Page 10 - Drumul_socialismului_1969_02
P. 10
Plenarei Consiliului Uniunii Sub seninul profundului ataşament faţă
de întreaga politică a partidului şi statului
judeţene a cooperativelor
Oamenii muncii hunetforeni
a g ric o le ce produc ie
întîmpină alegerile de deputaţi
35—60 ari, efectivele de bovl- un timp mat îndelungat pentru cooperativele agricole de pro
ne ale cooperatorilor se rid i a culege roadele scontate. ducţie din judeţul Hunedoara,
(Urmare piri pag. 1 )
că la 412 capele, în timp ce In cadrul plenarei au fost arătînd totodată, că în toate
ale cooperativei la numai 382 criticaţi inginerii de la C A P . unităţile mal există Însemnate
capete, deşi normal ar fl ca Popeşti, Vaidel, Rlu Alb, Bejan rezerve care trebuie va lo rifi
lăm că in anul 1968, din to C AP. să aibă o bază mult şl alţii, pentru uşurinţa cu ca cate. A tll In ce priveşte spori
talul unităţilor cultivatoare de mai mare de furaje decît coo re privesc îndeplinirea atribu rea producţiei vegetale, dar
qrîu, numai 48 au realizat o peratorii. ţiilo r ce II s-au încredinţat Ca moi ales în sectoarele zooteh Măreţ program
producţie mai mare deelt me drele tehnice din fiecare uni nic şi legumicol, cooperativele PEISAJ CONTEMPORAN
dia pe judeţ, In timp ce la ce- Majoritatea vorbitorilor s-au tate au datoria să se ocupe de agricole din judeţ trebuie să
H alte, producţiile medii rea referit la măsurile ce trebuie întreaga activitate a coopera acţioneze mai energic, să gă de organizare ştiinţifică a pro
lizate sini sub 1 100 kg O si luale pentru creşterea cointe tivei, de probleme de organi sească cele mai potrivite căi ducţiei şt a muncii, utilizarea
tuaţie asemănătoare există si resării materiale a cooperato zare $t retribuire a muncii, de pentru o activitate bogată, efi (Urmare din pag. 1) la maximum a capacităţilor de
in ceea ce priveşte producţia rilor fată de activitatea C AP ., situaţia financiară $1 respecta cientă In acest scop este ne producţie, îmbunătăţirea con
la porumb, la cultura cartofu penlru ca venilurile în natură rea democraţiei cooperatiste. cesară o organizare mat bună ducerii întreprinderilor, stimu
lui şi la legume Si bani din zilele-muncă pres a muncii în toate cooperative economico-orqanizatorică a u- larea spiritului novator al
tate si din retribuţia suplimen O problemă pe larg dezbă-
Rezultatele din sectorul zoo tară să constituie baza exis lulă în cadrul plenarei a con- le, o conducere mal concretă nllăttlor de stat st cooperatis muncitorilor, tehnicienilor şi
tehnic, Intr-un mare număr dc tenţei fam iliilor de ţărani coo stitult-o activitatea desfăşurată Si competentă, o asistenţă de te, Întărirea bazei tehnice-ma- inginerilor — toate In scopul
unităţi, continuă să se situeze peratori. în sectorul zootehnic, sector specialitate permanentă, la un teriale a agriculturii, hărnicia sporirii productivităţii muncii
sub posibilităţile existente, care în judeţul nostru are con nivel ştiinţific corespunzător lucrătorilor de pe ogoare, au şi al creşterii eficientei econo
ceea ce Inlluentează negativ Tovarăşii Joan Muntean, d iţii deosebit de favorabile de In încheierea dezbaterilor, asigurat, cu toate greutăţile mice
realizările pe judeţ. preşedintele C A P Dobra, Ioan dezvoltare sl poate contribui pe marginea materialelor pre cauzate de condiţiile climatice In agricultură, eforturile vor
Raportul s-a referit In con Gheorqbiu, Inginer agronom la în măsură esentlolâ la conso zentate In plenara Consiliului nefavorabile din anul trecut, o fl concentrate In direcţia în
tinuare la stilul $i metodele de C A IV Geoaqiu, Păun Răvaş, lidarea economico-organizato- Uniunii judeţene a cooperati producţie agricolă globală me făptuirii politicii Partidului
muncă ale unlunit judeţene, la preşedintele C A P Simerla, rică a C A P Tovarăşii Aurel velor agricole de producţie, a die în anii 1966-1968 cu aproa Comunist Român de dezvoltare
sarcinile ce stau în fata coo Marin Dogaru, medic veteri Nistor. directorul Direcţiei a- luat cuvîntul tovarăşul loarhlm pe 24 la sută mai mare decît intensivă $f multilaterală a a
peratorilor In anul 1969 Uniu nar la circumscripţia veterina qricole judeţene, Ioan Para, Moga. producţia medie din cei cinci griculturii socialiste, de spori
vorbit
ră Turdaş, $t alţii, au
nea judeţeană n-a reuşit pe larg despre măsurile care preşedintele C A P . Silvas, Plenara a aprobai apoi pla ant anteriori. re continuă a producţiei vege
întotdeauna să controleze Gheorghe Andris, preşedintele nul de măsuri privind înde Succese deosebit de Impor tale şi animale, de ridicare so-
$1 să îndrume concret ac trebuie luate în acest sens C A P Beriu, Adaoi Corni, se plinirea sarcinilor şi a anga tante au fost obţinute de po cial-economică a satelor $i a
tivitatea de producţie din u- — Trebuie să glndim mal cretarul comitetului de partid jamentelor pe anul 1969 porul nostru, sub conducerea bunăstării ţărănimii. A gricultu
nltăţl, să rezolve operativ ce mult din punct de vedere o r al C AP. Sarmizeqelusa st sltl Intr-o atmosferă de puternic partidului, În dezvoltarea si ra va n dotată cu noi maşini
rinţele ridicate de procesul de ganizatoric si economic, — vorbitori, au arătat că posi entuziasm, participanţii la lu perfecţionarea Jnvăţâmlntului perfecţionate, cu cantităţi spo
producţie, să Intervină hotărlt au arătat vorbitorii — să b ilităţile cooperativelor de a crările plenarei Consiliului de toate gradele, In sporirea rite de îngrăşăminte chimice ;
stăplnlm problemele dezvoltă
pentru lichidarea rămînertlor creste electivele de animale sl patrim oniului tării cu lucrări se vor lua măsuri pentru ex
In urmă şt Înlăturarea greută rii In perspectivă, să depunem producţia acestora, nu stnt va Uniunii judeţene a cooperati ştiinţifice şi opere de artă de tinderea irigaţiilor si comba
velor agricole de producţie, au
ţilor din activitatea unor coo eforturi penlru a spori pro lorificate corespunzător Multe adoptat textul unei telegrame, Drestiglu Peste patru milioane terea eroziunii solului, pentru
perative agricole de producţie. ducţia la hectar, să folosim C A P. nu asigură cantităţi su adresate Comitetului Central de copil $1 tineri din patria perfecţionarea activităţii între
Va trebui să aplicăm cu con mat judicios zilele-muncă pen ficiente de furaje, în unele nu al Partidului Comunist Român, noastră beneficiază de condi prinderilor agricole de stat. se
secvenţă principiul retribuţiei tru a asigura venituri băneşti sînt permanentizaţi în g rijito tovarăşului Nlcolae Ceauşescu, ţii dintre cele mat optime dea va acorda o atenţie şi un
în natură şl bani, în raport cu care să cointereseze rii, se practică fel de fel de tn care, printre altele, se a învăţa şl a se forma pentru sprijin deosebit întăririi econo-
numărul de ztle-muncă efec Tn organizarea muncii, — au sisteme de retribuţie — în a rată : muncă sl viaţă, de a deveni mico-orqanizatorire a coopera
tuate, adăugind la această for subliniat vorbitorii — rolul ho- fara prevederilor statutare —, viito ri constructori de nădejde tivelor agricole de producţie.
mă retribuita suplimentară lărltor 11 au brigăzile. De a de acest sector se ocupă în .Plenara noastră a dezbătut ai socialismului si comunismu Mobilizatoare sînt obiective
pentru producţia obţinută pes ceea, planul de producţie tre mal mira măsură consiliile de temeinic, in spirit critic şl au lui. Cultura — bun al întregu le pe care partidul, Frontul U-
te plan — aşa cum prevede buie defalcat pe brigăzi de la conducere şi cadrele tehnice tocritic problemele majore ale lui popor — pătrunde tot mal nilăţii Socialiste, întregul po
regulamentul adoptat la recen începutul anului, în mod Penlru mărirea producţiei de agriculturii judeţului, a scos în adine In masa milioanelor de por si le pun In etapa care
ta plenară a U N C A P In a judicios, diferenţiat, în funcţie furaje este necesar, asa după evidenţă succesele obţinute, cetăţeni. urmează în domeniul Invăţă-
cest fel se îmbină armonios In de condiţiile de fertilitate a cum se prevede şl în planul neajunsurile şl deficienţele ma Urmînd cu neţărmurită În mintului, sliinlel si culturii Se
teresele personale ale coope tarlalelor, de posibilităţile de de măsuri adoptat de plenară, nifestate si a stabilii noi mă credere politica partidului, va generaliza învătămîntul de
ratorilor cu Interesele gene mecanizare. La C AP. Geoaqiu ca în acest an să se însămîn- suri. menite să dinamizeze loa- desfăsurtnd o activitate neobo 10 ani, perfecţiona Invăţâmîn-
rale ale cooperativei. s-a Insistat, anul trecut, pe cu teze culturi duble pe cel pu le tortele, întreaga activitate sită, plină de dăruire şi avfnt l liI liceal, vor fi construite sl
noaşterea de către flecare coo îndreptată spre organizarea patriotic pentru înfăptuirea
Uniunea Judeţeană va mi perator, de Ia începutul anului, ţin 5 000 ha şi să se organize superioară a producţiei şl a programului desăvîrsirii con date în folosinţă, o scamă de
lita cu mal multă con a sarcinilor ce li revin în ca ze acţiuni susţinute, de masă, muncii, valorificarea deplină a strucţiei socialiste elaborat do mari edificii de învăţămlnt şl
secvenţă pentru aplicarea dru] brigăzii sl a tarlalelor un pentru curăţarea arboretului resurselor proprii, creşterea Congresul al IX-lea al l’ C.R , cultură : noua clădire a Insti-
neabătută a principiilor şl nor de va lucra. La C A P de pe păşuni $i fîncţcle natu neîncetată a eficienţei econo oamenii muncii din industrie lului politehnic din Bucureşti, Energeticienii de Io Termocentrala Paroşeni încă din primele
melor democraţiei cooperatiste Simerla se are în vede rale şi pentru fertilizarea lor. mice a fiecărei unităţi coope $1 de pe ogoare, de pe tărl- Centrul de televiziune şl Tea zile ale anului s-au antrenat într-o adevărată „bătălie", pentru
şl a conducerii colective în re luarea unor măsuri de In slrînsă corelaţie cu sarci ratiste. Cu deosebită pregnan mul învăţămfntuiul. ştiinţei sl trul National din Bucureşti, a da patriei cit mai multă energie electrică. Rezultatele lor
întreaga activitate a C A P , perspectivă care să asigure In nile de sporire a efectivelor tă au lost relevate posibilită culturii au ferma convingere noi teatre la Tq. Mureş si frumoase, au fost amplificate şi de reducerea termenului de re
sa folosească cele mat adecva urm ătorii 2-3 ani dublarea pro de animale trebuie asigurate ţile mari existente în Judeţul că roadele muncii lor slujesc Craiova, 7 000 săli de clasă şl paraţie a grupului de 150 megavaţi, care a intrat in funcţiune
te forme de mobilizare a coo ducţiei de legume sl cea a sec Si adăposturile necesare, pre- nostru — privind dezvoltarea în flo ririi patriei, prosperităţii, altele. la puterea nominală îna inie de termen, ceea ce
peratorilor la îndeplinirea sar rum şl o profilare a unităţilor Programul cu care Frontul
torului zootehnic. In care scop sectorului zootehnic, sporirea bunăstării şl fericirii fiecărui U nităţii Socialiste se prezintă a însemnat o victorie în competiţia cu timpul, iar pentru eco
cinilor ce le revin în anul 1969 se vor face investim de 2 mi In creşterea sl înqrâşarea ani considerabilă a efectivelor de cămin, a întregului popor nomia naţională, a însemnat mai multă „energie", pentru sa
Se va acorda o atenţie deose lioane lei. malelor. animale şi a producţiei aces „Întreaga activitate a parti în faţa alegătorilor constituie, tisfacerea cerinţelor consumatorilor.
bită organizării mal bune a Există, de asemenea, condi tora — sursă sigură şt perma dului si statului nostru — sub pe drept cuvlnt, programul r i
muncii, aplicării regulilor a- Participanţii la plenară au a ţii prielnice pentru extinderea nentă de venituri lot mal mari liniază Manifestul Frontului U- dicării neîntrerupte a nivelului
grolchnice, întăririi actlvilătl! dus critici aspre modulul cum si ridicarea potenţialului pro penlru cooperativele agricole m lăţii Socialiste, — tot ceea de trai al celor ce muncesc, a
de îndrumare si control, atra întreprinderile de mecanizare ductiv al livezilor, precum şl şl ţăranii cooperatori ce se înfăptuieşte In România, bunăstării lor. al întă ririi con
gerii tuturor tira n ilo r coope a agriculturii deservesc coo pentru dezvoltarea legumicul- Concomitent cu preocuparea în industrie, In agricultură, tn tinue a orlnduirll socialiste —
ratori la munca pentru înde perativele agricole de produc lurii. In aceste ramuri de pro pentru îmbunătăţirea activită stiintă şi cultură, este închi cucerirea cea mai de preţ a
plinirea sarcinilor în sectorul ţie, precum şi la adresa acti ducţie. trebuie Insistat asupra ţii economico-organizatorlcă. nat omului — suprema valoa poporului nostru.
producţiei cerealiere, animalie vităţii unor specialişti, venind lucrărilor de întreţinere a li vom depune eforturi stăruitoa re a societăţii socialiste". Anul acesta se va generali
re, în pomicultura sl legumi cu numeroase propuneri vezilor, combaterea dăunători re pe linia creşterii nivelului Pc baza creşterii venitului za şl încheia acţiunea de ma
cultura. 1 M A. „merg" pe linia de a-şl lor, amplasarea grădinilor de profesional ş( cultural al lu naţional, în perioada care a jorare a salariilor, astfel că
realiza planul din lucrări de în 1970 toti salariaţii vor be
Sarcinile planului de stat arături, dar nu respectă con legume pe terenuri care să o crătorilor din agricultură, edu trecut de la Congresul al IX-
pe anul 1969. obiectivele tractele la o seamă de lucrări fere posibilităţi de Irigare a în cării lor in spiritul dragostei Ica. partidul $1 stalul nostru au neficia — pe întregul an —
ce ne revin din hotărîrea şl care, din această cauză, nece tregii suprafeţe cultivate. Este fată de muncă, a răspunderii luat un sir neîntrerupt de mă de salarii sporite In 1969--1970
se vor construi cu 50 la sută
angajamentul conferinţei Jude sită un volum mare de mun necesar ca $1 organele care faţă de avuţia obştească şi a suri pentru ridicarea venituri vedeau sarcinile cincinalului ; G
ţene de partid sînt pe deplin că manuală: împrăstlerea în contractează producţia de le respectului faţă de toate înda lor $1 îmbunătăţirea condiţiilor mai multe locuinţe decît pre E O AGIU
realizabile. Datoria noastră, a grăşămintelor, balotatul pale gume să depună mai mult In toririle cetăţeneşti de trai ale tuturor categoriilor
consiliului uniunii judeţene, a lor, tocatul furajelor, întreţine teres penlru asigurarea semin In această perioadă, cind în de oameni at muncii. Au fost cheltuielile soclal-culturale ale
conducerilor cooperativelor a rea mecanizată a unor culturi. ţelor, urmărirea executării la tregul popor se pregăteşte majorate, cu un an ma! devre stalului se vor ridica la sflrşi- te 700 rle tineri harnici si en
grlcole, a tuturor cadrelor teh Din cauza defecţiunilor la timp a lucrărilor la întreţine să-şi aleagă reprezentanţii în me decît prevedea planul cin lul perioadei la peste 5 300 lei luziasti iau paile la lo.de ac
nice din unităţi este să combinele de cereale, la se rea culturilor $1 preluarea în organele puterii de stat, cind cinal, salariile mici la peste un pe o familie. Vor spori venitu tiunilc ini reprinse. f'Qc part*,
nu precupeţim ntcl un mănător! şt a tntîrzieri! unor condiţii optime a recoltei pe întinsul patriei se desfăşoa milion de salariaţi; în 1968 a rile băneşti ale tărăniml, se va din cor şi formaţia de dansuri,
efort pentru realizarea $i lucrări de semănat şi recoltări Tovarăşii Ioan Cosma, prlm- ră o entuziastă întrecere pen început experimentarea noului perfecţiona si dezvolta sis din echipa dc teatru sl din fn-
depăşirea acestor obligaţii, să se pierd cîte 200—300 kg griu secrelar al Comitetului orăşe tru fntîmpinarea, cu rezultate sistem de salarizare într-o se temul de ocrotire a sănă Reţeaua cooperaţiei de con ral. slnt solişti vocali apreciaţi.
dovedim că slntem în măsură la hectar. După arăturile de nesc de partid Brad, preşedin remarcabile, a celei de-a rie de întreprinderi, Iar la în tăţii, va creşte volumul des sum si cea a prestărilor de La multe concursuri judeţene
să facem o organizare mal bu tele comitetului executiv al XXV-a aniversări a eliberării ceputul acestui an au fost mă facerii m ărfurilor şi al pres servicii căi re populaţie au că- Si pe tară au adus premii, cio
nă a muncii şi producţiei care vară, pe unele tarlale răsare consiliului popular orăşenesc, patriei şl a Congresului al X- rite salariile cadrelor didacti taţiilor către populaţie pâlat in ultim ii ani o dezvol pli penlru măiestria lor inter
in final să conducă la sporuri grîul la fel ca ş! toamna după Marla Olleanu, contabil şef la lea al partidului, toţi lucrătorii ce, ale m uncitorilor sl perso „In spiritul politicii naţiona tare susţinută, reuşind sâ sa pretativă. laude înlrcqii comu
însemnate de produse, la întă semănat. C A P Orăstioara de Sus, şi din agricultura judeţului, ală nalului tehnico-adminislrativ le marxist-lenmiste a Partidu tisfacă cerinţele localnicilor, să ne. Un merii deosebit il are
rirea economic o-organizaloriră Referitor la activitatea spe alţi vorbitori, s-au referit la turi de ceilalţi oameni ai mun din industria alimentară şi u lui Comunist Român, candida eoni racleze lucrări cu clien sora medicală Datnnica Mac<>-
a unităţilor cooperatiste, In necesitatea acordării de către cii, sini hotăriţi să-şl sporeas şoară ; a avut loc, Incepînd din ţii Frontului U nităţii Socialis ţii din alic localităţi. S e d ii vet, autoare a unor texte inte
creşterea nivelului de trai a cialiştilor dtn agricultură, to U J.C A.P. si Direcţia agricolă că eforturile fn scopul reali 1967, majorarea generală a te — proclamă manifestul — lor existente : Irizcric. coafură, resante din tradiţia lolclorului
oamenilor muncii din acest varăşii Teodor Vaslu, secreta judeţeană a unui sprijin si zării exemplare a sarcinilor dc pensiilor $1 au fost introduse vor acţiona pentru dezvolta cizmărie, croitorie, mecanică, IocqI, care au losl apreciate
important sector de activitate rul comitetului comunal de îndrumări mai concrete si ope plan şt a angajamentelor luate pensiile pentru ţăranii coope rea continuă a frăţiei dintre loto, brutărie, silonăric, zidă in mod deosebit pe scenele ju
al producţiei materiale. rative în rezolvarea probleme în Conferinţa judeţeană de ratori Din fondurile statului oamenii muncii români, ma rie. tăiat lemne, închinat vc-
partid llia, primarul comunei, deţului.
Participanţii la plenară au Tovlcă Manea, preşedintele lor care se ridică In coopera partid s-ou construit în ultim ii trei ghiari, germani, sirbi si de alte setă, li se vor aduuqa altele, Secretarul comitetului comu
ascultat în continuare in for tivele agricole de producţie Asigurăm conducerea parii- ani peste 155 000 de aparta naţionalităţi, pentru ca îm ca tapiţerie, croitorie pentru nal dc parlid. Sabin Băcşanu,
marea asupra realizării fondu C A P. Boz, $1 alţii, au propus Ei au cerut ca Instructorii si dutui, pe dumneavoastră, iubi mente la oraşe şl în centre preună. în strînsă unitate, să femei, tricotaje si n frizerie In completează tabloul (căină ri
asigure înflorirea patriei
so
muncitoreşti, iar locuitorii sa
lui de pensii st plata pensii Direcţiei agricole judeţene să aparatul acestor organe — des te tovarăşe Nicolac Ceauşescu, telor şl-au clădit 160000 de cialiste comune, libere si inde satul Aurel V laica. lor inlăptuite in Gcoariiu şi
lor pe anul 1968, prezentată se preocupe de permanentiza tul de numeros de altfel — să de întregul nostru devotament case noi. pendente". — Dacă ne qi nclim că In defineşte pe cele viitoare.
de tovarăşuT Mircea Lăsconi, rea lor pe o perioadă mai în stea mal mult în unităţi, să nu faţă dc politica partidului, şl Poporul nostru se prezintă 1059 aveam 2-3 sedii dc pres — OrqanizQtia comunală de
preşedintele filialei Hunedoara delungată în aceeaşi unitate se rezume doar la constatări, ne exprimăm hotărfrea dc a Desigur, tabloul ridicării bu Ia apropiatele alegeri animal tări de servicii, cu sase lu partid, cei peste 550 de comu
a Casei de pensii sesizări si culegerea de date. munci n i clan sporit pentru năstării întregului popor este de voinţa do a duce cu fer crători — tine să precizeze Pe nişti. au un rol pnz.itiv în via
(5—10 ani). De altfel, specifi ri să contribuie efectiv la înlă mult mai complex, mai cuprin
Pe marginea documentelor turarea neajunsurilor înflorirea continuă a coopera zător ; creşterea standardului mitate pînă la capăt sarcinile tru Dudas. preşedintele coope ta comunei, sînt prom otorii
prezentate în plenară, numeroşi cul unor acţiuni în agricultu tivelor agricole de producţie, de viată este omniprez.ent tn desăvîrsirii construcţiei socia rativei de consum — $i eiteva acţiunilor, ai finalizării lor. Iar
In cadrul dezbaterilor a luat
participanţi, în cuvîntul lor ră -- selecţia animalelor, plan cuvîntul tovarăşul Cazimlr dezvoltarea lor armonioasă, toate sferele trebuinţelor ma liste, de a-si făuri un viitor lu unităţi comerciale, cărora li dacă bilanţul cu care comuna
au analizat în spirit critic şl taţiile noi de pomi fructiferi Moldovan, membru In Biroul creşterea contribuţiei la pro teriale si spirituale ale oame minos, o patrie puternică, in s-au alăturai maqazinui uni noastră intimpină ater/crile re
autocritic realizările obţinute, sau viţă de vie, lucrările de permanent al Consiliului gresul general al patriei noas nilor muncii din tara noastră dependentă si suverană pe versal modern, cofetăria, două ta 2 martie este boqQt, dacă
scoţlnd în evidenţă, cu deose tre socialiste, la ridicarea bu Prczenlînd în faţa poporului destinele cl In aceeaşi măsu bulele, librăria, nc dăm scama lata satelor noastre, lehil dc
bire, rezervele ce mai există în Irigaţii, de combatere a ero U N .C A P . V orbitorul a apre năstării materiale şl spirituale bilanţul însufletilor al unei e ră, poporul nostru este hotă- dc paşii mari lăcuti $i pc o- \ ia{ă al oamenilor s-au schim
toate unităţile agricole, precum ziunii solului etc. — reclamă ciat rezultatele obţinute dc a poporului român* tape deosebit de rodnice, a! rit să-şi aducă şi în continua ccaslă linie, a satisfacerii cit bai. aceasta dovedeşte cu toti
$1 necesitatea întăplulril exem drumului parcurs de România re toată contribuţia la întări mol depline a cerinţelor cetă comuniştii nu muncit fără pre
plare a sarcinilor ce le revin după Congresul al IX-lea al rea sistemului mondial socia ţenilor Dc altlcl. vreau să o- get, au losl in fruntea acţiu
din măreţul program de dezvol P.C.R., Frontul Unităţii Socia list. la trium ful cauzei socialis răi că numai anul trecut am nilor irit reprinse
tare a agriculturii stabilit de liste, exponent al voinţei în mului. înţelegerii între popoa realizai beneiicii peste plan In Ce ne propunem să facem7
Congresul al IX-lea st Confe tregii naţiuni socialiste, adre re si păcii In lume. valoare de 08 000 lei. M ulle ! Si toate In folosul r i
rinţa Naţională a partidului. sează prin manifest o înflăcă Dînd glas acestor nobile nă O imensă vjafei cullural-ar- dicării nivelului nostru de v ia
— Cooperativa noastră — Manifestări cultural-educative rată chemare către toti cetă zuinţe care-l animă. în M ani tislică pulsează in comuna tă, n bunăstării şi fericirii
arăta tovarăşul Pavel Turcu, ţenii patriei — români, ma festul Frontului Unităţii Socia Geoaqiu. Cinematografe, muzeu, noastre dc azi şi a celei v ii
preşedintele C A P . Toteştl — ghiari. germani şl de alte na liste se subliniază : „Cetăţeni cămin cultural care a devenii toare. urmînd neabătut cuvin-
deşi a depăşit producţia medie ţionalităţi, vîrstntc! $1 tineri, Si cetătene! Votlnd pentru nelncăpălor si se va construi tul plin de înţelepciune al
realizată pe judeţ la griu sl cultură, care au susţinut re bărbaţi sl femei — de a păşi candidaţii Frontului U nităţii altul. 749 de c/ev/ Jnvnfcl fn partidului pe calea apropierii
porumb, aceste producţii pu despre legea electorală nr. 28 citaluri din lirica patriotică neabătut înainte pe drumul Socialiste, votaţi penlru Înfăp SCoh noi şi la liceul aqricol, vie ţii salului de cea a oraşu
teau fi sporite, după aprecieri din 1966, despre politica In / românească şl seri literare progresului şl bunăstării, pe tuirea politicii externe mar- 4 qrădinite pentru copii (nlrc lui.
realiste, cu 50—60 la sulă ternă şl externă a partidului pe temele: „De la trecut la drumul desăvîrsirii socialismu xist-leniniste a Partidului Co trei $i sase ani luncfioneazâ ...File dc monoqralie prezen
Ceea ce împiedică obţinerea Si statului nostru. Simpozio prezent" şt „Caragiale despre lui sl a trecerii treptate spre munist Român $i a statului pe raza com unei; cadrele de tă. qinduri peritru cea viitoare.
de producţii mal mart este nc- @ 36 de cămine culturale nul a fost urmat de spectaco comunism. nostru — politică închinată în specialişti de In Staţiunea ex O scriu oamenii. Oamenii n-
execularea la timpul oplim a lul „Doina Slrelului", prezen alegerile de altădată". La alegerile de la 2 martie, tăririi prieteniei si alianţei cu perimentală de aici au desco ceştia harnici şi inimoşi. încre
lucrărilor de bază, datorită din judeţ au fost, în aceste tat de artişti amatori ai clu candidaţii Frontului Unltâtii toate ţările socialiste, dezvol perii o seamă de metode noi. dinţaţi că toi ce se înfăptuieş
două zile de la sflr$itul sâp-
prezentei slabe la lucru, toc bului din Călan Sub acelaşi Q „Ţară mîndrâ şl frumoa Socialiste, reprezentanţi de tării relaţiilor cu toate statele, care se optică tn multe uni te este pentru ei, pentru feri
mai în oceste perioade a unei tâmînii, gazdele unor expu titlu s-a desfăşurat şi simpo să", „Votăm", slnt titlurile frunte ai muncitorilor, ţărani indiferent de orlnduirca socia cirea vie fii lor sl a patriei qc-
părţi însemnate din membrii neri pe teme ca „Creşterea zionul de la Hărău. Aici ex programelor pe care brigăzile lor si Intelectualilor, ai tuturor lă. întăririi suveranităţii si in tăţi ale aqricullurii noastre ncroasc fn care trăiesc. Ade
nivelului de trai, tel suprem
cooperatori. al politicii partidului nostru'1, punerile făcute de Petru A l artistice din numeroase clu păturilor sociale, au ca platfor dependenţei patriei, cauzei pă socialiste. vărate file dc monoqrolie ale
cii si securităţii
popoarelor,
buri. case de cultură si că
Această problemă cardinală „Probleme actuale ale poli bii, secretaml comitetului de mine culturale le-au prezen mă politică programul Partidu progresului si viitorului fericit A lături de vtrstnici. cei pes orln du irii socialiste I
a agriculturii — participarea ticii externe a R S R ", „Fron partid, Dumitru Voica, preşe tat pe scenele din localitate, lui Comunist Român. In lumina al omenirii
la muncă a tuturor coo tul Unităţii Socialiste, expre dintele consiliului popular iar cînlecele şi jocurile loca acestui program, Frontul Uni
peratorilor nu numai cind sie a unităţii întregului comunal si Sirnion Filimon. le au fost închinate apropia tăţii Socialiste va acorda o a împreună cu întregul popor,
vor, cl în perioadele op popor", „Profundul democra directorul căminului cultural tenţie deosebită continuării In oamenii muncii din judeţul
time penlru efectuarea lu tism al orlnduirll noastre". s-au referit si la noul sistem tei sărbători de la 2 martie. ritm susţinut a Industrializării, Hunedoara încearcă sentimen
te de adîncă satisfacţie si în
crărilor — îmbracă două as Pentru susţinerea expunerii de organizare si funcţionare dezvoltării neîncetate a torte credere faţă de programul de Peeletaiele î'ealizăriloa8
pecte: respectarea prevederi „Creşterea nivelului de trai a consiliilor populare. @ O seară de Întrebări lor de producţie In toate ju
lor statutare în ce priveşte ţel suprem al politicii parti şi răspunsuri pe marginea le deţele şi localităţile patriei — o înaltă ţinută realistă al Fron
drepturile de proprietate per dului nostru", s-au deplasai 0 6 brigăzi ştiinţifice s-au gii electorale a atras la că factor hotărltor al progresului tului U nităţii Socialiste. fată
sonală a cooperatorilor sl creş deplasat, sîmbătă sl dum ini minul cultural din Velei nu societăţii socialiste, ridicării de tabloul luminos pe care-l In cinstea alegerilor de la De o atenţie deosebită se
terea cointeresării lor materia la sate numeroşi economist» că, In satele Bretea Mureşa- meroşi localnici, ca sl în sa nivelului de trai al populaţiei înfăţişează mersul ascendent al 2 martie, întreprinderea cine bucură din partea spectatorilor
le faţă de activitatea din coo din municipiul Deva. nă, Bacea, Hăşdat, Peştisul lul Hercpeia, iar la punctul al asigurării Independentei şi societăţii noastre socialiste pe matografică judeţeană prezintă filmele care înfăţişează vizite
perativă. $ „Coordonale electorale Mic şl Ia şantierul de con de consultaţii din satul Tisa, suveranităţii naţionale drumul trasat de partid. Mine o serie de filme documentare le conducătorilor de partid şi
rii, sidcrurqistii, cnergeticienii.
Din numeroasele exem 1969", „România In cifre şi strucţii din Deva Membrii discuţia organizata a avut ca Plnă In 1970 vor intra tn constructorii, ţăranii coopera şi artistice, care vor rula atîi de stat In judeţele patriei,
ple date de vorbitori reie fapte", „Hunedoara zilelor acestor brigăzi au vorbit ce- Iernă viata nouă a salului Un funcţiune alte aproape I 00() tori, toţi oamenii muncii de pe la oraşe cit si la sate. Dintre i are vor fl rulate împreună cu
se că în aproape toate coope noastre" stnt titlurile simpo lătenilor despre semnificaţia jurnal vorbit interesant l-au de noi capacităţi industriale, o- aceste meleaguri. îsi exprimă acestea amintim filmele docu filmul H olărîrile Plenarei CC.
rativele se folosesc loturi per zioanelor realizate în 11 so alegerilor de la 2 marile şi realizat la căminul cultural sigurîndu-se o repartizare te din nou, în aceste zile. hotărf- mentare „Construim", „Comori al P.CR. din aprilie 1968. A-
sonale cu mult mal mart decîl te din judeţ, printre care llia despre principiile care stau l.n din comuna Sarmizegetusa in ritorială tot mai echilibrată o rca nestrămutată ca, In cadrul de artă românească", .Peslt reslea vor fi proiectate la că
cele prevăzute de Statutul Certej, Sarmizegetusa, Hărău baza legii electorale nr 23 ginerul agronom, medicul si forţelor de producţie, pulerni- întrecerii pe care o desfăşoară plaiuri si coline", care se vor minele culturale din Luncoiul
C A P , unii membri coopera La llia, simpozionul „Coordo directorul căminului cultural ca dezvoltare şi modernizare a in cinstea celei de-a 25-a ani proiecta în localităţile: Sar- de Jos, Vălisoara, Răiţa si din
tori participă numai la recol nale electorale 1969" a fost Q Cetăţeni din Dineul Mic. din localitate Problemele a- ram urilor industriale care au versări a eliberării patriei si mizeqctusa, Cirnesti. Toteşti iile localităţi.
tarea furajelor pentru a avea realizat de juristul Al. Iolo- bordale s-au axat pe politica un rol determinant în promo a Congresului al X-lca al Reia, Unirea Tuştea Altele Filmele artistice „Politică cu
nutreţ ca să crească un număr vlci si ziaristul I Codrcanu Jeledinti, M ărtinrşti, Zdrapti, externă a partidului nostru, varea progresului tehnic şi Partidului Comunist Român, cum sînt : „Temelii dc oţel" delicatele", „O scrisoare pier
mai mare de animale decîl Celor peste 100 de partici Gura Rujii şi Burjuc au avut pc probleme privind sănăta valorificarea superioară n ma să-şi aducă loalîi contribuţia .Rapsodia română", „Cronică duta". care satirizează alegeri
prevede statutul, păşuneoză în oaspeţi pe membrii careuri tea publică si progresul agri teriilor prime şi totodată şi a la înfloriroa multilaterală a pa la un m iracol”, „Scoarţe popu le din trecut, vor fi. de aseme
mod abuziv. La C AP. Romos, panţi 11 s-au vorbit despre lor literare de la casele de culturii cooperalivizate. producţiei bunurilor de con lare" vor fi prezcnlale la Bă nea. proiectate pe scenele că
de exemplu, circa 160 de fa Frontul U nităţii Socialiste, sum. Accentul principal se va triei — Republica Socialistă nită, Cimpa, J iot, Iscroni minelor culturale din mai
m ilii au loturi personale între n pune pe intensificarea acţiunii România. Cîmpu lui Neag multe localităţi