Page 16 - Drumul_socialismului_1969_02
P. 16
DRUMUL SOCIALISM ULUI
ManifcstArl consacrate ani
versării semnării îralalului SEC V EN ŢE INTERNAŢIONALE
, , ..................................... ■! f i .......... uni Turn twmmum— n — m ------------------:-------------------------- ”
de prietenie, colaborare şi
Lucrările şedinţei C.C.
asistentă mutuală intre O R I E N T U L
al Uniunii Comuniştilor
România APROPIAT
$i Uniunea sovietică din Iugoslavia
Purtătorul de cuvînt al Ca
Ciocniri armate sei Albe a anunţat, pe de altă nue a Uniunii Comuniştilor r
şi seri ale film ului. S-au pre în valea fluviului parte, că preşedintele Nixon a BELGRAD 4 (Agerpres). — sarcinile U.C.L în dezvoltarea
La Belgrad au început lu
BUCUREŞTI zentat cu acest prilej filme do avut luni noaptea o convorbi crările celei de-a XH-a şedin relaţiilor economico-socîale de
cumentare şi artistice sovietice re telefonică cu fostul preşe ţe a C.C. al Uniunii Comuniş auloconducere în domeniul sa
şl coproducţii romuno-sovio- Iordan dinte, Lyndon Johnson, cu ca tilor din Iugoslavia, prezidată nitar şi al asilentei sociale:
re a discutat ultimele eveni
Cu prilejul celei de-a 21-a tice. A M M AN 4 (Agerpres). — mente politice externe, inclu de losip Broz Tilo, preşedinte sarcinile comuniştilor privind
aniversări a semnării Tratatu Un purtător de cuvînt m ili siv criza din Orientul Apro le U.C.l. dezvoltarea învătăm înluluî su
lui de prietenie, colaborare şi (Agerpres) tar de la Amman, a declarat piat. Pe ordinea de zl se află o perior şl a activităţii ş tiin ţifi
asistenta mutuala Intre Repu că baterii de artilerie israelie- ★ serie de proiecte care vor con ce; proiectul de rezoluţie p ri
blica Socialista România şi ne au atacat luni poziţiile ior- PARIS 4 (Agerpres) Preşe stitui ba2a de discuţii în ca vind problemele actuale ale
Uniunea Republicilor Sovietice MOSCOVA danlene din valea fluviului dintele de Gaulle l-a primit drul pregătirilor pentru cel înfăptuirii egalităţii In drepturi
Socialiste la Casa prieteniei Iordan. Unităţile m ilitare ior- marţi pe Habib Bourguiba jr„ de-al lX-lea Congres al U.C.L, a naţio n a lită ţilo r; proiectul de
româno-sovielice din Capitală, dantene au ripostat Potrivit ministrul de exlerne al Tuni cum sînt : Dezvoltarea siste hotârîre privind alegerea şi
o avut lo t o searfi a prieteniei MOSCOVA 4. — Corespon declaraţiei, nu s-a înregistrat siei, cu care a avut o convor mului politlco-social şl sarci constituirea Conferinţei Uniu
româno-sovietice, organizată de dentul Agerpres, N. Cristolo- nici o victimă. In cursul zilei bire consacrată situaţiei din nii Comuniştilor în Armata
Consiliul General AR.L.U.S. veanu, transm ite: Cu prilejul de luni, în capitala Iordaniei Orientul M ijlociu si relaţiilor nile U.C.l. ; baîa politică şl Populară Iugoslavă, precum şl
Au participat reprezentanţi celei de-a 21-a aniversări a s-a anunţat oficial că două a dintre cele două ţări După în Ideologică a dezvoltării conti alte probleme.
ai unor Instituţii centrale, o r semnării Tralalului de priete vioane israeliene de tip „Fou- trevedere, ministrul tunisian a
ganizaţii obşteşti şi ai vieţii nie, colaborare şl asistentă ga-Magisler", au lansat luni declarat că convorbirea cu ge
ştiinţifice şi culturale, oameni muluală dintre România şl bombe cu napalm asupra unei neralul de Gaulle i-a permis să Politica nealinierii - singura politică
ai muncii din întreprinderile Uniunea Sovietică, marţi a a regiuni situate în apropierea constate „o foarte mare simi
şi instituţiile bucureştene. vut loc la Casa prieteniei lacului Tiberiada. Nu s-au litudine de vederi în aprecie care corespunde intereselor Canadei
Au luat parle, de asemenea, cu popoarele din ţările slrăine o semnalat victime în rîndm ile rea situaţiei din Orientul M ij
membri al Ambasadei Uniunii seară organizată de Uniunea populaţiei, în schimb, bombele lociu". Referitor la propunerea mova o politică Independentă.
au provocat daune plantaţiilor
Sovietice la Bucureşti. asociaţiilor sovietice de prie şi au Incendiat recolta. franceză privind o acţiune a O TTAW A 4 (Agerpres). — Orice revizuire a liniei poli
Manifestarea a fost deschisă tenie şi relaţii culturale cu ţă celor patru mari puteri în di „Politica nealinierii, îndrep ticii exlerne trebuie să por
★
de acad. Petre Constantinescu- rile străine şi de Asociaţia TEL AV1V 4 (Agerpres). — recţia soluţionării conflictului tată spre dizolvarea N AT.O ., nească de la schimbările revo
este singura politică care co
laşi, vicepreşedinte al Consi de prietenie sovielo-română israelo-arab, Habib Bourguiba luţionare care au loc In lume,
Potrivit agenţiei Reuter, un
liu lu i General A R.L.U S. A luat (AP.SR.). purtător de cuvînt israelian a jr. a declarat că este normal respunde intereselor Canadei", a sublimat el.
a declarat, ia o conferinţă de
apoi cuvîntul Octav Llvezeanu, Au participat membri ai con declarat că două avioane apar- ca cei patru mari „să-şi asume presă, secretarul general al W illiam Kashtan a declarat,
vicepreşedinte al Institutului ducerilor asociaţiilor sovietice îinînd forţelor m ilitare israe- o oarecare răspundere In a Partidului Comunist din Cana pe de altă parle. că P.C. din
ron^an pentru relaţiile cultu de prietenie şi relaţii culturale liene au efectuat -un raid asu sprijini şi îndemna puţin pro da, W llliam Kashtan. Acest Canada Intenţionează să pre
rale cu străinătatea, membru cu ţările străine, reprezentanţi pra poziţiilor lordaniene situa tagoniştii să găsească alt gen pact m ilitar, a spus Kashtan, zinte punctul de vedere ol
al Biroului Consiliului General ai M.A.E al U.R S.S , al unor te la sud de lacul Tiberiada. de relaţii decît acest război nu numai că nu asigură secu partidului în această problemă
AR.L.U.S. instituţii centrale şi organizaţii Intervenţia aviaţiei israeliene continuu". ritatea Canadei, dar şl lipseşte guvernului şi membrilor parla
A rostit, de asemenea, o cu* obşleşti, ai vieţii ştiintilicc şl a urmai unui atac al detaşa tara de posibilitatea de a pro mentului.
vîntare, ambasadorul Uniunii culturale, oameni ai muncii din mentelor arabe de guerilă,
Sovietice la Bucureşti, A. V. Moscova. lansat asupra unei patrule is
Basov. Au fost prezenţi, de aseme raeliene în regiunea respecti
Au fost prezentate apoi fil nea, membri al ambasadei ro vă. Potrivit declaraţiei purtă Marea Britanie
me documentare româneşti şl mâne. torului de cuvînt, trupele is
film ul artistic „N ikolal Bau- Manifestarea a fost deschisă raeliene au ripostat, iar două
nian“, o producţie a studiouri de G. G Sotnikov, m inistrul avioane au atacat imediat pos Adoptarea proiectului CURIER • CURIER • CURIER
lor sovietice adjunct al Industriei construc turile arabe. De partea Israe-
★ toare de maşini grele, de trans liană nu s-au înregistrat pier
Manifestări consacrate ace port şl energetice al U.R.S.S.. deri, a spus cl de flege cu privire Ia re
luiaşi eveniment au avut loc prim-viceprcşedlnte al condu ★
La
CAIRO 4 (Agerpres)
şl în alte oraşe din tară. La cerii centrale a A.P.SR. Au Cairo s-au încheiat lucrările se form a Cam erei Lorzilor
Casa prieteniei româno-sovie- luat cuvîntul A L. Lavrenlieva, PIERDERI PROVOCATE DE PATRIOŢII SUD-VIETNAMEZI late creşterii puterii m ilitare
tice din Timişoara a ovul loc ministru adjunct al Industriei siunii Consiliului Naţional Pa a S.U.A. Pe de altă parle, >
o adunare în cadrul căreia Va- uşoare al U.R.S.S, vicepreşe lestinian, organism care con LONDRA 4 (Agerpres). — Numărul pairilor ecleziastici TRUPELOR INAM ICE la sută se pronunţă îm potri
sile Mot, vicepreşedinte al dinte al conducerii centrale a duce aclivilatea organizaţiilor Primul ministru britanic, Ha- va fi redus de la 26 la 16. SAIGON 4 (Agerpres). — In perioada 1 noiembrie 1968— va transformării programului
Consiliului popular judeţean A.P.S.R., regizorul G. L. Ro palestiniene de rezistentă. Con rold W ilson, a prezentat luni In actuala sa formă, Camera 15 Ianuarie 1969, detaşamentele Frontului National de Elibe spaţial american într-un pro
Timiş, a vorbit despre semni şa], membru în conducerea cen- gresul a adoptai planul de în Camera Comunelor, în a Lorzilor numără peste 1 000 de rare din provincia Ben Tre au scos din luptă peste 6 000 m i gram m ilitar ce ar urmări
ficaţia acestei aniversări Adu irală a A P .S R , şi M G. Fo- acţiune pentru etapa imediată, doua citire, proiectul de lege membri. Dintre aceştia, doar litari din rindut trupelor inamice — informează agenţia „E li plasarea de baze nucleare pe
narea s-a încheiat cu un ciclu minîh. de la Comiletul de Slat destinat unificării activităţii cu privire la reforma Camerei o parle infimă participă cu re berarea". Totodată, în cursul luptelor cc au avui loc în a orbite terestre şl numai 24 se
de filme documentare sovie pentru relaîii economice exter de rezistentă în domeniile mi Lorzilor. Proiectul prevede, în gularitate la lucrările parla ceastă perioadă, forţele patriotice din provincia Ben Tre au pronunţă pentru aceasta.
tice, dedicate unor realizări ale ne, membru al conducerii cen litar, economic şî financiar şi tre altele, suprimarea caracte mentare. scufundat sau Incendiat 60 de nave şl ambarcaţiuni lluvlale
ştiinţei, ariei şl culturii, pre trale a AP.SR. realizării unităţii naţionale a rului ereditar al membrilor Ca Stînga laburistă, condusă dc şl au doborit sau avariat 50 dc avioane.
cum si popularizării unora din A rostit o cuvîntare Ion Ciu- poporului palestinian. merei Lorzilor, precum şi re deputatul Michael Foot, con Comitetul de pregătire al
tre frumuseţile naturale ale botaru, însărcinatul cu alaccri ducerea de la 1 an la 6 luni sideră că proiectul prezentat Republica Dahomey a ac nlan Institute" şî de tehni prim ului festival panafrican
U niunii Sovietice. ad-inlerim al României la Mos Reuniunea Con a intervalului în care aceasta de W ilson ar contribui la în ceptat ca oraşul Cotonou să cieni m ilitari americani, a dc artă şf cultură a hotărit
La casele prieteniei româno- cova. este împuternicită să respingă tărirea Camerei Lorzilor, con- fie un punct de plecare al avut drept scop „studierea in prima sa sesiune, ce s-a
sovieticc din Iaşi, Constanta, In încheiere a fost prezentat siliului naţional legile votate de Camera’ Co ferindu-i noi prerogative. Con podului aerian creat de Cru unul sistem de transport al desfăşurat )a Alger, ca festi
Tg. Mureş, Braşov, şi Oradea un program de filme documen munelor servatorii de dreapta, printre cea Roşie Internaţională spre m icrobilor prin intermediul valul să albă loc Intre 21 iu
A ctualii membri ereditari ai
au-fost organizate seri literare tare româneşti $! sovietice. al securităţii Camerei Lorzilor îşi păstrează care se numără şi Enoch Po- Biafra, din motive strict u- animalelor într-un eventual lie şi 1 august 1969 fn capi
well, cunoscut pentru
ideile
dreptul de participare la lucră sale rasiste, doresc să m enţi manltare, fără a se situa dc război chimic şl bacteriolo tala Algeriei. Numărul artiş
S.U.A. rile parlamentare, dar nu vor nă caracterul ereditar şi aris o parle sau alta a celor două gic* — a fost dezvăluit Ta tilo r participanţi Ia acest fes
mal avea drept de vot Vîrsta tocratic al Camerei Lorzilor. tabere, Implicate în conflictul postul de televiziune „N aţio- tival va depăşi cifra de 4 000.
Company*.
nai Broadcasllng
nigerian, a declarat preşedin
(Ager
W ASHINGTON
4
La sfîrsilul dezbaterilor, pro
Şedinţa Comisiei permanente pres) — Preşedintele Nixon a de pensionare a pairilor cu iectul a fost adoptat cu 285 de tele ţării, Emile Zinsou. Fostul senator democrat Jo-
drept de vot a fost stabilita, in
convocat marţi o nouă reuniu proiectul de lege la 72 de ani voturi, contra 135 seph Clark, a declarat In- Postul ric radio Adcn a
ne a Consiliului naţional al Ir-tin Interviu acordat N.B.C.- anunţat că forţele armate ale
C.A.E.R. pentru probleme securităţii S U A .. consacrată Comisia senatorială pentru ulul, că sub pretextul „stu Republicii Populare a Yeme
păsărilor*,
dierii
m lgraţlcl
examinării situaţiei din O rien
tehnicienii „căutau un loc re-
tul Apropiat. Purtătorul de cu- Problema cipriotă trebuie soluţionată probleme externe, va între -la tlv sigur pentru a efectua nului dc Sud au angajat
lupte cu grupuri de merce
economice vînl al Casei Albe, Ronald conform intereselor comunităţilor legătură cu angajamentele experienţe legate de un răz nari înarmaţi, care se In fil
prinde un studiu detailat în
Ziegler, a confirmat că
este
aproape terminală redactarea m ilitare ale S.U.A. fn străi boi chimic şl bacteriologic*. traseră în regiunea de nord
a ţării. In cursul ciocnirilor,
Marti, 4 februarie, au înce delegaţiilor ţărilor în Comisie notei de răspuns a guvernului nătate şl Im plicaţiile acesto trupele RP.YS. au capturat
Franţei greacă şi turcă
put la Bucureşti, lucrările ce au subliniat în cuvîntul lor ne S.U.A la propunerea ra asupra politicii externe a Importante cantităţi de arma
lei de-a XVH-a şedinţe a Co cesitatea lărgirii în continuare privind organizarea unor con Statelor Unite. Preşedintele 0 6 * ment şl trei vehicule m ilita
misiei permanente C A E.R. a colaborării economice şi teh- sultări în problema O rientului NICOSIA 4 (Agerpres). — din Cipru (A.K.E.L.), Ezekias Comisiei, senatorul W llliam La Paris a avut Ioc o în- re — a precizat postul de ra
pentru probleme economice, la nico-ştiintilicc dintre ţările Apropiat înlre reprezentanţii „Convieţuirea paşnică a co Papaioannu, într-un interviu a Fulbright, a anunţat crearea tiln lre internaţională a repre dio Aden.
care participă reprezentanţi ai membre C.AER., pe baza la O N U . ai celor patru mari m unităţilor greacă şi turcă din cordat ziarului „H aravghi”. în acest scop a unul subco zentanţilor diferitelor mişcări
ţărilor membre, precum şi ai principiilor egalităţii în drep puteri Corespondenţii din Cipru este nu numai posibilă, Pentru restabilirea relaţiilor mitet care va fi condus dc pentru sprijinirea poporului
RS.F, Iugoslavia. Cu ocazia turi, respectării suveranităţii Washington ai agenţiilor occi dar si necesară. Grecii şi lur- normale dintre cele două co senatorul Sturl Symington. vietnamez din cinci ţă r i: La 4 februarie, Leonld
acestei şedinţe, Comisia per şi intereselor naţionale, ale dentale de presă, citind surse cii au trăit pe insulă în pace munităţi, a arătat el, este ne S.U.A., Japonia, Italia, Sue Brcjnev, secretar general al
manentă C.AER. pentru pro avantajului reciproc şi întra informate americane, relatează sute de ani", a declarat secre cesară „colaborarea grecilor şl dia şl Franţa. Ei au declarat CC. al P.C.U.S., a avut o
bleme economice, sărbătoreşte jutorării tovărăşeşti înscrise că guvernul SU A. este de a tarul general al Partidului pro turcilor pe baza principiilor că aprobă şl sprijină poziţia convorbire cu Evzen Erban,
10 ani de la înfiinţarea sa. în Slatutul C.AER. In cuvîn- cord cu propunerea franceză. gresist al oamenilor muncii democratice, respectului si în In patru puncte a R.D V ie t membru al Prezidiului C. C
ţelegerii reciproce". Convorbi
La şedinţa de deschidere a tările rostite s-a remarcai to t rile intercipriote trebuie con Partidul National Democrat nam, precum şi programul in al P.C.C., preşedintele C.C.
participat tovarăşul Gheorghe odată activitatea pozitivă des Declaraţia iul îl mani tinuate pentru a se depăşi toa de extremă dreaptă din R.F.G. cinci puncte al F.N E Tot al Frontului Naţional din
Rădulescu, vicepreşedinte al făşurată pînă în prezent de te dificultăţile şi a se înlătura va participa la viitoarele ale odată. participanţii la această RS Cehoslovacă.
Consiliului de M iniştri al Re Comisia permanentă CA.ER. divergentele dc păreri care geri legislative vest-germane/ reuniune au căzut de acord a In comunicatul dat publi
publicii Socialiste România, re pentru probleme economice, la sesiunea Comisiei econo a declarat un purtător de cu supra necesităţii de a se in cităţii la încheierea vizitei in
prezentantul permanent al relevîndu-se domeniile princi mai există. Papaioannu a sub vin! al conducerii acestui tensifica in ţările lor acţiu U.R.S.S. a delegaţiei Frontu
României In C.AER., care a pale în care această Comisie liniat că bazele m ilitare de pe partid. In acest scop, P.N.D., nile de solidaritate cu po lui National din R.S. Ceho
ar putea aduce în viitor o con
salutat pe participanţi, felici- tribuţie activă la dezvoltarea mice a Q.N.II. penirn Africa teritoriul C iprului constituie o a cărui existenţă este ener porul vietnamez, care luptă slovacă se subliniază, printre
tlndu-l cu prilejul celei de-a mare primejdie pentru întrea gic criticată de opinia publi pentru încetarea agresiunii. altele, că părţile au căzut de
colaborării si cooperării dintre ga populaţie a insulei. Prezen că, va dispune de 10 m ilioa
X-a aniversări a Comisiei. ADD1S ABEBA 4 (Agerpres). pe resursele agricole si mine Reprezentanţii mişcărilor din acord să organizeze consul
Tovarăşul Gheorghe Rădu ţările membre C A.ER Secretarul general al O.N.U,, raliere, U Thant a relevat că ta în insulă a unor „baze b ri ne mărci pentru finanţarea ţările respective au hoiărit tări periodice, să procedeze
lescu, precum şl conducătorii Lucrările Comisiei continuă U Thant, a luat cuvîntul în fa „ţările africane, ca şi alte ţări tanice suverane" este privită campaniei electorale. Preşe să organizeze noi in tîln irl, în sistematic la schimburi direc
von
Adolf
dintele P N .D ,
ta delegaţiilor din 41 de ţări In curs de dezvoltare, suferă de noi ca o .încălcare a suve Thaddcn. a făcut cunoscut că funcţie de necesităţi, pentru te de păreri in interesul în
ranităţii de stat a Ciprului, a
africane, participante la cea din pricina lipsei de cadre ca declarat E Papaioannu. Por fncepînd din luna martie, va punerea in practică a aces tă ririi colaborării şl priete
de-a 0-a sesiune a Comisiei e- lificate, a creşterii lente a pro nind de la acest fapt, în inte deschide un birou de legătu tor propuneri. niei popoarelor din Ceho
D ezbaterile din comisia conotnice O.N.U. pentru A fri dusului naţional şi a faptului resul întregului popor cipriot, na campania electorală. slovacia şl U.R.S.S.
ră la Donn, pentru a coordo
ca
că peste 60 la sută din popu
insistentă
Subliniind aportul N aţiunilor laţie are un venit anual de sub ne pronunţăm cu bazelor şi Un sondaj al Institutului
pentru
lichidarea
O .N .U . pentru condifia femeii Unite la decolonizarea A fricii, 100 de dolari**. declaraţiei pentru demilitarizarea Insulei. e ® ® de opinie publică din S.U.A., ţia federală a bombardat de
In ultimele două zile, avia
U Thant a relevat că „mai ră-
„Louls Harrls* arată că 62
In
continuarea
In Încheierea interviului, E.
mîne mult de făcut pină ce sale, U Thant a spus : „Elibe Papaioannu a arătat că parti M inistrul vest-german a) a Ia sută din cei solicitaţi să citeva ori centrele populate
NEW YORK 4 (Agerpres]. drei. După ce s-a referit la continentul african se va elibe rarea A fricii de cătuşele îna dul A.K.E.L. sprijină politica părării, Gerhard Schroder, se pronunţe asupra proble biafreze, informează un co
Comisia O.N.U. pentru condi cadrul politic concretizat In ra deplin de urmările colonia poierii poale fi accelerată prin preşedintelui Malcarios, îndrep şi-a încheiat luni seara scur melor înarmării preferă ca municat oficial difuzat de
ţia femeii, care îşi desfăşoară principii şi norme democratice, lismului Deşi ţările africane eforturi comune ale guverne tată spre obţinerea unei inde ta vizită făcută Sn S.U.A., fn guvernul S.U.A. să pună ac postul dc radio „Vocea Bia-
lucrările la New York, a luat care trebuie să consfinţească au obţinui un progres econo lor ţărilor africane, precum şl pendente depline, spre menţi cursul căreia a avut întreve centul pe încheierea unui a frei*. In urma bombardamen
în dezbatere punctul de pe or rolul femeii în societate, repre mic şi social substanţial, dez a tuturor membrilor O.N.U.". nerea Integrităţii teritoriale si deri cu noul ministru al apă cord privind controlul arma telor, precizează comunicatul,
dinea de zi intitulat „Dreptu zentanta României a subliniat voltarea lor ar fi şi mai rapi EI şi-a exprimat satisfacţia în • demilitarizarea insulei, precum rării al S.U.A., Melwln Laird. mentelor şl numai 29 Ia sută 56 de persoane şl-au pierdut
rile economice ale femeii şl ac necesitatea creării unor condi dă dacă nu ar avea de înfrun legătură cu creşterea colaboră şi eforturile preşedintelui de Schroder a participat, dc ase preferă să se acorde priori- viaţa.
cesul el la viata economică*'. ţii materiale care să permită tat problemele luptei cu colo rii dintre Comisia economică a soluţionare a problemei ciprio menea, la lansarea la apă a
In cadrul dezbaterii a luat nialismul şi rasism ul! distrugătorului vest-german
cuvîntul, între alţii, reprezen femeilor exercitatea reală a Arâlînd că economia africa O N U pentru Africa si Orga te, conform intereselor comu „Rommel*. construit în S.U.A.
tanta tării noastre Florica An drepturilor economice. nă se bazează în primul rînd nizaţia U nităţii Africane. nităţilor greacă şi turcă.
ES5
Acordul de colaborare din
tre Euratom şi Marea Brita
mult mai distrugătoare. Dacă 65 la sulă din pădurile tratatc nie, încheiat in 1959 pe o pe
această cantitate ar fi fost răs- cu asemenea substanţe în rioadă de 10 ani, a fost pre
Folosirea substanţelor defoliante pîndilă în mod uniform asupra Vietnam sînt defoliate Prin lungit marţi cu încă doi anf.
întregului Vietnam, ea ar fi
folosirea mai îndelungată a a
fost de două ori peste lim ita cestor substanţe, copacii vor fi Acordul prevede schimbul de
inform aţii în domeniul ener
şi explozive modifică echilibrul folosită în cadrul procesului distruşi, iar acest lucru va a- giei nucleare, al problemelor
de control selectiv al plante
fecto regenerarea vegetaţiei dc
lor parazite ce cresc în lanu pe sol. securităţii şt apărării sănă
tăţii, al navelor cu propulsie
Speciile de animale a căror
natural în Vietnam rile de cereale. alimentaţie depinde de cîteva aplicare a acordului, s-a efec
nucleară etc In deceniul de
Forul de resort din . S U A.
nu a aprobai folosirea acestei
sau de o singură specie de tuat un schimb larg de spe
substanţe în agricultura pro plante, sînt în pericol dacă cialişti care au lucrat, pe ba
„Cantitatea uriaşă de sub- cît şi în Europa în timpul ce Montana. prie. In Porto Rico, zonele de plantele vor fi distruse. Ca ur ză reciprocă, la H arwcll şl la
'ante defoliante şi explozive lui de-al doilea război mon Potrivit bntanistilor francezi, junglă asupra cărora s-a pulve mare a acestui proces, specia Centnil de cercetări de la
i ■ extrem de puternice folo dial. Căprioarele, tigrii, elefan în Vietnam se află peste 1 500 rizat picloram au rămas fără de maimuţe Douc Langur, afla Mol (Belgia). '
site de americani în Vietnam ţii, maimuţele şl m istreţii se plante de pădure Vegetaţia copaci şi tufişuri timp de doi tă deja pe cale de dispariţie,
- scrie ziarul „M orning Star” refugiază în Cambodgia şi este foarte variată Intîlnîm ant ar putea pieri cu desăvîrşîre O ® ® ITALIA. — linogine din timpul unor deinonstroţii de stingere
— modifică echilibrul natural aici păduri tropicale, păduri de Nu s-au , întreprins încă stu Dr. Fred Tschirley a firm ? : a focului cu noul extinctor Floubrene. Această nouă realizare
ijin această tară Un număr lot pin în zonele plalourilor înal dii complete despre efectele „Este fără îndoială posibil ca Un studiu efectuat in 1965, va permite cu timpul, co complicatul echipaj de peinpierî sâ
-nai mare de oameni de şliin- Din presa te, mlaştini, savane etc. Bom războiului din Vietnam, dar u o serife de specii de bovine pe o mică Insulă din A rhipe nu mai fie necesar. Un singur pompier, cu ojutoiul acestui nou
ti cer să se studieze cu aten- bardamentele au transformat nele specii dc plante sînt mai rare, cum ar fi kouprcy, gau- lagul Hawaii, dc o echipă dc produs al întreprinderii Montecatin» Edison din Italia, pcote fi
ne efectele distrugerii recol suprafeţe uriaşe în deşert. La uşor distruse decît altele rul şi bentangul să dispară în cercetători de Ia „SmlUiso- capabil sâ stingă şi cel mai periculos incendiu.
v *
|
v
telor. pădurilor şi animalelor. străină Ke San, milioane de tone de S-a ajuns la concluzia că de- zonele despâdurite . de război.
La sfîrşitul anului 1967, guver- bombe au făcut din colinele foliantele distrug manglierii şl In luna iunie, Societatea
r ul american făcea cunoscut odinioară verzi, cratere cu as- că este nevoie de 20 de ani pentru Ecologie din Japonia, a
ă pădurile Vietnamului ou Deet lunar, plrjolit. pentru a obţine o asemenea cerut S U A să sisteze imediat
■ost stropite cu substanţe de- Laos din pricina războiului In 1967 au fost aruncate în pădure. folosirea substanţelor ierbicide
Dlianle, in unele cazuri chiar Toate aceste fapte alarmante, Vietnamul de sud peste 11 000 Dr. Fred Tschirley, specia şi defoliante în Vietnam, pu-
Toate acestea pot fi conside CURIER • CURIER • CURIER
:le două sau de trei ori. sînt culese din revista „Scien de tone de substanţe ierbicirie list american in problemele nînd capăt p îrjo lirii pădurilor.
Cantitatea de bombe folosi ce Journal", la care î$i desfă de tipul 2,4-D, Iar anul trecut despăduririi Vietnamului, apre
tă în VieLnam de SU A,, de şoară în continuare cercetările au fost răspindile 2 500 tone ciază pe baza concluziilor la rate argumente serioase pen
păşeşte totalul explozivului fo profesorul de zoologie E. W. de picloram, un ierbicid mult care s-a ajuns în Porlo Rico. tru încetarea războiului dus de
losit de americant atît în Asia, Pfeiffer, de la Universitatea mai persistent şi cu efecte că după şase luni, aproximativ SU A. în Vietnam".
REDACŢIA Şl ADXDNISTRAŢIA ZIARULUI i str. Dr. Petru Groza or, 35, telefon 23 17, 12 75, 15 85. — TIPARUL i Intx eptlnderea poligrafică Hunedo ara-Deva.