Page 14 - Drumul_socialismului_1969_02

Cu satisfacţia marilor împliniri, cu hotărîrea Adunări generale ale salariaţilor
Din fondurile

de a da viaţă programului desăvîrşirii Garanţii ferme pentru statului

construcţiei socialismului Aproape
realizarea sarcinilor economice 90 000 de
*

E N iim ilr T m e q i r i l i Cornel Fulga, preşedintele comitetului de şl băneşti este Impusă cu acuitate şl de apartamente
Din darea de seamă prezentată de Ing.
faptul că întreprinderea continuă să lu­
direcţie, în adunarea generală a reprezen­ creze încă cu dotaţie dc la stal. La acest In anul acesta s-a
tanţilor salariaţilor de la l.F. Deva. din capitol s-au făcut progrese simţitoare, dar, prevăzut să fie construi­
aşa cum s-a arătat In cadrul dezbaterii,
dezbaterile ce au avut loc, s-au desprins
M 9 EM ITAŢI concluzii şi învăţăminte preţioase pentru dacă exista un regim mai sever de eco­ te. din fondurile stalului,
aproape 90 000 de apar­
nomii. un control mai
temeinic asupra
tamente, faţă dc 62 000
aclivitalea de viitor Atenţia a fost pola­
rizată în jurul unor probleme de maximă cheltuielilor neeconomicoase şi a celorlal­ cit prevedea planul cin­
importanţă pentru creşterea elicienţei ac­ te surse generatoare de pierderi, canalele cinal. Pentru realizarea
tivită ţii economice în toate verigile pro­ risipei puteau ţi tnchisc. Pentru realiza­ acestei sarcini, cadrele
rea integrală a sarcinilor pe anul 1969 —
R o b i d e p u t a t u l u i ducţiei In anul 1969 producţia globală subliniau tovarăşii Ion Danciu. secretarul de specialitate din Insti­
Bucureşti,
tutul Proiect
creşte cu 10 milioane de lei Urmează să
Cronică electorală se realizeze un spor de 3 000 mc buşteni comitetului de partid, ing. M iron Slaicu, din direcţiile dc sistema­
şef de sector la Dobra — este nevoie de o
tizare, arhitectură şl pro­
răşinoase, 2 000 mc lemn de mină, 10 000
în dezvoltarea Ca şl în celelalle oraşe ale moi subliniez (aptul că tn mc buşteni de fag, 1 300 mc lemn pentru nilor. problemelor impuse de procesul de iectare a construcţiilor
mobilizare mal mare In rezolvarea sarci­
şl din alle Instituie de
celuloză, I 400 mc lăzi de fag pentru care
tării, şi la Hunedoara, cam­ prezent se află In plină des- 40 la sulă din materia primă trebuie să producţie, de un grad avansat de recepti­ proiectare, au elaborai,
din llmp. o gamă largă
vitate faţă dc nevoile oamenilor, de un
continuă a pania electorală se desfăşoa­ lăşurare acţiunea de înscrie­ fie asigurată prinlr-o prelucrare primară conlrol exigent pentru gestionarea valori­ dc soluţii de arhitectură
re a cetăţenilor cu drept
de
în cadrul întreprinderii
ră cu Intensitate. Acum. du­
pă ce adunările pentru de­ vot în listele de alegători. A- Acest program de muncă, ce situează lor materiale şl băneşti ale întreprinderii. şl constructive. Aceasta
Activitatea ritmică, pulsul normal al pro­
punerea candidaturilor pentru ceslea au fost afişate, pentru înlreprinderea pe un plan calitativ supe­ ducţiei, reclamă, prinlre altele, măsura ca a dat posibilitate con­
structorilor ca, încă dc
democrapei noasfre alegerile de deputaţi de la 2 ca toti cetăţenii din munici­ rior — remarcau tovarăşii Gheorghe Or- in toate sectoarele să sc asigure la fie­ la sfîrşitul anului trecui,
piul nostru să poată verifica
marlie au luat sllrşit,
are
vaş, inginer şef, Eugen
Svarţ, contabil
loc Înscrierea cetăţenilor in dacă au fost trecutl în liste şef, Dumitru Tîmpănaru, economist, şi alţii care sfirşit de perioadă slocuri de mate­ să pregătească frontul
de lucru penlru circa 50
listele de alegători şl se fac — Po dumneavoastră, tova­ — impune folosirea pîrghiilor ce pot de­ rial lemnos capabile să garanteze desfă­ la sulă din apartamente­
socialiste pregătiri pentru amenajarea răşe Florescu, vă rugăm să termina o activitate ritmică, un raport şurarea muncii fără perturbaţii, îndeplini­ le planificate. In prezent,
rea planului In toate detaliile Iul
vă referiţi la localurile în care
secţiilor de votare
in întreaga ţară, se află
Amănunte am aliat de la vor funcţiona secţiile de vo­ corespunzător Intre cheltuielile şi venitu­ In cuvîntul lor, participanţii au cerut in diferite stadii de exe­
rile unităţii. Sporirea productivităţii mun­
tatii de toate nivelele se bu­ tovarăşii Viorel Răceann, tare. cii, reducerea preţului de cost, realizarea organului de conducere coleclivă să per­ cuţie peste 45 000 dc a-
cură de acelaşi stalul ca şl prim-vicepreşedinte al Consi­ — De la început, trebuie să planului sortimental — remarcau în cuvînlul severeze mai mult pe linia în tăririi răs­ partamenle.
persoanele care de|in funcţii liului popular al m unicipiului precizez că acestea vor func­ lor ing Traian Codreanu, şef de sector la punderii. creării celor mai bune condiţii Toi In cursul acestui
ce Implică exerciţiul autorită­ Hunedoara şi Ştefan Florescu ţiona in localuri corespunză­ Raia dc Criş. ing. Paul Zorescu, Aron Ti- tuturor pîrghiilor cointeresării maleriale an sc extinde construc­
ţii de stat. secretar al consiliului popu­ toare, mare parte în localuri cula, maistru de parchet — stnl doar cl- Pentru anul 1969 s-a constituit un Impor­
outatulul — ccInstituie condiţii lar municipal de şcoli, cluburi şt cămine teva din pîrghiile asupra cărora Irebule tant fond de premiere, s-au alocat sume ţia de locuinţe din fon­
absolut necesara pentru aslqu- Volumul sporit al îndatoriri­ — Pe teritoriul m unicipiu­ culturale, clădiri spaţioase corespunzătoare creşterii calificării, apă­ durile populaţie), cu
lor deputaţilor prevăzut de acţionat cu consecventă şi fermitate, de­ sprijinul statului. Astfel,
rarea caracteruîul reprezenta­ lui nostru — a subliniat tova­ care facilitează votarea Sc rări» sănătăţii m uncitorilor, Iar pentru con-
tiv al organelor din care fac Constituţie şi, în spiritul el, răşul Râceanu — au fost sta­ vor amenaja sortii de votare oarece In aceste domenii există încă În­ slrucţii dc locuinţe este prevăzută o în ­ la oraşe se prevede să
.de Legea de organizare şl func­ semnate rezerve nevalorificate. se realizeze 25 000 de lo ­
parte deputaţii. bilite 26 de secţii de votare. la cluburile „S iderurglstnr si semnată sumă de bani. Exprimlnd dorinţa
ţionare a consiliilor populare, Prin folosirea mal raţională a mecanis­ cuinţe proprietate perso
Rolul sporit al deputaţilor constituie o dovadă a Impor­ Aici sini cuprinse şl secţiile „Constructorul*', casa de cul­ melor şi utilajelor — in general prin creş­ fermă a întregului colectiv de muncă de nală.
este reflectat In Constituţie şl tantei rolului şi poziţiei depu­ de votare care vor funcţiona tură, liceul nr. 2\ precum şl a inllm pina a 25-a aniversare a eliberă­
In modul în care slnt stabilite tatului în actuala etapă de dez­ în comunele suburbane Teliuc la şcolile generale nr. 6. 7 si terea productivităţii muncii — este posi­ rii patriei de sub jugul fascist şl Congre­ In prim ii trei ani ai
drepturile şi Îndatoririle lor, voltare a democraţiei noastre şi Ghelar. 8 din municipiul Hunedoara, bil să se obţină mal mult de jumătate din sul al X-lea al partidului cu bogate suc­ cincinalului sau con­
din care rezultă că deputatul în condiţiile desăvîrşirii con­ — Unde vor fl amplasate la liceul din Ghelar, la clubul sporul producţiei globale Cu aceeaşi ca- cese în muncă, adunarea generală a sala­ struit, din fondurile sta­
tului, peste 155 000 de a-
se bucură de Importante drep­ acestea ? minerilor şl căminul cultural pacllate de debitare, de pildă, se pot ria ţilo r de la l.F, Deva şi-a luat următoa­
strucţiei socialiste. A vlnd o obţine In plus 3 000 mc cherestea dc lag, parlamente, în care s-au
turi care îl asigură cadrul ne­ înaltă răspundere faţă de cel — Secţiile de votare au din comuna Teliuc rele angajamente pe anul 1969: mutat mal mult de o ju ­
cesar realizării în cele mal care l-au ales, precum şl fată fost delimitate să funcţioneze La cele spuse de Interlocu­ cu aproape acelaşi parc de fierăstraie me­ — depăşirea planului producţiei globa­ mătate dc m ilion de lo­
bune condiţii a obligaţiilor ce de întregul popor, bucurîndu-se în locurile mai intens circu­ torii noştri vom mai adăuga canice sc estimează a se realiza cu 33 000 le şl a producţiei marfă vtndulă şi înca­ cuitori. ceea ce repre­
decurg din mandatul ce l-a fost de însemnate drepturi, deputa­ late, astfel că vom avea In faptul că o mare parte din mc mai multă masă lemnoasă declt In a- sată cu clte 500 000 lei ;
Încredinţat de către alegători. ţii sînt chemat! să depună o fiecare microraion şi cartier cetăţeni au şi verificat dacă ntii 1968. — sporirea livră rilo r la export cu 100 000 zintă echivalentul popu­
Aşa de exemplu, depvitatul la activitate perseverentă pentru cel puţin o secţie de votare. slnt trecuţi pe listele de ale­ In cuvîntul lor, Ing. Romulus Go|iu, şef le i; laţiei oraşelor Cluj. Iaşi
parte activă la toate operaţiu­ înfăptuirea holărfrilor Congre­ In felul acesta, la o secţie de gători, acţiune care continuă. dc sector la Hunedoara. Teodor Călană, şi Cralova, luate la un
nile de pregătire a sesiunii, se votare revin, în medie, t 500­ \ tehnician la Fabrica dc cherestea din Va|a, — asimilarea In producţie a 700 mc lăzi
sului al IX-lca şi ale Confe­ de fag penlni export ; loc. In aceeaşi perioadă,
Interesează de nevoile şi pro­ rinţei Naţionale a Partidului 2 000 de alegători. Vreau să MARIN NEACSU relevau că în condiţiile sporirii calitative locuitorii satelor şi-au
blemele care îi frămînlă pe ale­ Comunist Român a sarcinilor, o însemnătate deosebită ara — producerea peste planul fizic a 300
gători, de propunerile acestora, aprovizionarea locurilor de muncă cu ma­ mc buşteni răşinoase, 100 mc bile manele clădii 160 000 dc case
are dreptul de a pune Între­ însemnătatea deosebită a ro­ teriale, piese dc schimb, lubrifianţi şi car­ răşinoase, 300 mc lemn pentru construcţii noi.
lului deputaţilor în orînduirea (Agerpres)
bări şi a adresa interpelări buranţi In cantităţi şt în sortimentele ce­ rurale, 1 500 mc lemn foc şi 200 mc cheres­
unor organe de stat şl persoa­ noastră socialistă, înalta răs­ rule de nevoile concrete ale producţiei. tea diferite specii.
pundere pe care o au în fata
nelor care deţin funcţii de răs­ întregului popor au fost con­ C E T Ă Ţ E N I ! Economia de timp, a fondurilor maleriale A, NAGY
pundere în cadrul acestor or­
gane, în legătură cu activitatea firmate de adunările entuziaste
comitetului executiv şl a mem­ pentru depunerea candidaturilor, VERIFICAŢI ÎNSCRIEREA IN LISTELE
de încrederea unanimă cu care
brilor acestuia. AMt deputaţii ză : „Este necesar să se asigu­
oamenii muncii din judeţul nos­ DE ALEGATORI.
M.A N. cil şi cei ai consiliilor re peste tot repartizarea a cel
populare se bucură de acest tru ca şi din întreaga tară în­ La localurile consiliilor populare sau ale ACUMULĂRILE - puţin minimum prevăzut în
conjoară candidaţii Frontului
drept Este Important de re ţi­ U nllătli Socialiste şl se vor secţiilor de votare, iar în satele unde nu sînt statut pentru acumulări, pre­
nut că, tn Îndeplinirea atribu­ contura şi mal pregnant în In- stabilite secţii de votare, la căminele culturale cum şi folosirea raţională a
fondurilor In vederea dezvol­
ţiilo r ce le revin prin mandatul tlln irilc de lucru care vor în­ tării rapide a cooperativelor".
FIECARE ALEGATOR ARE ÎNDATORI­ IZVORUL PRINCIPAL AL rativei agricole precizează că
încredinţat de alegători, depu- cepe peste cîteva zile. sau şcoli s-au afişat listele de alegători. In acest sens, Stalului coope­
fiecare unitate trebuie să alo­
REA CETATENEASCA SA VERIFICE ÎN­ ce 18-25 la sulă din producţia
Prestigiul SCRIEREA IN LISTELE DE ALEGATORI. DEZVOLTĂRII COOPERATIVEI netă pentru acumulări. Practica
a demonstrat că acolo unde nu
sc asigură un raport oplim în­
tre acumulare şi' consum, uni­
tatea nu se poate dezvolta pe
măsura posibilităţilor, fn u lti­
gospodarului PRODUCTIVITATEA re penlru folosirea cit moi lăTÎ* ale cooperativei cele pro­ tuaţie dc în g rijito ri Aşa sa gistra creşteri corespunzătoa­
mă instanţă nici
veniturile
structura veniturilor to-
Depunlnd eforturi stăruitoa­
nepullnd înre­
cooperatorilor
ajuns ca acum. 2 în g rijito ri să
■■MUNCII INHHI chibzuită a bazei tehnico-ma- venite din sectorul zootehnic aibă fn prim ire 100 de anima­ re. A nesocoti aceste indicaţii
ocupă mai nuilt de jumătate,
lerialc, penlru aplicarea mă­
în
le. Schimbîndu-se aproape
înseamnă a face o marc gre­
CAufam, Ia G eoagiu. un gos­ dărăpănate, au fost m ereu în ­ surilor agrotehnice Înaintate, îndeosebi pe seama realizări­ fiecare lună în g rijito rii, une­ şeală, a frfna consolidarea e-
podar, u n u l d ln trw cel care au locuite cu cose no i, m a ri, lu ­ cooperatorii din Ţebea au reu­ lor obţinute la fermele de a ori lipsind şi brigadierul zoo­ conomlcă a cooperativei.
pus um & rul la toasic a c ţiu n ile dc m inoase. C h ia r mă glndesc că şit, fn anul (recul, să Învingă nimale veniturile totale ale u­ tehnic, e şi firesc ca activita­
buna go spodă rire şi în fru m u s e ­ peste un an, do i, n-o 6ă m al M IN D U S TR IE H II! nităţii s-au depăşit cu peslc Tendinţa dc a repartiza o
ţare a sa tu lu i tn care trăieşte. avem n ic i o m ă rtu rie a GeoA- efeclele nefavorabile ale se­ tea în ferme să aibă mult de parte mai mică din producţia
O rice cop il il ştie. g iu lu l de od in ioară. C lnd am cetei înregistrlnd unele rezulta­ 100 000 lei. Privită numai prin suferit. Iată cum se explică de
— Bac» T lm oîcei ? Casa aia tras fire le electrice In sat, In te multumiloare in privinţa prisma veniturilor, activitatea ce producţia de lapte marfă la nelă pentru acumulări. la
m are pe stingă, cu poartă de urm ă cu treisprezece an i, am sporirii producţiei agricole. A- din sectorul zootehnic ar pu­ vacile aflate în lactaţic esle C A P. Tcbea sc concretizează
teron. a sigu rat to (l s tilp ll, am s p r ijin it ccsteo sc concretizează în tea fi considerată m ulţum i­ mai mică dc 2 litri pe cap de în nivelul redus al veniturilor,
m iră m In curte. O rind uîalA m unca celor cc nc aduceau lu ­ toare. Realitatea este Insă alto care deşi tn 1968 au fost cu
de gospodar p ric e p u t l(i Incin tă m ina . A cum avem m arc u ş u rin ­ depăşirea producţiilor planifi­ animal peste 20 ia sută mai mari fa­
p riv ire a . In casă. baci T im o flc i ţă cil cu re n tu l electric. Cc n ici cate la hectar cu I 431 kg po­ Cileva exemple nc oferă ima­ Spaţiul nu ne permile să re-
C u ru l ntcştore.şU: ceva lin g ă so­ n il puteam visa că voi vedea la rumb. 2 000 kg cartofi. 200 kg lă de plan, nu inlrec lotuşi
KS de an i ni m ei — tele vizo r, m a­
bă. Nc prim eşte s u riz ă to r şl îşi ş in i de spălat, ra d io u ri, d ifu zo a ­ orz. 124 kg grîu, 25 000 kg sfe­ 65 000 lei la 100 de hectare.
îndeam nă nova să oprească o re. M al la ţoală casa. O sută de Nici în anul 1968 lucrurile nu
Deşi la prima' vedere reali­ Consolidarea eco­
clipă m aşina dc spă la t, să ne p u ­ ani să fi tre cu t în vechile tim ­ clă furajeră şi 500 kg^fîn de s^au schimbat intr-o situaţie
tem înţelege, l i spunem In r i- p u ri şl nu sc făcea cc s-a fă ­ trifolienc
teva vorbe scopul v iz ite i noas­ cut iu 25. Ii o vorbă a mea, dar mai favorabilă Din producţia
tre. pc enrc o să v-o spună orica re netă realizată, doar 14 la su­
— Da, da- A tu n c i să m ergem Kfttenn d in G coaglu. U n pic îs zările apar destul de bune. au tă a fost destinată fondului de
tn cam era m ică. AJcl fem eile au cam sup ărat că n-am p u tu t te r­ existat loluşi însemnate posi­ acumulare. Astfel, valoarea
tre b u rile lo r. m ina toate tro tu a re le . D a r să se bilităţi nevalorificate pe de­ nomică a C. A. P. fondurilor totale repartizate la
Cam era ,,m lcă- e o încăpere tlesprim ăvărcze şl nc p o rn im la plin In principal cauzele care
ai-ăloasă, fru m o s m o b ila tă , s tră ­ treabă..; arest capitol esle cu 22 Ia su­
lu c in d dc curăţen ie . Pc m ăsu­ O m ul d in fa la noastră, la 66 au influenţat recolta au la ba­ tă mai redusă faţă dc minimul
ţa din colţ, te le v iz o ru l aşteaptă dc an i, arc 16 tle cin d este de­ ză factori de ordin subiectiv, prevăzut de statut. Cunoscînd
răsucirea bu toan elor. p u ta t. In vrem ea asta a fost vizînd slaba organizare a mun­
— Baci T im o fte l, săte nii d in u n u l d in tre fru n ta ş ii s a tu lu i. Şi cii In brigăzi. Aşa se explică ginea neajunsurilor ce mai Ialăm toate neajunsurile în lîl- neajunsurile ce pol fi provo­
G eoagiu v-ni» ales dc op t o ri in m unca la coo perativa a g ri­ persistă în zootehnie. Produc­ nilc In zootehnie care, proba­ cate de un asemenea procedeu
pfnă acum d e p u ta tu l lo r In con­ c o li şi in cea obştească. A cum de ce cultura porumbului de ţia dc lapte pc cap de vacă a bil în afară dc preşedintele mersului inainte al cooperati­
s iliu l p o p u la r com unal. A cum ştim dc ce a fost propus c a n d i­ pe 3 hectare sî cartofii de pe fost cu 277 litri sub cea stabi­ cooperativei prezent 2i de zi vei. este de aşteplat ca în a­
v-au propus p e n tru a noua oa­ dat dc de puta t p e n tru a noua ,0.5 ha s-au compromis (rărnî- lită, cooperativa avind o res­ cest an, la adoptarea planului
ră. A sta înseam nă că... oară, dc ce-l cunoaşte toată lu ­ nînd neprăşiţi), de ce produc­ la ferme, nu ştim dacă sînt dc producţie şi financiar, a­
— i\ia i bine ar spune cl ce mea d in Geoagiu a tlt dc bine, de ţia de ovăz n a depăşii 400 kg tantă la livrare dc 17 400 litri. cunoscute de către ceilalţi
Înseam nă, ne în tre ru p e b a d T l- ce se bu cură dc stim ă şl pres­ le heclar (înlirziindu-se cu La ferma de ovine nu s-au rea­ membri din consiliul de con­ dunarea generală a cooperato­
moftcl. tig iu in rin d u l să te n ilo r. Ne v in lizat 126 miei, (85 kg lînă şi ducere, majoritatea dintre ei rilo r să stabilească un raport
— Deci, am cam da t greş cu in m in te c u vin te le sate ; „S ă v i­ mult semănaţii)), de ce preve­ I 635 kg brinzâ. In timp cc 112 optim Intre fondul dc acumu­
dlscu(la noastră, aşa, de-a d re p ­ nă p rim ă va ra , să ne p o rn im Ia derile in legum iculliiră s au figurînd doar cu numele în a- lare şi cel de consum, acesta
tu l. Ma» bine să v o rb im despre tre abă ". realizat abia in proporţie de ovine au murit, toate accslc cesl organ Analizînd temeinic
altceva. Despre b u n ii gospodari Gata dc plecare, nc Aruncăm neajunsuri liind determinalc situaţia existentă în sectorul fiind Izvorul principal al rid i­
ai com unei, dc p ild ă . Sau despre ochi» pc un tab lou m are, colo­ 62 la sută Serioase neajunsuri de cauze subiective cării bunăstării cooperatorilor
re a liză rile u ltim ilo r ani. ra t, p rin s fru m o s In tr-o ram ă au existai fn pomicultură, un­ O vizită făcută la ferme arc ce deţine ponderea cea moi şi al consolidării economice a
— N c-ara s fă tu it n o i, oam enii a u rită pc u n u l d in p e re ţii ca­ de practic livada tînără de darul să ne convingă că nici însemnată in structura venitu­ unităţii.
de-ocl, cum să facem com una m erei „m ic i". pe o suprafaţă de 8 Redare rilo r cooperativei, adunarea
noastră m o i fru m oa să, sc p o r­ — E nepoţica mea. II la şcoa­ (nefiind întreţinută) s-a com­ pentru arest an nu s-au luat generală anuală a cooperato­ De maximă importantă este
neşte la vorbă gazda. S-o gos­ lă, nc ghiceşte g ln d u rlle b a d cele mai potrivite măsuri In rilor poate şi trebuie să sta­ stabilirea unor măsuri chibzui­
p o d ă rim m a l bine. A m Incc- T im o fte l. A tita II place tele vizo ­ promis, însemnate investiţii vederea înlăturării neajunsu­ te care să asigure îndeplinirea
p u t-o cu re gula ca fieca re 9 i ne ru l... C op ilă rie fe ric ită . N u c cum trebuind să fie recuperate pe rilor. Raţiile afişate pe luna bilească măsuri a căror înfăp­
facem cu ra t In faţa casei noas­ o fost a mea... seama veniturilor din alte sec­ tuire să conducă la ridicarea fn mod exemplar a planului de
tre . A p o i am re p a ra t d ru m u rile decembrie a anului trecut (pc rentabilităţii fermelor de ani­ producţie şi financiar, precum
com unale, podefclc. La a sfa lta ­ Şl o ch ii o m u lu i d in fafn noas­ toare. Consecinţele negative luna ianuarie nici nu existau) male şi a angajamentului luat de
rea şoselei am pus cu to p i u- tră sc umezesc. Cu g in d u l Ia v i­ ale deficienţelor amintite se sînt mai mult simbolice Fu­
m ă rtil. D a r o dată şoseaua te r­ tre g ia v re m ilo r tre cute ? C il sa­ reflectă fn diminuarea venitu­ Pe lingă iniţierea unor ac­ unitate In întrecerea cu cele­
m in a tă , g a rd u rile caselor, cele tis fa c ţia p lin ă tă ţii z ile lo r noastre rilo r planificate în sectorul rajele sini administrate după ţiuni energice menite să asi­ lalte unităţi agricole coopera-
m ai m u lte d in s p in i şl nuiele, şl a b u cu rie i celor viito a re ? Nu producţiei vegetale cu 10 la aprecierea În g rijito rilor, fără gure creşterea producţiei ve­ tisle din judeţ. Astfel C A P .
se u ita u « r it la tre c ă to ri. Le-am m al căutăm răspunsul... a se face vreo diferenţiere getale şi animale, o condiţie Ţebea îşi va aduce o contri­
fă cu t noi şl pe-as-tea, d in s c ln d u rl Grafic întocmit pe baza datelor publicate in Comunicatul sută deşi s-au efectuat chel­ după producţie Preşedintele
GH. NEGRIU tuieli mai mari decît cele pre­ esenţială pentru consolidarea buţie tot mai substanţială la
sau cărăm idă. Casele cele m ic i. cu privire la îndeplinirea planului de sfat de deivoltare a eco­ cooperativei, Ion Sim, ne-a ex­ economică a unităţii este $i ridicarea eficienţei sectorului
nomiei naţionale a ţării noastre pe anul 1966. văzute cu 18 la sută. plicat că există o mare fluc-
dezvoltarea continuă a acumu­ cooperatist al agriculturii, la
lărilor, a averii cooperativei a­ materializarea obieclivelor cu­
gricole. Refcrindu-se la aceas­ prinse tn angajamentul confe­
tă problemă, tovarăşul Nicolae rinţei judeţene de partid Hu­
înseamnă două decentI şi ju­ Nume de bunf gospodari jocului lor, broderia şi fru­
...Autobuzul ne lasă loz la Ceauşescu. în cuvinlarca la nedoara în întrecerea cu ce­
capătul dinspre Geoagiu al mătate — Romosul are bi­ ca-. Aurel Bălan, Vasile Pi­ museţea costumaţiei şi-au plenara Consiliului Uniunii
salului, apoi fşi conţinud dru­ E O M O S bliotecă cu peste 10 000 de ci i, Aurel Picu, din salul V a i- clşt/gat apreciere pretutin­ Naţionale a Cooperativelor A ­ lelalte organizaţii ale partidu­
mul spre Romoşel. Ptnă tn volume, tefea comercială şi dei, Nicolae Ştei, Vaier ia deni. In locul lor plin de v i­ gricole de Producţie, sublinia­ lui din ţară.
centrul comunei mai avem o prestatoare de servicii fn Basarab, Nicolae Stăncioiu, goare şi tinerele, căluşarii au
din Romos, loan Vasui, Ioa­
postată bună dc drum. şi. cele mai căutate meserii, me­ na Juri, loan Zaharia, din pus o părtlcipd din hărnicia
cum nu ne grăbim, admirăm tul sdu, invitaţia csle accep­ învăţăturii slnt deschise. Eu dic şi cadre sanitare, 19 ca­ Romoşel slnt rostite cu res- şi entuziasmul cu care oame­
dre didactice In şcoli $/ pa­
casele noi, construite parcă tată cu bucurie şl discul in citesc. M i-a plăcut de cină nii lucrează In cooperativele
după aceeaşi matrifă, cu pe­ se înliripâ plină de elemente mă ştiu. Dar negura apăsă­ agricole dc producţie, fn Simpozion pe tema „Persona­
reţii plnă In ulilă, cu porii interesante. toare a anilor tinereţii mele munca lor pe tdrlm obştesc
solide, de lemn, arcuite la — Salul Ro/nos, satul co­ nu mi-a îngăduit să fm d/. penlru înfrumuseţarea loca­
partea superioara. pilăriei mele, a „dispărui". Md bucur pentru cei tineri şi lităţilor In care ttăiesc. litatea lucrătorului din comerţ'*
...înainte de căderea serii
Ne oprim la bibliotecă. Acesla e Romosul nou, al a­ vreau sd le spun o vorbă : ne mai purtăm o vreme pa­
C itiva etevj — unii din pri­ nilor din urmă. Oamenii Viaţa lor se deosebeşte ca de şii pe uli(ele salului. Pe la Din iniţiativa ComMcluIul libru între amabilitate şl se­
mele clase de şcoală — aleg muncesc In labrică şi fn coo­ la cer la pâmlnt de via(a _ _ . ^ Jb jp _w uncie porfi gospodarii lăîlă- municipal U.T.C Deva, riozitate, dacă e sau nu bi­
din raliuri cărjl pc placul perativa agricolă. Au In ca­ trăită de mine clnd eram dc suicsc, îşi împărtăşesc nou­ sim bâtă diipă-amiază, în sa­ ne să cunoşti psihologia
lor. Ne atrage atenlia un om sete tor îndestulare şi bună­ scama lo r. Şi bucuria anilor tăţi şl păreri, discută despre la clubului sindicatelor a cumpărătorului — stnt clte-
in vtrstă. Alege, cumpăneşte, stare. Umblă îmbrăcaţi ca la ce vin o au In tald... tru la cele trei grădinile, ne­ pecf de către localnici. Sini evenimentele zilei şi cele ce fost organizat un simpozion va dinlre „axele" In jurul
sc glndcştc, schimbă impresii oraş. O p in c i? Copiii noştri Discuţia despre cele trei numărate antene de iadio şi numele oamenilor care au vor urma. E un obicei al oa­ cil tema „Personalitatea lu ­
cu bibliotecara, apoi caută nu ştiu cc înseamnă asta. Li „ tim puri" ale existentei co­ televizoare şi-au găsit loc muncit tără osteneală pentru menilor din Romos — ca şi crătorului din comerţ". T i­ cărora s-au desfăşurat dis­
iarăşi. In sllrşit, sc hotărăşte. s-a pierdut urma. Difuzoare, munei Romos o continuăm statornic pc acoperişurile ca­ in/rumuselarea satelor lor. al altor săteni din satele pa­ cuţiile Ia început timide a­
Ţine In mină doitrî cârti, ga­ radiouri, televizoare, toate la consiliul popular comuna! selor, aduclnd cu ele noul. pentru mai buna gospodărire trie i dc azi — de a-şi în­ nerii au dezbătut o temă pc poi mal avînlalc, in care
la dc plecare. Intrăm In vor­ binefacerile elect rilică rii au La tim pul trecut notăm : sal modernul, civilizaţia In via­ şi chibzuială a torţelor şi re­ drepta glndurlle spre mo­ cil de interesantă pe aţii coi „vîrsln icl" împărtăşeau
bă. Altăm că se numeşte A u­ ajuns In cosele oamenilor- anonim, cu oameni săraci, ta oamenilor, mulţumirea su­ surselor de care beneficiază mentele cruciale care au de complexă. aduclnd în celor cu mal puţini ani dc
rel Hechet şi, la 76 dc ani, De-aci, din Romos, s-au rid i­ m ulţi lucrători cu ziua, lără fletească. comuna In calea ei ascen­ schimbai radical (elul lor de discuţie argumente ce Iar muncă In comerţ, din expe­
este cel mai pasionat c ililo r cat tn u ltim ii ani oameni cu medic, un mare număr dc Cele trei cooperative agri­ dentă spre modernizare şi viată şi de trai, despre cele parte din complexul de a tri­ rienţa lor.
a/ Romosului. II invităm la o carte multă. Şi mie mi-a lost neştiutori de carte, sărăcie, cole de produci ie din Romos. îmbunătăţirea condiţiilor dc care vor constitui noi teme­ bute cc definesc personali­ Iniţiativa Comitetului mu­
scurtă discul ie despre Romo- dragă Invăfătura. Dar cum nemulţumiri cc n-au conte­ Vaidei şi Romoşel au abţinui trai ale locuitorilor. lii de fericite şi bunăstare. tatea lucrătorului din * co­ nicipal U.TC. Deva am
sul de ieri, cel de azi şl cel an de an recolte frumoase de Renumele comunei l-au dus merţ. Unde sfirşeşte servia- dori-o extinsă şi la alte or­
pină departe şi căluşarii din
din anii urm ăloti. A lllnd că puteam învăţa ? Astăzi nu­ nit. griu, porumb, cartofi, şi-au Romos. V ioiciunca şi ineditul GH. I. NEGREA bllitatea şi fneepe servilis­ ganizaţii U T.C. dc pc raza
se va scrie la ziar despre sa- mai ,cap să ai. Toate por/ilc Astăzi — un „ astăzi' care sporit numărul de animale. mul, neccsilalca unui echi­ judeţului nos'*u.