Page 11 - Drumul_socialismului_1969_02
P. 11
t
„Ţinutul hunedorean în tipărituri" I
Din nou Muzeul judeţean din Şl. Males „Relaţiile comercia zări sau cel mai vechi text ti Aşadar, de aici, din Deva,
Deva ne prilejuieşte o emoţio le ale Ţării Româneşti cu A r părit al „U llim alum “-ulul, tr i Gcorge Bariţiu, membru de \
nantă întlln ire cu istoria în dealul pînă în veacul al mis de Horla nobilim ii din De onoare a Societăţii de istorie S P EC TA C O LE
cărcată dc fapte a ţinutului X V III-lea" — care reliefează va ( II noiembrie 1784), publi şi arheologie din judeţul Hu
Prima lună a anului evidenţiază: rul, care va zăbovi In faţa mărtu rolul oraşului Haţeg în schim cat In revista „Budapesti Szem- nedoara, face cunoscut că do URICAN1 : „R e vista revistelor*',
hunedorean, din nou vizitato
cu
Ţara
burile comerciale
le" (1867) şi cu siguranţă că se
a-
nează un număr de cărţi
riilo r din expoziţia „Ţinutul Românească din secolul al va apleca cu pioşenie peste ceslei societăţi: „In semn dc spectacol re v u is tic in 2 pAr(■ şi 32
hunedorean în tipărituri", va XlV-lea ori a Iul Ion Lupaş — volumul de documente tn care mulţumită călduroasă din par (ie ta b lo u ri, su sţin u t dc T e a tru l
încerca sentimentul înalt al care în „Rcatităţi Istorice în Silviu Dragomir — originar din tea mea îmi permit a transmi dc stat dc estradă d in Deva.
Succese remarcabila, dar şi mîndriei poporului nostru. Or I » te... unu prea micu adaosu ta
ganizată de Comitetul judeţean
biblioteca
societăţi
acestei
pentru cultură şl artă, Arhivele
statului din Deva şl Muzeul ju însemnări dinfr-o expoziţie scfenţlflce şl anume „Dlcţtona- C IN E M A
rlu romăncscu — ungurcscu de
deţean. noua expoziţie, amena George Bari|iu ; bicfîonarui
însemnate rezerve nefulusite jată în trei încăperi, prezintă lim bii române elaborai cii pro to g ra fu l „P a tria ” ) ; N lco la i Bnu-
tipărituri şi publicaţii (cărţi,
iectil de George Bariţiu ; Glos-
D EVA : U rle tu l lu p ilo r (cinem a
reviste, ziare) care se referă
la dezvoltarea Istorică a jude voivodatul Transilvaniei din Gurasada — consemnează faptele sariu de vorbele străine...'*. m an ( „ A r ia ” ) ; S IM E K IA : T re i
secotele X II— X V I"
aminteş
Ilunedoreanule, caută-ţi timp i
eroice ale anului 1848 sau asu
După un tur do orizont prin că luna a fost încheiată cu re ciere, în condiţiile în care din ţului Hunedoara, din cele mai te existenta cnezltor români la pra broşurii „M o ţii", de Ion şi poposeşte cîteva minute tn g răsuni („M u re ş u l"); H U N ED O A R A ;
clleva unitâti economice din zultate bune — iar In interva 41 de produse nu s-au rea vecin tim puri şi pînă în pre Începutul secolului al XV-lea Rusu Abrudcami. sălile muzeului din Deva. V'ci IC.O. (,,C onstructo r u i"); Pasăren cu
judeţ „METRONOMUL ECO lul el chiar dacă au existat os lizat 4 sortimente, invită nu zent. precum şi la rolul cultu pe Valea S tre iu lu i; se va opri Nu este tipăritură sau piihli- răsfoi cu privirea Iile em oţio pene m in u n a t cojocatc („F la că ra ") ;
N O M IC " face prim ul bilanţ cilaţii între plus şl minus — numai la reflecţii pe planul ral al două vechi centre hune- cu siguranţă tn fata actului da ratie expusă care să nu te în nante din trecutul de luptă al F ratele d r. H o m e r („S ld c ru rg is -
lunar al anului 1969. Reţine a- totul este în ordine, nu con qtndirli economice, d şl la dorene — Devji şl Orăştie. tat la Buda, la 2 februarie demne să zăboveşti în preajma acestor ţinuturi, vei face cunoş
lenţla cfi 1n acele întreprinderi vinge pe nimeni, nu are su măsuri de natură tehnică si De la intrare ni se înfăţi 1508, prin care Vladislav al ei, să-i descilrezi sensurile ma tinţă cu publicaţii care aleslă tu l") ; C A LA N : O m ul fără paşa
unde s-au făcut pregătiri te port ştiinţific, nici economic şl oiganizatorică capabile să de şează publicaţii şi articole care If-lea, regele Ungariei, donea jore. Găseşti aici rapoartele cultura străveche n oraşelor O- p o rt ( „ I I lu n lo ” ) ; T K L IU C : Dă
meinice pentru noul ah nici cu atît mai puţin o fundamen termine un mers ascendent în oglindesc preocupările arheo ză moşia Gcoagiul dc Jos, Astreî privitoare la stipendiile răşlic si Deva, de la „ Palia", laba. prie tene ! („M in e ru l” ) v
vicisitudinile anotimpului fr i tare logică Este un fapt lău toate sectoarele de activitate. logice, referitoare la epoca pa- din comitatul Hunedoarei, lui acordate şcolilor româneşti din cartea de căpătîi, pînă la scrie GHF.LAR : Sora cea m a rc ( „ M i
guros şl nici greutăţile In a dabil că m inerii din Valea Cu toate că la buşteni total — leolilică (peşterile Cioclovina, Radu, voievodul Ţării Româ satele Spini, Rîu Alb, C lrjiţi. rile ştiinţifice ale lui Gavril : n e ru l") ; P ETR O ŞAN I : Poem ul
provizionare nu au Impietat Jiului au încheiat prima lună după cum rezultă din situaţii Ohaba-Ponor), neolitică (Tur- neşti, fiicei sale Anca şi fra Vcţel, Baru Mare. întîlnsşli Todică, de la „Povestito ce lo r două In im i („? N o ie m b rie "):
asupra bunului mers al pro cu rezultate pozitive, dar şi le prezentate Direcţiei de sta daş), epoca metalelor, atesta telui său Vlad, sau a scrisorii aici dizertaliunea privind rid i rul" — foaia pentru cui- i Judecata („R e p u b lic a ") ; L U -
ducţiei. Activitatea Intensă, mal Îmbucurător era dacă tistică de către întreprinderi — tă prin descoperirile arheolo principelui M ihail Apafi, din carea agriculturii româneşti, ţi tura poporului, apărută (a P E N I : J o c u ri In tro riip te („M u n c i
toresc” ) ; Astă seară mă distrez
plină de abnegaţie, a adus co pulsul abatajelor ar fl fost planul este îndeplinit, realiză gice, unde lucrările lui M ir- septembrie 1662, din care va nută de loan Axente Sever la Deva. pină la „Sargelia" sau („C u ltu ra l") ; LO N E A : In to a r-
lectivelor de muncă de la C.$. menţinut zl de zl. decadă cu rile puteau fl şl mai conclu cea Rusu „Depozitul de bron desprinde refuzul iobagilor Orăştie, dar ceea ce emoţio „Ccteră cu glas de foc" si vei ce-te („M in e ru l") ; P E T R IL A :
Hunedoara, Uzina „V icto ria " decadă la nivelul sarcinilor de dente, dacă In balanţă nu tră zuri de la Balşa" şi „Urme da români hunedoreni de a pre nează pe oricare este foaia în încerca emoţia puternică pe O peraţiunea „S a n G cn n a rn ”
Cfilan, I M. Hunedoara şl Deva. plan. „M etronom ul economic" geau înapoi cel I 620 mc la cice pe dealul cetăţii Deva", sta obligaţiile feudale. Va găsi, gălbenită de ani, ce poartă scri care ţi-o dă sentimentul dra („M u n c ito re s c ” ) ; V U L C A N : Co
Combinatul carbonifer, F.C. consemna deunăzi că la I.M î F. Orăştie şi 972 mc la IP. semnată de dr. Oclavlan Floca privitorul. In original „S loiului sul unui mare cărturar ronvni gostei pentru locul în care tră ra b ia „P asărea a lb a ş tri" („M u n
Orăştie. „M arm ura" Simeria şl Ţebea echivalentul răm înerilor Haţeg. Dară la sortimentul sînt documente relevatoare N i oraşului Haţeg" (In 1876) p ri — Gcorge Bariţiu. Scrisoarea e ieşti, pentru înaintaşii tăi cito re sc") ; O R A ş t i e : T a ndreţe
altora primele roade, primele în urmă era egal cu produc lemn de mină. numai Ia Orăş- velul avansat de dezvoltare a vind organizarea acestei aşe datată „Deva, 30 Maiu 1882“. LUCIA LICIU („P a tria ") ; P riete nele („F la c ă ra ") ;
satisfacţii. Această prezenţă ţia pe 5 zile. Asigurările date lie apare o restanţă de minus stalului liber dac — despre G E O A G IU -itA l : O zl nu tocm ai
activă aduce In balanţa rea atunci dc conducerea între 450 mc. la lemn de celuloză care vorbesc vesligiile scoase norocoasă ; H A ŢE G : în tlln ir e In
lizărilor judeţului nostru un prinderii cu privire la recu toate întreprinderile forestie la lumină în M unţii Orăşllei m u n ţi („P o p u la r” ) ; O RAD : Sta
plus de 1 8o0 lone oţel, 375 to perarea răm înerilor în urmă re. din păcate, sînt tributare şi pe valea Mureşului — este REPQItTAJ- PU$LieiTATl ^ REPORTAJli to rn ic ia ra |lu n ii („S teaua ro ş ie ");
ne laminate. 235 tone fler in au devenit realitate: planul a Minusul ce va trebui recupe dovedit de lucrările profesoru M u G U U AB A R ZA : llo m b re („M in e
minereu marfă, 248 tone căr fost îndeplinit şl depăşit cu 6 rat însumează I 699 mc din ca lui D M . Theodorescu şi ale r u l” ) ; IL IA ; Ilc ld l („L u m in a ").
bune brut. 2 677 tone' huilă tone cărbune. Pentru oricine re aproximativ 75 la sulă la academicianului C. Daicovlclu.
pentru cocs şl semlcocs, 118 apare evident şl cu atît mal l.F. Petroşani şl Orăştie. Sem iar epoca romană oferă p rivi
tone de carne şl alte cantltătl mult pentru comitetul de di nalăm prezenţa unul handicap torului clleva rarităţi : „Die ÎNTREPRINDEREA centrală
de. produse industriale şl ali recţie că o asemenea depăşire creat mai mult sau mai puţin A ltcrlh iim e r Daclens In dem
mentare obţinute peste preve nu poate face faţă unor even artificial şi la alte unităţi eco heutigen Slebenburgen" (apă R A D IO
derile plănuiţii. tuale dereglări ce se pot Ivi nomice l I.L. Brad are o res rută la Viena în 1775) amin
încă din faza de Întocmire în luna februarie. Consemnăm tanţă la mobilă în sumă de teşte despre monumentele TERMOELECTRICĂ DEVA
a planului pe 1669 s-a cunos totuşi această depăşire cu spe 172 000 lei. Iar la prefabricate române din judeţul Hunedoa P R O G R AM U L I : 6,05—0,30 M u
cut că prevederile acestuia ranţa şl convingerea că ca va 19 mc. ra (Sarmizcgetusa — n i Pala zică şi a c tu a lită ţi ; 9.30 R am pa ;
sint mobilizatoare, că munca fl sporllâ cel puţin pînă la Evident că în munca de în tul Augustalilor, Forul — M i- organizeazS, în perioada 17-20 februarie 1969, concurs 9.50 D a n su ri d in opere ; 10,00 M u
zică corală ; 10,10 C urs da Jlm ba
pentru Îndeplinirea Iul incum nivelul angajamentului asumat deplinire a sarcinilor aferente cia cu caslrul roman, avînd pentru ocuparea următoarelor posturi dc maiştri : franceză ; 10.30 Al uzi că p o pulară ;
ba multă tenacitate, o înaltă de colectivul de mineri lunii ianuarie au existat greu tipărit Însuşi planul acestui — lin post dc maistru termocnergctic pentru came 11.05 A r ii d in operete cu V ă ii N i-
răspundere tnceptnd cu prima Cu ocazia dezbaterii cifrelor tăţi. lipsuri şi neajunsuri, d ir castru). ra dc comanda bloc ; culescu ; 11,15 M e lo d ii de estra
da ; 11,45 S fa tu l m e d ic u lu i. C om
zi, prima decadă, prima lună de plan pe 1969 s-a relevat In ele reclamă nu atît justificări, Inlr-nna din încăperile ex — un post de maistru şef de tură exploatare sta baterea fe b re i la c o p ii ; 13,00 M u
a anului. mod just ideea majoră că o- m otivări de tot felul, cl măsuri poziţiei, vizitatorul parcurge. în zică uşoară de Io n VasUescu ;
Pornind de Ia etalonul prl- blecttvele ce ne revin pentru practice care să amplifice ca cîteva minute, drumul lung, ţii electrice ; 12,20 C ronica film u lu i de Va le-
n a n Sava ; 12,30 în tlln ir e cu m e lo
.mar al aprecierii a cllvlia ţll acest an nu lasă nici un mo denţa, să evite zigzagurile, im- de veacuri, de la documentele — 4 posturi de maiştri termoenergeiici pentru sec d ia populară şi in te rp re tu l p re fe
^ ’onomice — ritm icitatea — ment Impresia că va fi un an primind activităţii economice ce aleslă continuitatea popo- ţia combustibil ; ra t ; 13.10 A va n p re m ie ră c o tid ia
•"zigzagurile înregistrate pe gra- uşor; dimpotrivă, este un plan acel puls care să situeze jude rnlui autohton daco-roman pe — un post de maistru AMC, specializat în auto nă ; 13,20 SollşU şl orchestre de
fin il producţiei la unele între vast şi complex, caro cerc e lui noşjro la nivelul sarcinilor pămîntul hunedorean pînă la m uzică uşoară ; 14.10 T o t În a in te :
14.30 C once rtul zUei ; 15.05 Piese
prinderi ne indică existenţa forturi stăruitoare, o muncă reieşite din planul de stat, al acelea care evocă marele seism matizări termice ; d is tra c tiv e ; 15,15 Ţ ă rii. In im a şi
unor rezerve mari, dar şl des plină de răspundere pe ţoale angajamentelor asumate In În social de la m ijlocul veacului — un post dc maistru principal AMC pentru mă ve rsu l. E m isiu n e de T ib e riu U -
tule deficienţe de ordin orga verigile producţiei pentru în trecere. al XlX-lea — anul 1848; va surători speciale şi automatizări ; tan ; 13,30 P e n tru p rie te n ii m u zi
R a d io ju rn a l.
cii
corale ;
16,00
nizatoric. Argumentaţia că da- făptuirea Iul, Această apre- A. NAGY zăbovi în fata lucrărilor Iul — 3 posturi de maiştri principali exploatare bloc, S port. B u le tin m e teorologic ; 16,10
C intece şl Jocuri ; 16.30 A nte n a t i
specialitatea termoenergetică ; n e re tu lu i ; 16.55 R adio p u b lic i
tate ; 17,00 F o n n a |ll de m uzică u -
Darea de seamă prezentata urmărească mal operativ acti — un post de maistru principal exploatare insta şoarâ ; 17.15 Ce e nou In ju d e ţu l
de comitetul de direcţie al În vitatea tuturor exploatărilor laţii electrice din centrală ; i dv ? H unedoara ; 17,30 In ritm
treprinderii miniere Deva a Stabilizarea cadre din subordine, pentru ca aces — un post de maistru principal PRAM ; de tango ; 17,45 R evista econom i
constituit obiectul unei vil dis tea la rîndul lor să desfăşoare — 4 posturi dc maiştri electricieni pentru camera I că ; 16,05 M uzică po pulară şi u
şoară ; 16,30 Gazeta ra d io ;
19.00
cuţii în adunarea generală a n muncă susţinută In vederea 0 m elodie pe adresa dum nea
reprezentanţilor salariaţilor. In în tă ririi disciplinei. încă de a- dc comandă electrică centrală ; I voastră ; 10,20 S port ; 10,30 M e
i
materialul prezentat de tova rum comitetul de direcţie tre La concursul pentru ocuparea posturilor vacante dc lo d ii po pulare ; 19,50 In tro d u c e re
poloneză
şi
3 dc C hopin :
op.
răşul inginer Gheorghe Tudor, lor constituie pro buie să înceapă lucrările de maiştri sc pot prezenta : 20.05 T e a tru ra d io fo n ic. S erial
preşedintele comitetului de di cercetare geologică pentru — absolvenţii şcolilor tehnice dc maiştri ; D onna A lba dc G ib M lhâescu.
recţie, s-a trecut în revistă ac descoperirea de noi zăcăminte, — absolvenţii şcolilor echivalate dc Ministerul !n- S cria a Ll-a ; 20.25 M uzică ; 20.30
tivitatea desfăşurată în anul să insiste mai mult asupra a M io riţa ; 21.30 V a ls u ri celebre ;
22,00 R a d io ju rn a l. B u le tin m eteo
1963, rezultatele obţinute, de blema esenţială celor factori ce pot determina văţămîntului cu şcolile tehnice dc maiştri şi care au ro lo g ic. S port ; 22.20 Jazz ; 22,40
fic ie n te le manifestate în peri creşteri substanţiale ale pro practică de maistru. M o m ent poetic. V e rsu ri de V.
o a d a analî^aţă precum *1 mă-* ductivităţii muncii, . îndeosebi 'Cererile dc înscriere la concurs sc depun la sediul N lcolescu ; 22,45 S uita sim fo n ică
M ih a l) A n d ri-
„C enuşăreasa” de
şurile ce se impun a fl luate prin folosirea la maximum a întreprinderii pînă la data de 15 februarie a.c., împreu cu ; 23,00 M e lo d ii m agazin ; 23.4j
pentru înfăptuirea cu succes a mat favorabil de lucru, îndeo anvelope pentru maşina de capacităţii utilajelor din dota M ic d iv e rtis m e n t p e n tru sextet op.
sarcinilor de plan pe anul sebi noilor angajaţi care se o- încărcat şl transportat cu si re. La îndeplinirea acestor o nă cu următoarele acte : 30 n r. 2 de D u m itru B u g h lci ;
1969. Din datele prezentate a blşnuiesc mal greu cu mese loz propriu, cabluri de forţă biective o contribuţie activă — certificatul de naştere (tn copie); 0,05—5,00 Estrada no cturn ă.
reieşit că întreprinderea mi ria de miner. Dar pe Itngă din cupru şl aluminiu, ţevi, trebuie să o aducă şi compar — diploma de absolvire (în copie) a şcolii tehni P R O G R AM U L I I : 8.10 T o t în a
nieră Deva a încheiat anul ca fluctuaţiile mari, s-au înregis conducte şi materiale de con timentul de organizare ştiinţi- ce de maiştri în specialitate ; in te ; 8.23 M uzică d in operete ;
re a trecut cu realizări mul trat, în cadrul exploatărilor strucţii. O parte din lemnul lirfi a producţiei şi a muncii, 841 S im fo n ia a IV -a „D e llc ia e
ţumitoare. Prin îndeplinirea miniere, multe absenţe nemo de mină nu a îndeplinit condi care are datoria să întreprin — autobiografia ; B a slllcn sls'’ dc A rth u r H oncggcr :
il.lo C urs de lim b a franceză. C iclu l
sarcinilor prevăzute la sorti tivate Astfel, Exploatarea mi ţiile cerute, îngreunînd munca dă studii şi cercetări în aşa — certificat medical ; 7. lecţia a 9-a : 9.30 Piese dc es
mentele de bază s-a creat pre nieră Muncel a avut în trimes In subteran. fel Incit să ofere celor care — dovadă din care să rezulte că au ocupai func i tradă : 10.05 R ecital llc n r y k Sze-
misa ca indicatorii producţi lucrează în subteran posibili ţia dc maistru în specialitatea respectivă timp de ccl pu I 1 yn g ; 10.30 Roza v io lu r ilo r ; 10,53
ei globale şl marfă să se de tăţi m ultiple de a da minereu Sonata (n Sol m a jo r p e n tru pian
dc George Stephăncscu ; 11.15 M u
păşească cu 2,1 la sută. A de calitate şi In cantităţi ţot ţin 5 ani, pentru candidaţii Ia posturile dc maiştri prin | zică po pulară ; 11.40 Duete d in
ceasta a fost posibil ca urma Adunări generale mai mari, să ofere soluţii pen cipali. opere ; 12,05 A va n p re m ie ră c o ti
re a creşterii productivităţii tru reducerea stagnărilor şi Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul în diană ; 12.15 Piese in stru m e n ta le :
muncii, care a fost mult su pierderilor materiale şt bă treprinderii sau la telefon 2815. 12.30 Vorbeşte M oscova : 13,00
C oncert de p rin z ; 13.30 R adiom n-
perioară în raport cu Indica ale salariaţilor neşti. ga zin ul fe m e ilo r ; 14.10 C lntă M ag-
torul planificat. Rezultatele în V orbitorul a insistat în con da C onstântlnoscu şi V la d D lo-
registrate — se menţiona în tinuare asupra unor aspecte de niste ; H.an M o m ent ş tiin ţific :
I I . 35 M e lo d ii de CAm clla DâscA-
material — constituie rodul ordin social, indirind şefilor 1 esc 11 vi A u re l M anolachc * 15,no
muncii entuziaste a m inerilor, tru l IV, 916 absenţe, faţă de Participanţii la adunare au de exploatare ca In relaţiile M u /.tcleni ro m â n i de azi despre
tehnicienilor şi inginerilor In 560 media pe celelalte trei făcut numeroase referiri la cu noii salariaţi să folosească m u zicie n i ro m ă n l de Ie ri ; 13.40
N vadiopublirltotc ; 16,00 M uzică dc
fruntea cărora s-au situat per trimestre. principalii indicatori de plan forme şl metode de muncă a estradă : 18,25 V ia ţa dc con ecrt
manent comuniştii. „La mina Deva — relata al anului 1969. Sarcinile pe decvate, să li se ofere condiţii a C apita lei ; 17.00 R a d io ju rn a l.
Deşi cifrele Înscrise în darea maistrul Alexandru Cosma — care ni le-am propus — spu de calificare şi cazare cores întreprinderea minieră S port. B u le tin m e teorologic ; 17.10
de seamă oglindesc o activita sînt necesare unele Interven neau tovarăşii Petru Jianu, punzătoare, care să le dezvolte C iclu l „C ln te cc dc Ie ri şi a zi" de
J.a u rcn ţiu P rn fctn ;
17,30 M uzică
te frumoasă, ele nu au mul- ţii operative din partea comi secretarul com itetului de partid dragostea pentru meseria a po pulară ; 17,45 R ecital de operă
lumit In totalitate, lucru ce a tetului de direcţie pentru In de la E.M. Muncel, Valentin leasă, talentul şi priceperea A ria Floi^escu ; 16.OS M e rid ia n e ;
determinat să se analizeze pe troducerea apel potabile în Poenaru, preşedintele comite lor pentru a deveni şi ei mun ilnncdnara-Teliuc 18.30 M uzică uşoară ; 18,45 M uzică
M uzică
corală
populară ; 19,05
larg lacunele ce s-au semnalat subteran. De asemenea să se tului sindicatului de la E.M. citori cu o înaltă pregătire rom anească ; 19.30 Curs dc lim b o
în activitatea celor patru ex urgenteze terminarea lucrări Certej, Inginerul V. Nenadov, tehnico-profeslonală. franceză ; 19:50 N oapte bună, co
ploatări miniere din subordi- lor la grupul social, creîndu-se şeful E.M. Ruşchiţa — vor pu Adunarea generală a salari p il ; 20.30 M uzică po pulară ; 20.30
P o tp u riu ri de
m uzică
uşoară ;
nea întreprinderii. In cuvlntul astfel condiţii mal bune de lu tea fi realizate numai prinlr-o aţilor s-a angajat să facă to 21.40 E m isiune lite ra ră ; 22.00 So
său, tovarăşul Zoltan Boldljar, cru m inerilor". muncă susţinută pe care tre tul pentru a traduce în fapte Exploatarea Uzina de nata nr. 2 p e n tru vio lo n ce l şl
preşedintele comitetului sindi In activitatea exploatărilor buie s-o depună întregul co sarcinile propuse. Prin exem pian dc B ra h m s ; 22.30 C ronica
(reluare) ; 22.40 P a g in i
film u lu i
catului de la Exploatarea mi m iniere s-au semnalat caren lectiv de mineri. Se găsesc în plul dinamizator şi puterea dc d in opera „A le x a n d ru Lăpuşnea-
nieră Deva, arăta că în anul ţe şl în ceea ce priveşte asi că suficiente rezerve pentru muncă a comuniştilor, prin n u ” de A le xa n d ru Z lrra : 23.07
1968 s-au perindat prin între gurarea bazei tehnlco-materia- obţinerea unor rezultate mai pasiunea şi priceperea între preparare Teiiuc A n to lo g ia d iscu lu i ; 23.30 M uzică
prindere 3 000 de muncitori. ie. Astfel, în cuvîntul lor In bune pe linia îm bunătăţirii gului colectiv de mineri, Indi uşoară ; 0.07—1.00 S im fo n lc tta de
Numai la Exploatarea minieră ginerul loan Vaidoş, şeful Ex tehnologiilor, îndeosebi prin catorii propuşi vor fi realizaţi Ion D um U rcseu : C once rtul n r. l
p e n tru pian şt orchestră de Băla
Muncel numărul celor veniţi ploatării miniere Deva, ingi întărirea disciplinei în produc cu siguranţă. Delegaţii prezenţi Bariolc.
şi plecaţi reprezintă o dată şl nerul şef Constantin Nichttea- ţie, dezvoltarea răspunderii la adunarea generală a sala Cu sediul în Hunedoara, str. Voicu
jumătate numărul mediu scrip nu, de la mina Certej, a rtifi fiecărui salariat pentru sarci riaţilo r au hotărît să realizeze Cneazu nr. 62.
tic realizat. cierul Petru Bocşa. de la E.M. na încredinţată. peste plan, în acest an ;
De atei se poate trage con Deva, Inginerul loan Stăncu- La adunarea generală a re — 2 200 000 lei la producţia
cluzia că pe linia permanen Iescu, şeful Exploatării minie prezentanţilor salariaţilor a lu globală ; ANGAJEAZA URGENT :
tizării cadrelor, comitetul de re Muncel şl alţi vorbitori au at parte tovarăşul Inginer Şte — 2 200 000 lei la producţia
direcţie al întreprinderii $1 relatat că de multe ori minele fan Almăşan, secretar al Co marfă vîndulă şl încasată;
conducerile exploatărilor mai au Intîm pinal greutăţi în pro m itetului judeţean Hunedoara — economii din reducerea — c o n d u c ă t o r i a u t o p e n t r u
au încă multe de făcut. In al P.CR., care a recomandai preţului de cost în valoare de AUTOTURISM I.M.S. ŞI AUTODUBA
viito r trebuie găsite soluţii cesul de producţie din cauza comitetului de direcţie al în 1 000 000 lei.
sigure pentru crearea unul c li lipsei unor pleae de schimb ca treprinderii miniere Deva să N. PANAITESCU TV.
— TRACTORIST RUTIERÎST 17.30 T e lex T v. ;
ta s-a dovedit Inexistentă. Trebuie să se dovedească 17.35 C o n s u lta |ii la m a tem atică (ci.
In discuţiile purtate de că mai multă preocupare In ceea i i a V iii- a ). Tem e ; P roblem e
tre participanţi au fost abor ce priveşte educarea jucători Cei interesafi se pot adresa zilnic în rezolvato p rin algebră şl p rin
date unele probleme Intere lo r pentru a nu mal exista a- a ritm e tic ă ;
sante, dorinţa pentru o dezvol tltea abateri de la disciplină tre orele 7,30— 15,30 Ia biroul personal — 16,05 Lim b a engleză. Le cţia 45 ;
tare fructuoasă a sportului în pe terenul de sport. In turul telefon 1572 Hunedoara. 18.30 P e n tru cop il ; M id i m eşteri
Analiza activităţii in asociaţia cadrul asociaţiei sportive- „M u acestui campionat au fost sus m a ri ;
reşul*', care este cea mal mare pendaţi 4 ju c ă to ri: File, Pur- 19,00 T e le ju rn a lu l dc scară ;
asociaţie din oraş. Este nece dea, Herţeg şl Petrache. Im- 19.30 2 m a rtlo 1960. — D in carne
sportivă „Mureşul" Deva sară o mal largă activizare a bunătăţirea stilului şl metodei tu l s c riito ru lu i ;
la
de muncă a membrilor asocia
tuturor secţiilor de sport,
fel ca şl crearea pepinierei ţiei sportive Mureşul este o 19.45 T e le -u n i verşi ta tea. Isto ria c i
De curlnd a avut loa aduna Secţia de fotbal are în com Industria laptelui Ssmeria v iliz a ţiilo r. Jap o n ia ;
rea de analiză asupra activi ponenţa sa un centru de co proprii de fotbalişti şl consoli cerinţă esenţială a activităţii- 20,15 Scară dc te a tru : „P e tru Ra-
tăţii Asociaţiei sportive „M u pil, o echipă de juniori şl una darea actualei echipe divizio reş” de H o rla Lo viite scu. in
reşul* Deva la care au partl- de seniori, ce activează în cam nare. IOAN SIMION pauză : F ilm u l do cum en tar :
tlcfpat peste 100 de delegaţi al pionatul republican, divizia G. „ T r ip tic de a rtă p o p u la ră ” ;
acestei asociaţii sportive. Echipa de junio ri a terminat Angajează de urgenţă I 22.45 T e le ju rn a lu l de noapte.
Din darea de seamă prezen campionatul ediţiei 196>-I9(l8
tată de către tovarăşul Dlonl- pe locul 1, lav In turul campio — şef serviciu mecanic şef investifii ;
sie Pintlcan, preşedintele aso natului 1968-1969 s-a clasat pe
ciaţiei. au reieşit o serie de locul V. Aceasta, datorită lip — şef garaj auto.
probleme ce au constituit su sei de preocupare a secţiei de ETAPA DIN 2 FEBRUARIE 1969. CONCURSUL NR. 5 : CONDIŢII: studii si stagiu conform anexei IV H.C.M 1053/ Vremea
biectul discuţiilor purtate. fotbal şl din lipsa unul antre 1. Florentina — Roma 0—0 X 1960. i
In cadrul asociaţiei sportive nor calificat. 2. Internazlonale — Lanerossl 1—0 1 PENTRU 24 ORE
au fost organizate 9 secţii pe Echipa de seniori, cu un lot 3. Juventus — AtaJanla 1—0 1 — revizor tehnic auto.
ramuri de sport şl anume la : destul de redus, a terminat 4. Palermo — Caglîart 0—0 X
volei, handbal, şah, popice, tir, campionatul republican divizia CONDIŢII: permis de conducere şi acordul organelor de mili Vrem e Insta b ilă , eu cerul va
fotbal, atletism, tenis de ma C, In anul competitlonal 1967 5. Pisa — Torlno 1— 1 X ţie. ria b il, te m p o ra r noros. v in t slab
să şi turism. Dintre acestea 68, pe locul V, Iar turul noului 6. Sampdorla — M llan 1— 1 X d in nord-vest. T e m pe ratu ra va n
secţia de şah, condusă de Sil campionat pe locul VI, la nu 7. Varese — Bologna 1— 1 X — sudor autogen şi electric ; cup rin să ziua In tre 3 şl 7 grade,
vestru Nuţu şi M arin Sebescu mai 2 puncte de liderul de 8. Verona — Napoll 1—0 1 — vopsitor auto ; Ia r noaptea In tre — 4 şl — 1 grad.
a avut o vie activitate. Com toamnă. Ca lipsuri s-au eviden 9. Brescla — Genoa 1— 1 X — mecanic auto ; D im ine aţa — ceaţă locnlă.
ponenţii acestei secţii au par 10. Catanla — Barf 0—0 X
ticipat în anul 1968 la campio ţiat : Inexistenţa unul teren de 11. Lazlo — Monza 1— 1 X CONDIŢII : şcoala profesională sau calificare Ia locul de mun PENTRU URMĂTOAREI E
natul judeţean, claslndu-se pe antrenamente, lipsa de apă cal 12. Perugia — Mantova 1— 1 X că. 2 ZII E
locul III, Iar Elena Mihalcea dă la vestiare etc.
pc locul 1 la individual. Se mai 13. Regglna — Ternana 2—0 1 Informaţii suplimentare se pot obţine Ia sediul întreprin Vrem e uşor Instabilă, cu cerut
pol remarca sportivii loan Dacă unele secţii au avut ac derii, telefon 29, Simeria. v a ria b il, te m p o ra r noros. La înce
Stan, Iului Sosz şi Marla Tă- tivitate, în cele de tenis de Fond de prem ii: 351219 lei. p u t va ploua, apoi va cădea lapo-
i 9câdere uşoară.
maş. masă, turism şl atletism, aceas v iţă şl ninsoare. T e m pe ratu ra in