Page 12 - Drumul_socialismului_1969_02
P. 12
DRUMUL SO C IA LI5M U L UI
r f lf H H f l •»111 r l 11 r r /
SECVENŢE INTEBNATtONAtE [iiiiiii!n liiliil!;i!l!l!il'!!!?,'!!II!!i!ll!!!!!!!!!!!!!.f!!!f!!!f!l!........ , ...................... ................................................. / /
n i l l l l l l ! M ! ! l l / i / ( /
........................................................... lll, , ll^ U W t» H | l llllllll! l! ! !! !! !! ! !i;!
ISIIIiilIiliiUltW^WWR
...... ■•■■mi.....niminimiuillUHI
interviu! şefului delegaţiei VEŞTI
F.N.E. la Conferinţa de la Paris DIN UNI
PARIS 3. — Corespondentul ating nici de dala aceasta pro fică bombardamentele lor în
Agerpres. Al. Gheorqhiu, trans blema fundamentală : agresiu Vietnamul de sud, subliniază SOVIETICĂ
mite : Intr-un interviu acordat nea americană în esenţă, Kiem, arată că el nu
revistei „Nnuvelle Obscrva- In ce priveşte zona dem ili au abandonat Ideea unei victo
tpur", Tran Ruu Kiem. şeful tarizată. declară Tran Buu rii m ilitare pe teren Şeful de MOSCOVA 3 (Agerpres) — In prezent, se lucrează la
deleqatici F N E din Vietnamul Kiem, şeful delegaţiei SU.A legaţiei F N E . din Vietnamul Anul trecut, industria U RSS. construcţia unui al doilea lu
de sud la Conferinţa de la Pa tlnteşte, Înainte de toate să a de sud precizează că conlerin- a produs 107 milioane tone nci, cu lungimea de 5 km. prin
ris. in problema Vietnamului, bată atenţia opiniei publice de ta trebuie să discute global otel, iar planul pe anul 1969 care apele Vahşului vor putea
relevă că pentru moment atmo la problemele esenţiale lăsînd problemele politice şl militare prevede ca producţia de otel pătrunde spre valea O bikiisk
sfera conferinţei se rezumă la americanilor mîinile libere şi că F N E. nu doreşte să a să ajungă la 112,6 milioane Noul tunel va avea un debit
o confruntare a punctelor de pentru a trim ite întăriri cu bordeze unilateral chestiunile tone. de 15 metri cubi de apă pe
vedere ale celor patru delega avionul şi pe mare Cum am politice. Actualul plan cincinal con secundă şi va asigura irigarea
ţii Tran Buu Kiem menţionea putea noi să acceptăm ca for „N oi nu vom depune armele stituie pentru Uniunea Sovie unei suprafeţe de 36 000 de
ză că cele patru propuneri con ţele de eliberare să se lase fără ca problema Vietnamului tică perioada unei dezvoltări hectare.
crete ale şefului dcleqatiei Sta zdrobite ? de sud să fi fost rezolvată pe şl modernizări accentuate a ★
telor Unite. Cabot Lodqe nu Faptul că americanii inlensi- baza celor cinci puncte expu sectorului siderurgic In aceas Pentru asigurarea transpor
se în declaraţia F.N E. din no tă perioadă, aproximativ două turilor directe în regiunile A
treim i din sporul
producţiei
încheierea reuniunii primilor iembrie anul trecut". urmează să se obţină cu aju oraşele Termcz — Kurqan —
siei centrale sovietice,
între
Explicfnd deosebirea dintre
„Cabinetul de pace" şi guver torul cuptoarelor noi. O dală Tiube — lavan, a început con
miniştri ai fărilor nordice nul de coaliţie, care ar trebui cu construcţia unor capacităţi strucţia unei căi ferate cu lun Biiliiii
noi, se lucrează la îmbunătă
să fie instalate In Vietnamul
de sud, Tran Buu Kiem a ară ţirea structurii producţiei side gimea de 264 km In localită
STOCKHOLM 3 (Agerpres) Comentind rezultatele în liln i- rurgice şi creşterea calităţii ţile respective se construiesc
Duminică s-o încheiat la Stoc- rii, premierul Suediei. Tage tat că ,.ln programul F N E a fo6t produselor Astfel, în cursul întreprinderi industriale care
kholm reuniunea de două zile Erlandcr, a declarat că Intre avansată ideea unui guvern de cincinalului, se prevede spo vor furniza republicilor sovie
a prim ilor m iniştri ai tarilor cele patru ţâri continuă să exis largă coaliţie. Ideea unul „Ca rirea de 6-7 ori a canlilălii de tice din Asia centrală, energie R.D. GERMANA,
nordice, In cadrul căreia au fost te divergenţe in domeniile a- binet de pace" a venit din rîn- otel produs în cuptoarele cu electrică, polimeri. îngrăşămin Noi construcţii de locuinţe ridicate recent la Berlin
discutate posibilităţile de ex g iicu llu rii, pescuitului, precum dul maselor din Vietnamul de vid şl tot de alîlea ori a can te minerale, materiale de con
tindere a cooperării economice şl tn ce priveşte crearea unei sud Noi credem că această tită ţii de otel de calitate su strucţie, furaje combinate, care
din ele. „piele comune" nordice şi unei propunere trebuie susllnută 1n- perioară, produs cu ajutorul se aduc în prezent din regiu
La conferinţă au fost repre uniuni vamale. Potrivit obser trucît esle vorba de un „cabi zqurelor sintetice nile siberiene sau europene
zentate Danemarca, Norvegia, vatorilor, dcparle de a contu nei pentru restaurarea păcii". O ale U R.S S
Suedia şf Finlanda, tărl direct ra perspectivele unei rezolvări ...No! sperăm că persoanele Constructorii sistemului de Calea ferată va fl terminală
Interesate In planurile de ex a problemelor „in tegrării” nor care au contribuit la lupta pen Irigaţii de pe rîul Vahş, din in anul 1973 CURIER • CURIER • CURIER
tindere a cooperării, precum şl dice, această Inttlnire a scos tru Independentă, pace şl neu RSS Tadjikă, au construit in ★
Islanda, care a participat tn evidenţă neînţelegerile exis tralitate trebuie să-şl aibă lo lanţul munţilor Karatau, un tu MOSCOVA 3 (Agerpres). —
în calitate de observa tente intre cele patru tSri în cul lor în guvernul de coali nel, avînd lungimea de 7 km Oamenii de ştiinţă sovietici
tor Un comitet guverna aceste probleme. Intr-o nouă ţie". Tran Buu Kiem a preci şi cu un debit de 70 metri cubi au realizat o experienţă glo
mental m ixt a fost însăr încercare de a realiza un a zai că participarea F.N.E. la de apă pe secundă Tunelul bală de reccptionare a razelor
cinat cu elaborarea, p1nă la cord. cei patru şefi de guver un eventual „cabinet de pa este folosit pentru irigarea a calorice emise de Pămînt şi
15 Iulie, a proiectului final al ne se vor Întruni la 16 lebrua- ce" va fi în funclie de contex 10 mii de hectare de pămînluri atmosfera acestuia Experienţa Polonă mai dispune de 272 Închisoare pe termen de 50
unei uniuni economice nordice. rle, la Helsinki. tul politic şl militar. aride. a fost înfăptuită cu ajutorul de nave tehnice, nave şcoală de ani.
satelitului artificial al Pămlnlu- Ziarul uruguayan „El Popu şl nave portuare, cu uo to
naj de 139 507 tone.
Rhodesia „Vîna“ importante precizări 1 ni. „Cosmos-243", lansat in lar" scrie că deţinuţii poli Cosmonautul american
septembrie 1968.
tici din închisorile din Para
La bordul satelitului erau fi
xate receptoare de raze calo guay sini supuşi la torturi şl Frank Borman. a sosit dumi
reverendului Sithole ale preşedintelui R.A.U., Nasser rice în ■ diapazonul undelor ra la un tratament inuman. nal al R.S. Cehoslovace, con nică la Londra, prima etap$...
Naţio
Delegaţia Frontului
vest-euro-’'
a turneului său
La un asemenea tratament,
dio cu lungimea între 8 mm
şi 8 cm Receptoarele şl ante scrie ziarul, esle supus de 12 dusă de Evzen Erban, mem pean.
SAL1SBURY 3 (Agerpres). — Irul apărării dack Hovman şl CAIRO 3 (Agerpres). Agen nă nu se va retrage", Insă a nele respective dirijate spre ani şl Jtilio Rojas, unul din bru a) Prezidiului C.C al
Reverendul Ndabaningi Sit pe ministrul justiţiei, Desmond ţia Rculer informează că în- precizat că : „Intre 1948 şi Pămînt, se aseamănă In mare membrii conducerii Partidu P.C.C., preşedintele C C al
hole, lider al populaţiei de cu Lardner Burke. Ir-un interviu acordat publica 1956 am avut convorbiri cu parte cu radiotelescoapclc te lui Comunist din Paraguay. Frontului Naţional, care face
loare a compărut luni în fala Potrivit „legilor" rhodesiene. ţiei americane „Newsweek" israelienii, In baza acordului restre, deosebindu-se de aces Ziarul a chemat opinia publi o vizită de prietenie la Mos Adunarea Naţională a Tur
înaltei curţi rhodesiene. El es acuzatul este pasibil de pe preşedintele Republicii Arabe de armistiţiu Stntem dispuşi tea numai prin faptul că slnt că sud-amcricanâ să întreprin cova, a avut luni o întreve ciei dezbate în prezent un
te acuzat că ar fi lâcut parte deapsa capitală Unile, Carnal Abdcl Nasser, a să procedăm şi acum lot aşa". complet automatizate dă acţiuni de solidaritate în dere cu N ikolal Podgoraîi, proiect de lege privind „Pro
din complotiştii care intenţio Cind a fost in ijia l complotul, precizat că pentru soluţiona „In ceea ce ne priveşte, a spus Oamenii de ştiinţă au folo vederea eliberării deţinuţilor membru al Biroului Politic al movarea şt coordonarea re
nau să i asasineze pe primul cind a fost descoperit şi cine rea situaţiei din Orientul M ij în continuare preşedintele Nas sit In cadrul experienţei pro politici din Paraguay. C.C. al P.C.U.S., preşedintele la ţiilo r internaţionale* ale ţă
ministru lan Srnith. pe minis- au fost participanţii ? s-au În lociu, primul pas trebuie să-l ser, noi nu dorim să m obili prietatea undelor radio cu di Prezidiului Sovietului Su rii. I.uînd cuvintul pentru a
trebat Insă observatorii de pre constituie retragerea trupelor zăm în continuare totul pentru ferite lungimi de a trece In prem ai U.R.S.S. motiva necesitatea unei ase
SPANIA , să, după ce oficialităţile rho israeliene din teritoriile ocupa război, deoarece avem nevoie mod diferit prin nori sau prin menea legi, primul ministru
Sulryman Dcmlrcl a menţio
te In urma războiului din Iu
desiene au făcut cunoscute ca
de pace pentru dezvoltarea e
alte piedici care se află în at
pelele de acuzaţie aduse îm nie 1967 Preşedintele Nasser. conomică a R A U.* mosferă. Datorită diferenţei tn La Addis Abcba s-a deschis Susan Shnatl în vîrslă de nat ca( datorită actualei le
Peste 1.500 de potriva reverendului Rasiştii cxprimlnd poziţia R.A.U., a O spectrele de emisiune se ob- luni cca de-a 9-a sesiune a 25 de ani, locotenent In ma gislaţii, qiivernut turc intîm -
de la Sahsbury n-ar fi scăpai menţionai că după retragerea CAIRO 3 (Agerpres) — In line In acest fel posibilitatea Comisiei economice O.N.U. rina m ilitară a S.U.A., a fost pină numeroase dificultăţi
persoane au fost desigur prilejul de a populari trupelor slnt necesare: l) de cadrul reuniunii sale de la de a se descoperi pe Pămînt pcnlru Alrica, la care parti condamnată de un tribunal generate de lipsa de coordo
za cu tot ceremonialul cuvenit claraţii de ncbeliqcranlă din Cairo, Consiliul naţional pa zonele de precipitaţii intense, cipă delegaţii din 41 dc ţări m ilitar din San Francisco, Ia nare înlrc diferitele departa
arestate o asemenea acţiune care ar fi parlea tuturor statelor din O ri lestinian a hotărît crearea u ascunse de nori. africane membre ale comisiei, cinci ani închisoare şi scoasă mente care desfăşoară a ctivi
tăţi în străinătate. El a pre
In afară de aceasta, înclina
entul M ijlociu. 2) recunoaşte
fost un prilej excelent pentru
nui comandament m ilitar uni
din rindurllc armatei ameri
reprezentanţi
ai
diterltelor
MADRID 3 (Agerpres). — represiuni şi mai draconice rea dreptului fiecărui popor din ficat al organizaţiilor de luptă ţia de 71,3 grade a orbitei sa organisme şi Instituţii specia cane. Susan Shnall a aruncai cizat că proiectul ■ guverna*
De la instituirea stării ex împotriva populaţiei de culoa această regiune de a trăi In palestiniene prezente la aceas telitului fală de Ecuator a per lizate ale O N.U. şi observa dintr-un avion particular a mental urmăreşte leglierarea
cepţionale. la 24 ianuarie, in re Pe de altă parte, nu se pace, 3) integritatea teritoria tă conferinţă, scrie ziarul „A l mis explorarea latitudinilor po tori din alte ţări. Sesiunea supra unei baze m ilitare ma principiului ca. Sn viitor, toa
Spania au fost arestate peste poale neglija faptul că Sithole lă şl frontiere recunoscute şi Ahram". Două organizaţii pa lare pină la paralela 7), şi, în este consacrată examinării şl nifeste antirăzboinice şi a te activităţile desfăşurate in
1 500 de persoane, declară s? află tn închisoare de peste sigure pentru toate ţările din lestiniene — Frontul popular felul acesta, „Cnsmos-243" adoptării unor hotăriri intr-o participat în uniformă m ilita exterior dc organele turceşti
cercurile informate din Ma patru ani fără a fi judecat A- Orientul M ijlociu, inclusiv Is de eliberare a Palestinei şl chiar In prima zi de zbor a serie de probleme ale activi ră Ia un „marş al păcii", or (diplomatice, financiare, tu
ristice etc.j, să fie conduse
drid Majoritatea celor arestaţi lonci unde a fost initiat com raelul. 4) libertatea de navi Armata de eliberare a Pales reuşii să determine cu preci tăţii Comisiei economice ganizat anul Irccnl la San şi coordonate direct dc către
slnt membri ai sindicatelor, a plotul? In închisoare? gaţie pe răile Internationale şl tinei — an hotărtt să boicote zie lim ita gheţurilor compacte O.N.U. pcnlru Africa. O alen- Francisco. şefii misiunilor diplomatice
căror activitate este interzisă, Reverendul Sithole este lider 5) o justă soluţionare a pro ze reuniunea de la Cairo. In jurul Antarclidei ţic deosebită va (i acordată ale Turdei.
şi ai organizaţiei catolice a ti al organizaţiei Uniunea Naţio blemei refugiaţilor palestinieni. problemelor colaborării eco O f t *
nerelului muncitoresc. Starea nală africană Zimbahwc. care In Interviul său, preşedintele şl armament de bord pentru nomice intre statele africane. A utorităţile m ilitare ame
excepţională decretată nu a cere drepturi leqilimc pentru Nasser a refuzat să precizeze S.U.A. şi-au intensifi atac. Zilnic operează în spaţiul ricane au intentat un proces
reuşit pînă in prezent să Înă populaţia băştinaşă a Rhodc- dacă se pronunţă sau nu pen- aerian laoţian Intre 300 şi 400 tinărului Terry Clag, reîn
buşe mişcarea revendicativă 6ici Aceasla este de fapt, ade Ijti Iralalive directe cu Israe cat raidurile asupra de astfel de aparate UPI re tors recent de la Paris, unde Un avion dc tipul „Vis-
şi manifestaţiile de protest vărata sa „vină". lul „ptnă etnd armata Isracha- marcă faptul că numărul avioa a locuit doi ani după ce a count", al lin iilo r aeriene
turce, s-a ciocnit de un stflp
Laosului nelor utilizate în Laos depă Consiliul municipal al ora dezertat din cadrul trupelor In timp ce ateriza in ceaţă
şeşte dublul flotilei aeriene ce şului italian Capri a hotărît americane aliate în Vietna pe aeroportul Escnboga din
acţiona Înainte dc sistarea să ridice în parcul Augusto, mul dc sud. Claq a Înaintat
SAIC.ON 3 (Agerpres) — un monument închinai lui Ankara Avionul a iosl cu
Relulnd surse bine informa bombardamentelor asupra teri Lenin. o petiţie tribunalului, eerind prins de flăcări. Din cele
te, corespondentul agenţiei toriului R D. Vietnam. Comu ca procesul lui să nu fie ju 26 de persoane aliate la
UPf transmite că recent, „ame nicatele militare americane re decat dc o fnstan(ă militară, bord, 11 au fost rănile.
ricanii au intensificat raidurile cunosc tn acelaşi timp c>ă pes o e e m olivind că Statele Unite
împotriva Laosului", fiind uti te 55 de avioane au fost dobo- duc în Vietnam „un război • 9 9
lizate avioane dotate cu echi rlte In cursul misiunilor din Ia începutul anului 1969, nedeclarat şi deci Ilegal"
pament electronic de cercetare ultimele Irei luni. Hota maritimă a R.P. Polone Tribunalul a respins cererea Dramaturgul vesl-german
dispunea de I 067 de nave lui Clag. El esle pasibil de Prier Welss a Interzis pre
diferite cu lin deplasament pedeapsa cu moartea. I.a San zentarea in Spania a piesei
de 1 409 481 tone. Dintre a- Francisco se desfăşoară un sale „Maral-Sade". O ficiali
0 declaraţie a cancelarului ceslea, 238, cu o capacitate alt proces intentat unui grup zat că Pcler Wciss a luai a-
tăţile din Barcelona au preci
de 1 182 367 tone, sint des
dc 3 soldaţi americani care
tinate transportului de măr au reiuzal să plece în V ie t ccaslă hotărîrc pentru a pro
vesl-german furi, Iar 829, cu un deplasa nam. Ei sini, dc asemenea, testa împotriva stării excep
ment de 227 114 tone, apar
pasibili de pedeapsa cu moar
ţin fiolei dc pescuit. R. P. tea sau de condamnare la ţionale decretate în această
ţară.
BONN 3 (Agerpres) — Josef Roedcr şl Helmut Kohl,
„Dezvoltarea economică a rhlnişlri-preşedîntl al celor
Sarrului şi Rhenaniei Palatinat două landuri vest-qermane.
trebuie să fie asigurată în co Cercuri politice vest-germane
laborare cu Franţa", a decla au făcut cunoscut că această
do CURIER • CURIER • CURIER
ITALIA. — Aspect din noua campanie protestatară a muncitorilor italieni : demonstraţie rat cancelarul R F a Germa problemă va figura pe ordinea
la Roma pentru condiţii mai bune de muncă şi creşterea salariilor. niei, Kurt Georg Kiesinger, cu de zi a apropiatei In liln iri de
prilejul unei întrevederi pe la Paris, dintre generalul
care a avut-o la Bonn cu Franz Gaulle şi cancelarul Kiesinger.
CoaivorhirSIc sniei'comtf* «---.................................................
Am pleent tn Republica Sud-
uitai •e clin Cipru Alricanâ lătă nici un lei de alaia rezervaţiilor. Aici sc allă
mulţi bălrîni care tlâminzesc.
Idei preconcepute, bolâ/fl să Condamnaţi de la naştere Apa o iau direct dintr-un pi-
privesc toiul c il nwi obiectiv.
NICOSIA 3 (Agerpres) Glaf- viitorul apropiat alegeri, Denk- riu. Pentru un petec de pn-
Trebuie să recunosc Jnsă. Idiâ niinl. locuitorii coloniei trebuie
cos Cleridcs şi Rauf Dcnktash, tnsh. liderul cipriot turc, a de
reprezentanţii grec şi turc la clarat că, dacă acestea vor a ruşine, cd toarte ades, ochii să plătească o liră pe lună- Iar
convorbirile intercomumtare vea Inc, comunitatea turcă, va mi s-au umplut de lacrimi. „venitul" lor lunar abia depă
din Cipru, au admis luni, cu tine, la rîndol ei. alegeri sepa In această lard dnmneşte o buincios stăptntlor albi, el este casd" f Casă 7 Un tel de cocioa La lllinge, aceeaşi situaţie nici o ocupaţie, creşte delic şeşte 2 lire...
prilejul unei conferinţe dc rate In acest caz ar coexista slm/ură le<te — legea lerorii. trim is In rezervaţie M ajorita bă Jâră plalon, Iară lumina, ca şi la Sade. tn unele p rivin venta. Acestea sint rezultatele ac
presă, (3 negocierile lor asu pe teritoriul insulei două parla Ha permite amestecul In vjafa tea lor nu au trăit niciodată a- Iară apă. $i pentru această co ţe chiar şi mai rea. A ici locu Situaţia este şi mai rea in ţiu n ii legii cu p livire la „ic -
pra problemei cipriote se află mente. personală, limitează regiunile co/o. Ei s-ait născut tn oraşe cioabă trebuie sd plătească iesc mame singure, cărora nu regiunea Limchitl, nu departe giunilc tezervute traiului in
(trup"
deocamdată intr-un Impas Conferinţa de presă a fost a de acces pentru africani, sileş sau ta larmele albilor, şi ade chirie. E bună şi asta. căci a lt II se permite să trăiască cu so de Ladysmilh (provinciu Na
„Au fost realizate unele pro dona de la începutul convorbi te oamenii să trăiască separat. sea porinfii lor aparţin unor fel n-ar avea unde sla. Foame lul sau cu capul lam iliei pe tal). Aici trăiesc oameni scoşi Am plecat apoi să vizitez
grese privind chestiuni de or rilor. în iunie anul trecut, din Această enumerare reprezintă trib iu i dilerite. tea este tovarăşul permanent un teritoriu „alb". La lllinge CU h)tla din fostele lor locuin rezervaţia Ciskei Acolo am
din secundar, dar diferendele tre reprezentanţii celor două numai pulinc din legile adop Guvernul sud-aiticun con al tiecărui colonist. Aici, locui se mai allă şi băi bal i, incapa ţe şi aruncaţi in pustiu.. In văzul copii care mai aveau dc
tate recent care de fapt neagă trăit doar citeva zile, din cau
esenţiale nu şi-an aflat încă comunităţi din insulă Convor struieşte In rezervaţii un Ici torii nu pot spera să primeas b ili de muncă şi „ indezirabili", tirgnşorul Metan locuiau 2 000 za muniţiei. Am văzut copii
rezolvarea", a declarai Cleri birile, care au fost reluate luni orice legalitate. de aşezări care ar putea li de că de lu a u . Ar trebui să mear pe care autorităţile li trim it cil dc alricani Dar iată că o dală care păreau a h nou născuţi,
dcs. în ciuda dificultăţilor existen In virtutea acestor legi, so numite, exptimindu-mă mode gă undeva In altă parte Dar mal departe de oraşe Doar au apărut camioane şi buldo deşi mi s-a spus că aveau deja
Refciindu-se la prolcclul ci te, Intră In cea de-a treia fa lu l este despărţit de solie. oa rat, colonii. Am vizitat două unde 7 Numoi la Sade locuiesc puf ini din ei au dc lucru. Un zere. Locuitorilor li s-a ordo şase luni. Copii cu trupurile
prioţilor greci de a organiza în ză a lor menii sfnt trim işi cu lor(a tn din ele — Sade şi lllinge, caro, nai sd-şi încarce bagojete In dezvoltate anormal, palizi din
pustiu, de unde nu li se permi deocamdată nu sint rezervaţii. camioane. Puldozcielc au în
te să plece nici la căsătoria Dar amîndouâ se n//d pe un ceput sd dări mc casele care le cauz.a subnutriţiei. Copii bol
copiilor lor, ei sint privaţi dc teritoriu care va deveni In cu~ erau scumpe acestor oameni, navi dc tuberculoză, rahitism
Dr. Eduardo Mondlane munca ce Jc place, li se inter rlnd o parte a rezervaţiei A- Zguduitoare realităţi din Republica iar ei au fost aruncaţi pe o ele..
zice să trăiască acolo unde mindouă slnt cele mai triste clmpic netedă şi pustie iu 21 P rivifi cilrele morlalilutH in
a fost asasinat vor, să vorbească cu cine do şl apăsătoare locuri pe care de mite de Limehill. Dc atunci, fantile şi judecafi singuri ce
resc. Aceste legi dau dreptul am ovul prileju l să le văd Sud-Africană descrise de un ziarist englez acest loc trist şi monoton a spun ele despre viata m ajori
liccarc
tă ţii africanilor I La
DAR ES SALAAM 3 (Ager- Frclimo s-au prezentat la po politiei să aresteze orice per vreodată. trebuit să devină casa lor. mic de copii sud-alricani albi
■pres) Dr. Eduardo Mondlane, litia din Dar Es Salaam pentru soană care I se pare suspectă Cind am sosit la Sade, lo Fiecărei fam ilii j s-a repar pînă la virsla dc un an mor
preşedintele Frontului N atio a ajuta la elucidarea probleme Toft africanii care nu trăiesc cuitorii, in mare parte temei şi 3 500 de persoane, din cate bărbat mi-a povestit cd, tu- tizat cltc un petec dc pâmint. 25 dc copii. In timp ce morta
nal de Eliberare din Mozam- lor legale de asasinat. în rezervaţii sint consideraţi copii, păreau tndiieren(i. Doar t 200 sfnt copii... crînd ca paznic dc noapte la Oamenilor li s-au luat vilele litatea in rindul sud-alricanilor
bic. a (ost ucis în locuinţa sa Preşedintele Frontului Natio tn R.S.A. ..străini. $i aceştia cttiva au Jost de acord să vor Am urmărit aici 200 de copii Queenstown, ta 15 mile de co şi li s-a permis să crească nu de culoare este de 250 la mia
din Dar Es Salaam în urma nal de Eliberare din Mozam reprezintă două treim i din bească cu mine Fiecare te care se adunaseră In lu n ii ţi lonie, el primeşte două lire şi mai găini Peste d iv a timp, In de nou-născu(i. In întreaga Re
exploziei unei bombe, a anun bic, Eduardo Mondlane, este populaţia de M milioane locui mele ml-a povestit acelaşi lu nu/ cazan, unde se alia ceva opt şilingi pe săptămtnă. Dar acest loc uitat, vor li aruncaţi publică Sud-AIricană, jumătate
ţai guvernul Republicii Tanza unul din cei mai cunoscuţi tori ai A lric ii de sud, adică cru Era llămtndă. Era obişnui asemănător cu o mincare, ce numai costul autobuzului re încă 12 000 de alricani, acei din copiii dc culoare mor îna
nia, Politia lanzaniană. care an conducători ai mişcării do eli to ii acei care lucrează fn ora tă xd trăiască In oraş şi nu a li se împărţea la ora 2. Erau prezintă cinci şilinQi pe zi, aşa care iui au de lucru. inte de a ajunge la vf.rsta de
şele „ albe", son la termele al
chetează îm prejurările mor|ii berare naţională din Africa De bilor. Ei sint consideraţi străini vrut să plece de acolo, dar a copii la iei ca In orice alt loc cd lui ii râmin In loial 18 şi Im i era sete şi o lemeie mi-a 2ccc ani.
lui Eduardo Mondlane. apre la înliintarca Frontului N atio tost trimisă ţâră să se tină din lume : zimbeau şi chiar se lingi. Femeile trebuie să care adus pufind apă. A Iosl impo Unde se mai altă încă tn lu
ciază că bomba a (ost plan nal dc Eliberare din Mozam in propria lor fără. Legea are seamă dc dorinţa ei Nu a vrut jucau. Dar abdomenele lor um- lemne pentru loc dc la o de sibil s-o beau. me o cruzime a lit dc marc,
tn vedere, lucru de la sine în
tată sub scaunul de la masa de bic, el a condus activitatea a- ţeles, că odată şi odată to(i sd vină aici, dar ce putea Za llate, vădeau semnul îngrozitor părtare de 3 mile dc casă. Aici Cel dc-aj patrulea loc pe ca unde mai sini lăsa[i sd moorâ
lucru a liderului mişcării de ceslei organizaţii care a repur africanii vor trăi in rezervaţii. ce 7 Acum trăieşte Intr-un a al loamctci. „ C ili din ei vor nu există nici doctori şi nici re l-am vizitai a Iosl Uinin, Iară nici o milă un număr alit
eliberare din Mozambic Cola tai. succese însemnate în lupta ajunge pînă la vîrslă şcola clinici. N ici un fel de distrac ceea ce înseamnă „lacrim i". A- dc mare dc copii 1
boratorii apropiaţi ai lui Mond de eliberare de sub dominajia Citul un atrican, tic bărbat devărat iad, un iad permanent, ră ’ m-am Qfndit cu amără ţie. Numai o sărăcie lucie. In cesfa esle un lagăr suplimen QUENTIN CREEVE
lane şi membri ai organizaţiei colonialistă portugheză. sau lemeie, nu mai esle tre tn cele din urmă, a găsit „o ciune. rîndutl tinerelului, care nu ore tar pentru Qfricani, situat tn ziarist englez
REDACŢIA Şl ADM INISTRAŢIA ZIARULUI i str. Dr. Pelin Groza nr. 35, telefon 23 17, 12 75, 15 85. — TIPARUL i întreprinderea poligrafică Hunedoara-Deva.