
140
de carloli, 1 356 hl lapte,
cincinalului In lata tinerilor lucrători păşeşti pe ustrada marc asfal niri. tone carne... şcoli pentru fiii lor, au învă fn Jorlele şi laptele lor le-a
ţat fn adunările de partid
ce
la
A rtiş tii amatori ai casei de ai cooperativei meşteşugă- llia, locul despre care trecu dia producţiei de grlu de Sini cifre care nu mai com înseamnă să Iii cinstit şi demn, devenit sentiment politic, cind
J 626 kg la ha şi a celei
cultură au continuat prezen G. IGNAT tată' — ce taie comuna de la tul istoric spune puf In (losl porumb la 2 150 kg fa ha. Dar portă comentarii. să-fi fie vorba faptă şi cuge cuvîntul înţelept al partidului
un capăt !a altul — a lost ciş- comuniştilor Ic-a luminai îrun-
tarea programului pe teme vechi cast tu m ilitar pentru a oamenii aceştia au ştiut să Nu e uşor să lucrezi cu oa tul curai.
ligală prin munca oamenilor părarea văii Mureşului împo scoată, In anul trecut, de pe menii, dar atunci cind ai a ju tea, arăltndu-tc marele şi ade
folclorice .Vofăm cu fata", Opl din satele comunei văratul lo r destin.
harnici şi perseverenţi de aici triva invaziei turceşti), îşi unele parcele chiar şi 2 800 — toare, cind te sp rijin i pe comu şi-au fnălfal şcoli şi cămine
fn sale si comune din apro
fn fruntea cărora au fost mereu scrie adevărata cronică fn 3 200 kg griu la ha — cum nişti destoinici, spune primarul culturale, magazine, In şase LUCIA LICIU
pierea Haţegului.