Page 1 - Drumul_socialismului_1969_02
P. 1
Proletari din toate tarile, unlţivă I
luna cărţii ia sate
PflBIWft » IM
A devenit o tradiţie ca luna pentru lectura operelor bele
februarie să capete o denumi tris tic e creşte, de asemenea, de
re cc reflectă preocupările cul h an la an. Tiraje importante
Comitetul turale ale locuitorilor din me iau drumul satelor, atit din lu
diul
rural ; „Luna cărţii
la
cit
crările scriitorilor români,
sate". >i din literatura universală. Nu
Faptul că penlm lucrătorii mai din producţia editurilor :
de pe ogoare, carlea a devenit
comunal de un bun mereu mai căutat, o centru literatură. tinerelului şi
liicraturâ universală au
fost
demonstrează numărul maro do distribuite la sate peste 870 de
volume distribuite în ultimul titluri, intr-un tiraj ce depă
part>d Intr-o de 2 500 de titlu ri într-un tiraj re.
şeşte 7 milioane de exempla
an în mediul rural : mai mult
de aproape 10 500 000 de exem Luna cărţii la sale progra
plare, din care mai mult de ju mează şi în acest an numeroa
largă arie de mătate de milion în limbile se manifestări culturale rare se
conlocuitoare.
naţionalităţilor
Pentru înţelegerea problemelor bucură de adeziunea maselor
largi :
în liln iri
cu scriitorii,
preocupări ştiinţifice şl tehnice, de pildă, consfătuiri cu redactorii de c-
tle o largă popularitate se bu
dituri, prezentări de cârti, ex
cură lucrările apărute în co puneri pe diverse teme ştiin
lecţiile „Cunoştinţe folositoa ţifice, seri şi concursuri lite
ANUL XXI. Nr. 4380 SIMBATA 1 FEBRUARIE 1969 4 PAGINI 30 DE BANI
re" şi „O rizonturi". Interesul rare, recenzii etc.
Sub semnul profundului ataşam ent îaţă de
întreaga politică a partidului şi statului VEN TUL
OAMENII MUNCII HUNEDORENI
ÎNTÎMPINÂ ALEGERILE DE DEPUTAT!
Succese de prestigiu MANIFESTĂRI
CULTURAL-EDUCATIVE
pe graficul întrecerii S lejuiesc pe toi cuprinsul Judeţului noslru, In oraşe şl
Zilele premergătoare alegerilor de la 2 marile pri
sale, manlleslărl spontane, pline de fnsul/efire, prin
_
care oamenii muncii îşi arată dragostea neţărmurită
lată de înfăptuirile politicii pline de înţelepciune a
CoJecllvelc de muncă din inlrcprinderilc judeţului In oraşul Vulcan se face recep partidului şi statului nostru, ataşamentul lor deplin la
nostru au încheiat bilanţul primei luni din ţia la un bloc cu 30 de apar chemările partidului. 0
acest an. Preţuind in mod organizai şl cu răs tamente. Aceslea slut primele acest an. preocupările con
pundere ştafeta întrecerii, multe dintre ele şl-au apartamente din planul pe 1969 Pe raza m unicipiului Deva ducerii de partid pentru per
depăşit propriile performanţe din anii precedenţi au loc numeroase manifestări fecţionarea formelor şl me
şi se prezintă acum cu realizări apreciabile. cultural-educativc. Tovarăşul
Toate secţiile uzinei Nicolae Bocănici. şeful co todelor de organizare şl pla
misiei muncii politice, cultu- nificare a muncii, dezvolta
eu 191
tone oteluri speciale
Bază pentru mai mult dec î t prevedeau cu planul depăşit ral-educalive de masă din rea şi întărirea democratis
cadrul comitetului municipal mului în tara noastră.
sarcinile, îndeplinind planul
In ceea ce priveşte munca
îndeplinirea lunar înainte de termen. A lă De la Uzina „V icto ria" din de partid, ne-a furnizat cite- politică şi cultural-edueativît
va amănunte despre desfă
turi de succesele otelarilor Călan am prim it alte veşti îm şurarea lor. de masă, acţiunile vor fi ca
Candidaţi de deputaţi angajamentelor şl furnaliştllor se înscriu re bucurătoare. întrecerea ca — Consiliul municipal al nalizate spre popularizarea
alizările laminatorilor de la re se desfăşoară aici anihilea Frontului Unităţii Socialiste, înfăptuirilor anilor noştri.
din municipiul înainte de a începe anul, blumlngnl de I 000 mm. de la ză unele greutăţi pe care Iarna în perioada pregătirii şi des Vor fi organizate seri de în
siderurglştil din Hunedoara laminoarelc de 650 şl 800 mm încearcă să le impună. Siderur- făşurării alegerilor de depu trebări şi răspunsuri, con
Hunedoara şi-au anunţai hotărîrea de a care au depăşit mult planu gişlii de pe Strei ridică nivelul taţi pentru Marea Adunare sultaţii privind Legea electo
rile stabilite
realiza importante cantităţi realizărilor la cote tot mai Naţională şi consiliile popu rală si Legea privind orga
de otel, fontă, laminate şi al superioare. In perioada 1-3C lare, va conduce şi coordona nizarea şi funcţionarea con
te produse, peste plan. Dia Primele apartamente ianuarie toate secţiile uzinei întreaga activitate de pro siliilo r populare, vizionări sl Grafic întocmit pe baza datelor publicate in Comunicatul
grama producţiei pe primele şi-au depăşit. planul de produc pagandă, precum şi muma audiţii colective ale unor cu privire la îndeplinirea planului de stat de dezvoltare a eco
2(J de zile confirmă respectul ţie Ca şi in alte ocazii, fuma- uuHural-cdueativă dc masă. (Continuare 1n pag. a 3-a) nomici naţionale a ţării noastre pe anul 1968.
pe care-1 poartă lăurarii do din acest an liştii î.şi apără prestigiul. Li - - Vă rugăm să menţio
metal pentru cuvlnlul dat in au realizat 203 tone fontă pes naţi citeva dintre cele mai
perioada respectivă colectivul te plan şi depun o muncă sus importante acţiuni.
care deserveşte furnalele de După cum s-a mai anun ţinută pentru reducerea consu — O biectivul cenlral al
1 000 mc a produs 6*142 to ţai. constructorii din judeţul mului de cocs. Şi celelalte sec ai liv ită lii du propagandă
ne fonta peste, plan, înregis- Hunedoara trebuie să reali ţii din uzină şi-au îndeplinii este asigurarea cunoaşterii
profunde- Q conţinutului do
trînri unul dintre cri mai zeze anul acesta circa 4 000 cumentelor de partid, popu Pîrghie însemnată pentru creş-
buni indici de utilizare a n- de apartamente. Zestrea ur-" sarcinile prevăzute pentru pe
gregatelor din ultim ii ani hanislică din Valea Jiului. rioada caro a trecut din acest larizarea sarcinilor ce revin
La otelăria Martin nr 2 pio Deva, Hunedoara şi din alte on. Ca urmare, s-au produs pes colectivelor de muncă în
nul producţiei pe 29 de zile localităţi din judeţ va fi com te plan 420 tone cocs brichetp, contextul planului economic
a fost depăşit cu 740 tone o pletată cu un număr de lo 300 tone zgura, 15 tone cilindri p e anul 1969, mobilizarea ferea cointeresării maferiale
tel, colectivul de la otelăria cuinţe care depăşeşte cu 1 224 activă la îndeplinirea aces
Martin nr. 1 a înscris pe gra apartamente realizările anu pentru laminoarelc din Hune tora In cercurile si cursurile
lui trecut In fata acestei
ficul depăşirilor 659 tone me doara, 70 tone piese mecanice, învătămîntului de partid vor
MARIA COLCER, labo sarcini importante, constructo Aşa după cum ani relatat In sensul economic al acestei pon
rantă la C.S.H., candidată de tal, iar cuploarele electrice rii sc află In plină acţiune 20 tone radiatoare $i alte pro fi abordate probleme legate ziarul nostru de ieri, In cadrul deri. menea, este binevenită măsura
doputat în circumscripţia elec ale combinatului au asigurat chiar şi tn aceste zile do iarnă duse. de semnificaţia alegerilor din unităţilor dc Industrie alimen — înainte dc a răspunde direct privind calcularea salariului ta
torală jude|eană nr, 17 Hu tară din judeţul Hunedoara an la Întrebare vreau să arăt că rifar individual în raport cu
nedoara. avut foc entuziaste adunări ale prevederile noii hotăriri au fost îndeplinirea sarcinilor de plan
ale fiecărui angajai.
Peisaj contem poran colectivelor de muncă, prilej cunoştinţă fată dc întreaga po darea unor premii în cursul a
primite cu multă bucurie şi re
— Noua lutlărîre prevede acor
ru care s-a prezentat
recenta
Hotărîre a Consiliului de M iniş
această
tri privind generalizarea ex- litică a partidului şi stalului nului pentru rezultate deose
nostru. Noi vedem în
bite. Cum veţi utiliza
aceste
perimenlârii noului sistem de hotărîre un puternic stimulent fonduri ?
salarizare si majorarea salarii pentru realizarea sarcinilor de
lor. Cu această ocazie munci plan şi a angajamentelor pe — Noi considerăm că un stimu
torii, maiştrii, tehnicienii. Ingi (are ni le-am luat. Această a- lant pentru salariaţii întreprin
nerii şi funcţionarii din indus lirm atie arc un suport tocmai derii noastre vor fi şi premiile
tria alimentară a judeţului nos in răspunsul pe care o să-l dau (c se vor acorda în cursul a-
tru au dat o înaltă apre întrebării dumneavoastră la nulii) pentru rezultate deose
ciere şi recunoştinţă deplină tă despre cc este vorba: salariul bite \ cu eficientă economică
g rijii pe care partidul şi gu tarifar In cîşligurilc nominale iertă. De fapt acest fond. care
vernul tării noastre o poartă reprezenta in trecut la munci este deja constituit, vine să
făuritorilor bunurilor de con tori 81 la sulă iar la persona canalizeze activitatea In scopul
sum, ca de altfel întregului lul tehnico-administrativ 91,3 ta obţinerii unor rezultate remar
cabile, care în final să se con
cretizeze în ridicarea gardului
de rentabilizare a întreprinde
GHEORGHE CISMAŞ, Noul sistem de salarizare rii. Sînlem convinşi că aseme
maistru furnalist la C.S.H., * :TvjY?.ST: T*
candidat de deputat in circum nea rezerve există, Insă ele au
scripţia electorală judeţea în industria alimentară stat în stare „latentă", lipsind
nă nr. 16 Hunedoara. « I o t J v m m stimulentul material echitabil.
Din calculele noaslre rezultă
(ă pînă la sfîrşitul anului o să
nostru popor. Participanţii Ia sută. Chiar în condiţiile cînd obţinem o economie la preţul
adunări au arătat cu satisfac planul de producţie nu sc rea- de cosi în valoare de 517 700
ţie că prevederile noii hotă- liv.a, lo salariile tarifare nu se iei.
rîrt se înscriu în directivele aplica nici o penalizare. )n
v -; Congresului al IX-lea al P C R , — Desigur că acordarea spo
' condiţiile noii hotăriri ponde rului dc 3-10 la sută pentru
■ytfiŞ-r; privind creşterea nivelului de rea salariului tarifar reprezin vechime neîntreruptă va con
trai al oamenilor muncii si tă la muncitori 97,0 )a sută, iar
constituie totodată o puternică la personalul tehnico-ariminis- duce Ia stabilizarea angajaţi
lor.
pîrghie în ridicarea la un n i Irativ 90,1 la sulă Orice nc-
vel superior a tuturor laturilor realizare sau depăşire a pla — Categoric. In trecut a e-
de activitate din întreprinderi, nului de producţie se oglindeş xislal tendinţa plecării multor
asigurlnd în acelaşi timp cîş- te în salariul tarifar Fiecărui cadre ale noastre spre alte în
tiguri majorate pentru liecarc procent de depăşire a planului treprinderi. Prin aplicarea a
angajai In legătură cu semni îl revine un procent corespun cestor sporuri considerăm că
ficaţia acestei hotăriri i-am a zător de majorare a salariului angajaţii noştri vor fi mai
■
dresat cîteva întrebări tova tarifar şi invers, numărul pro mult legali de întreprindere şi ca
răşului inginer şef de la In centelor sul) planul de pro atare nu vom duce lipsă de
dustria laptelui Simerla — ducţie se răsfrînge în mod co forte de muncă. Permanentiza
CORNEL COVALIOV, se Silvestru Greceanu. rea oamenilor va duce la
cretarul comitetului de partid Petroşani. Un mare municipiu al ţării ; mare, pentru greutatea sa economică in balanţa producţiei socialiste ; mare, — Vă rugăm să ne vor respunzător asupra ciştigului. o calificare superioara la
ol I.C.S.H., candidat de de ca întindere şi cuprindere. Pe teritoriul său se întind o serie de oraşe şi comune — puternice centre ale exploatării cărbune biţi despre ponderea sala Considerăm că foarte echita locurile de muncă şi in
putat în circumscripţia elec lui. Dezvoltarea care a cunoscut-o acest municipiu este impresionantă. Cartiere întregi, oraşe noi s-au înălţat din acelaşi pâ- riului tarifar în rîştlguri- bil s-a procedat şi cu persona acelaşi timp la creşterea câş
torală municipală nr. 84 Hu mint bogat şi generos. Dar generozitatea pâmintului este dată de munca şi priceperea oamenilor ce l-au populat. Ei au ri le nominale avînd în ve lul tehnico-administrativ care tigurilor nominale.
nedoara. dicat construcţii care fac din Petroşani un oraş modern. de asemenea va realiza un ciş-
dere vechile şi noile preve lig în raport cu îndeplinirea — In comparaţie cu anul 1963
deri, şi în acelaşi timp despre planului de produclie Dc ase- cu cit va creşte fondul de
salarii şi cum se vor concre
tiza efectele hotărîrii în obţi
nerea unor rezultate superioa
fci •— mărturiseşte Cornel Cr>- excavat şl ridicat pe măsura re de întreţinere şi raparalll uzină de fier, cînd un singur re ?
întreprinderea de construcţii va//ov, secretarul comitetului ta întreprinderii noastre — ne cu care realizăm orice fel dc furnal, complet mecanizat, e acest an ca urmare a aplicării
Fondul dc salarii cfeşle in
marilor cerinţe ce stau In fa
de partid de aici, omul care a
mijloacelor
reparaţii ale
dc
mai mare decit cele 4 vechi
încercat sentimentul emoţiei spune inginerul şei Zaharie transport şi săpături, ateliere la un loc, clnd otelăria S .M. noii hotăriri cu suma de
primelor lucrări şi care trăieş Farcaş. Dispunem de 294 de în care confecţionăm o mare cu cele 8 cuploare e un /aho-, 517 700 lei. Acestei creşteri co
te azi bucuria m arilor izbinzf. autovehicule a căror capaci parte din piesele necesare lu rator dc proporţii uriaşe f/i ale lectivul dc muncă din între
siderurgice Hunedoara Clnd s-a adus primul screper cu capacitatea unui tren cam crărilor de investiţii. Sectorul cărui retorte curge oţelul in prinderea noastră este hotârît
tate de încărcare ar echivala
— care
lăcea munca a zeci
angajare
să-i răspundă cu o
nostru de producţie industria
valuri fără slirşit, cînd zecile
de oameni şl roabe, clnd pri dc 120 vagoane ; dispunem de lă asigură agregate de balas de agregate sfnt o mlndrie a totală pentru realizarea şi de
ma macara construită aici, cu 41 de excavatoare de mărimi tieră, betoanele necesare, o tehnicii româneşti. păşirea indicatorilor de plan.
Poezia industrială a Hune de aglomerare a minereurilor, unei întreprinderi puternice. parte din prelabricate (toate Cel care nu cunoaşte dru înalta grijă pe care partidul
doarei socialiste. o poezie uzine cocso-chimicc. labrici de care să se specializeze in con materialele de construcţii care mul greu, dar plin de bărbă şi statul nostru o poartă oame
bărbătească, viguroasă, toni materiale de consi ntefit, disti strucţii grele siderurgice Ne necesită o prelucrare). ţie al construdarilor hunedn- nilor muncii constituie pentru
că, a scris-o In ultimele două lării de gudroane, O.T , O.M., cesitatea ei sc anunja preg I.C.S.H. s-a născut sărac, "dar reni — şi va reuşi sd răsfo fiecare salariat din întreprindere
decenii un poet ce-şi semnea microraioane. stadioane, clu nant o dată cu sarcinile p ri plin de viată. Oameni/ el au iască albumul biogralic pe un imbold pentru ridicarea tu
ză carlea de vizită : I C SH . buri, rosteşti, de lapt, Hune mului cincinal’ . Zăcut ca vechea uzină de fler care secretarul com itetului de turor laturilor de activitate pe
Scriind-o, ea, adică colectivul doara. Aceasta înseamnă O telegramă ce pornea spre să se retragă In laţa bastimen partid de aici II păstrează ca un drum lot mai ascendent.
sdu a făptuit politica partidu l.C.S H .: Hunedoara azi, Hune fhicureştl la 6 iulie 1950 ra telor industriale ce se alinia pe o comoară de preţ —, va Vrem ca în anul acesta să
lui nostru comunist de Indus doara socialistă. porta conducerii partidului în ză intr-un echilibru ferm, a fă încerca In faţa hecărel Iile cinstim evenimentele politice
trializare a României, q dai o- J.C S.H. n pornit de la zero ceperea lucrărilor. „Temerita o capacitate de ridicare de 40 $I capacităţi diferite de la cut ca vechiul oraş sd se re sentimentul prolund al admi ce au loc — cea dc a 25-a ani
raştiiu/ medieval nume de ce — a,»a spun oamenii ci. F.n tea cu care conslructorii d*’ tone, a uşurai enorm elorturi- 0.15 mc;cupă pină la 2 mc!cu tragă in fata celui nou, scris raţiei pentru lăurarii cunoscuţi versare a eliberării patriei si
tate siderurgică socialistă, un es ie sulă la sută creai ia regi atunci s-au luat la luptă cu le constructorilor — un sullu pă, cu care realizăm ţoale lu cu allabctul de beton şi sti şi necunoscuţi ai Hunedoarei Congresul al X-lca al P.C R
sens nou şi nobil, către care mului nostru, este întreprinde dealul Răcăşliei, la picioare nou, plin dc încredere a stră crările de săpături ; de zece clă, cu hărnicia şi fantezia au cu o produclie suplimentară
a tins de multă vreme. rea crescută din prima zi prin le căruia au început lucrările bătut şantierul de la un capăt macarale turn pentru consiruc- torilor lui. LUCIA LICIU în valoare de 680 000 lei, ii-
Cind rosteşti i n i ţ i a l e l e grija şi sub îndrumarea parti de săpături pentru furnalul la altul. Hi cu destinaţie social-cultu- Cum să-fi mai reaminteşti vrînd comerţului produse lac
l.C.SH (întreprinderea de dului. Crislalizindu-se planul de 4.50 mc, înarmaţi doar cu ~ Astăzi putem vorbi de rală, de 17 buldozere, dc o se tate de bună calitate.
construcţii siderurgice Hune privind dezvoltarea centrului lopeti, tirnâcoape şi roabe, era de tabloul Industrial de Ieri tCootmuB»# în pag. a 3-»;
doara), rosteşti de lapt furna siderurgic Hunedoara se ce de admirat. Căci / C S H . s-a o puternică lor fă mecanizată, rie de utilaje de mică mecani clnd numai uzina cocso-chlml- Convorbire consemnată de
le, oţelării, laminoare, fabrici reau măsuri radicale, crearea ndscuf sdrac, dar plin de via- de mijloace de transport, de zare. Avem o ba2d de aleiio- că e mal mare dectt veohea A. MOLDOVAN