Page 17 - Drumul_socialismului_1969_02
P. 17
7 N T
Proletari dîn toate târîle, un!ţl-vâ 1
L u c r ă r i l e
Conferinţei Naţionale
a cadrelor didactice
In sala Palatului Republicii tam înlului nostru, îmbunătăţi In viat»i societăţii noaslre şl.
Socialiste România, au înce rea întregii octivilăti a cadre prin adoptarea de măsuri refe
put, miercuri dimineaţa, lucră lor didactice. Conferinţa, care ritoare Ia modernizarea şcolii,
rile Conferinţei Naţionole a reuneşte peste 3 000 de dele Conferinţa va exprima hotărî
cadrelor didactice. gaţi şi invitaţi, prilejuieşte un rea unuia dintre cele mal nu-\
Eveniment remarcabil In via larg schimb dc experienţă şi meroase detaşamente ale inte
ta şcolii româneşti şi a s lu ji opinii asupra problemelor dez lectualităţii noaslre dc a rid i
Qnuwi\l AL COMITETULUI duOEŢFAN nuivcUU^nA mL RC.R. Şl AL CuhoIliuluI P0Vvţ>4 ouuli tArt PhuviaJhiU torilor ei, actuala reuniune ur voltării şcolii româneşti fn lu ca Invătămlntul de toate qra-
delc pe o nouă treaptă, spo
C C. al
mina
D irectivelor
mează unui şir întreg de mă
suri elaborate pe baza progra P.C.R. şi a noii Legi a învă- rind aportul său la înfăptuiri
mului partidului nostru dc tămînluhii. Prin luarea în dis le remarcabile, materiale şl
dezvoltare multilaterală a ştiin cuţie a modalităţilor de gene spirituale, ale poporului român.
ANUL XXI. NR. 4384 JOI 6 FEBRUARIE 1969 4 PAGINI 30 DE BANI ţei şl culturii, a învătămlntului ralizare a şcolii de 10 ani, a
din România socialistă Aceste probarea Statutului cadrelor
măsuri vizează perfecţionarea didactice, act normativ care va (Continuare in pag. a 4 a)
d ru c lu rii şi conţinutului învă- defini rolul corpului profesoral
Cn satisfacţia marilor împliniri, cu hotărîrea
R A P O R T U L
de a da viaţă programului desăvîrşirii
acad. Ştefan Bălan
construcţiei socialismului ministrul învăţământului
____ ___ __ v
Conferinţa Naţională a ca adresate în toate îm prejurări toarelor, Învăţătorilor, profeso
I N T I M P I N A M drelor didactice — pe care o le. Şcoala a constituit sî con rilor, personalului universitar,
tuturor celor ce activează în
stituie o preocupare de zi cu
deschidem astăzi — prin sem
InvăUmînt. un salut cordial si
nificaţia şi amploarea el, prin
a elaborai orientarea In pro
problemele pe care îşi propu zi a conducerii partidului, care un mesaj de aleasă preţuire
ne să le dezbată, se înscrie în blemele fundamentale ale -îi\- pentru munca neobosita con
ALEGERILE DE DEPUTAŢI rlndul evenimentelor de sea luţiile cele mai importante neraţii, dezvoltării învătămin-
sacrată form ării tinerelor ge
vătâm intului şi a conceput so
româ
mă ale învătăm lntului
lului, ş liiite l şl culturii în pa
pentru dezvoltarea si perfec
9 nesc. In acest moment solemn ţionarea lui, materializată în tria noastră.
— clnd începem lucrările noas
tre — încredinţat fiind că ex documente programatice de în Conferinţa noastră îsi desfă
prim gindurile si sentimentele semnătate capitala pentru în- şoară lucrările In climatul de
puternic entuziasm, în care În
Răspunsuri cunoaşte, în aceste zile pre soliştii vocali, şl instrumen Candidaţi din celor prezent! şî ale întregului vele Comitetului Central al tregul popor, slrîns unit In ju
vâţămînlul nostru — Directi
corp didactic, ingăduiti-m i să
Viata spirituală a judeţului
rul partidului,
al Comitetului
Partidului Comunist Român şi
prezint omagiul respectuos şi
le de dansuri au impresionat
mergătoare evenimentului din tişti, grupurile vocale, suite rîndurile ţărănimii profunda noastră gratitudine Legea învătăm lntului privind său Central, în frunte cu tova
răşul Nlcolao Ceauşescu, Înfăp
dezvoltarea şcolii de toate gra
Comitetului Central al Partidu
400 de specta
pe cei peste
valenţe
primăverii,
pragul
a o datorse civica manifestări cult ural-educati tori. care au aplaudat minu- / cooperatiste lui Comunist Român şi guver te adaugă acum proiectul rle tuieşte grandiosul program de
dele — călăuză a muncii noas
noi, conlerlte
de multiplele
activitate creatoare stabilit de
tre de fiecare zi. Acestora II
nului
Socialiste x
Republicii
Ic in şir reuşitele unor punc-
Congresul al IX-lea şî de Con
România, pentru grija deose
le din program ca : „Slăvită
A devenii o tradiţie ca oa Rovina au cerut şi s-au an ve. găzduite la punctele de III, Republică Iubită'1, „Slavă bită si permanentă pe care o .Statut al personalului didactic, ferinţa Naţională a partidului,
pregătindu-se să întlmpine
spre
pe care v i-1 prezentăm
cu
poartă şcolii româneşti, pentru
menii din oraşele şi şalele gajat ca să termine electrifi consultaţii, la cluburi şi că Republicii mele", precum si preţuirea pe care o acordă examinare. Vă rog să-mi per
noaslre să se întîlnească pe carea satului In cinstea ale mine culturale, la casele de cîntecele de muzică popu corpului didoclic, pentru în miteţi ca. In numele M iniste
riodic la sfaturi obşteşti. A- gerilor de la 2 martie. cultură, In şcoli, întreprin lară : „Eli sînt fală dc la demnurile mobilizatoare şî va rului învătăm lntului şi al dum (Continuare in pag. a 4-a)
cuin, clnd toata tara se pregă Din noianul problemelor de m o ţr, solistă Cornelia Moise, loroasele îndrumări ce ne sint
teşte pentru alegeri, ce actualitate, locuitorii comunei deri şi instituţii. „Dragă-ml-1 cărarea-n grui", neavoastră, să adresez educa
tăţenii din judeţul nostru şi-au Balşa au amintit candidaţilor
desemnat candidaţii de depu necesitatea organizării unor
tat! cu ferme convingeri că, acţiuni de masă pentru cură
Im r‘rîîună, vor rezolva diver ţarea păşunilor, repararea Recunoştinţă şi angajare
se; Lobleme de interes gene drum urilor şi alte lucrări. In
rai. localităţile din Valea Jiului Manifestări-cultural
In prima parte a campaniei s-a Insistat asupra îmbunătă
electorale atenţia alegătorilor ţirii Ilum inatului public, con
s-a concentrat în mod firesc struirea unor ştranduri şl lo cooperativei agricole Geoagiu, totală pentru făuritorii
AUREL PERA,
preşedintele
spre clntărirea vredniciei şi curi de agrement, menţinerea
puterii de muncă a celor care curăţeniei pe străzi etc. educative candidat în circumscripţia e-
trebuie să-i reprezinte In Tot la adunările pentru pro lectoraiâ judeţeană nr. 148
conducerea treburilor ob punerea candidaţilor, alegăto Geoagiu.
şteşti. dar ei n-au scăpat din bunurilor alimentare
rul Solomon Moga a sugerat
vedere să sublinieze necesi ideea ca baia sărată din De
tăţi care condiţionează buna va să funcţioneze şi în tim GHID ŞI CHEMARE solistă Elena Damian, ,,Dea
gospodărire a oraşelor şi sa pul iernii, iar cetăţenii din supra de Ormindea", solistă Recenta Hotărîre a Consiliu partidul şi guvernul ne-o poar Aceeaşi atmosferă am întll-
telor. Deşi depunerea candi satele Pane şi Pane Sălişle, a- Manifestul Frontului Unită Maria Oprean si multe alte lui de M iniştri privind genera tă". nil-o şi la întreprinderea Vin-
daturilor de deputaţi n-a fost partinătoare comunei Dobra, ţii Socialiste, această oglindă le. lizarea experimentării noului „Pină In prezent. lună de alcool Deva lată cc ne declara
perioada specifică dezbateri au cerut candidaţilor să in a realizărilor, ghid a) drumu A urmat conferinţa: „Pre sistem de salarizare şi majora lună, mi-am depăşit sarcinile maistrul Alexandru P aveliuc:
lor gospodăreşti, ci, aşa cum tervină la întreprinderea de lui dc viilor, şi chemare adre ocuparea P.C.R. pentru creş rea salariilor continuă să fie individuale de producţie cu a- „M ajorarea salariului ‘ pentru
se anunţă, astle! de dezbateri electricitate ca să rezolve u sată harnicului şi talentatului terea nivelului de trai al po amplu comentată de muncito pioxim aliv 4 la sulă, ne relata mine, In condiţiile noii liotă-
vor avea loc cu prilejul în- nele probleme privind racor nostru popor, a prilejuit vii porului — scopul suprem al rii, tehnicienii, maiştrii, ingi muncitorul Miron Biscăreanu rîri. reprezintă o creştere de
tiln irii candidaţilor cu alegă- dările la noua reţea electrică. dezbateri în întreprinderile şi politicii partidului nostru". nerii şi funcţionarii din uni de la aceeaşi întreprindere. aproximativ 11.5 la sută. Acest
[brii, totuşi, la Consiliul ju instituţiile din municipiul De tăţile industriei alimentare. Despre rolul hotărîtor pe ca- fapt îmbucurător mă obligă,
deţean al Frontului U nităţii Am spicuit doar clteva e va ; capitole din acest ma NOUA GEOMETRIE Peste lot s-a putut consemna re-1 prezintă noua hotărîre In ca de altfel pe fiecare anga
Socialiste s-an. adunat încă de xemple din cele aproape 1 300 nifest fiind citite în colectiv regunostinja deplină a tuturor jat, să muncesc mai intens.
pe ncum sule de propuneri de propuneri făcute pină « ongajatilor faţă de grija cu ca Vom căuta să aducem pro
cum. Faptul că chiar de şi comentate cu interes. Eco A PATRIEI re partidul şi stalul nostru se
pentru noi înfăptuiri. ul acestui măreţ program de cesului dc producţie raţionali
la începutul campaniei elec preocupă dc creşterea nivelu
-ynimali de îndemnul dato torale s-au făcut o serie de înflorire a României socialis Călătoriile pe hartă, jurna lui de trai a întregului popor. Generalizarea experi zări care să permită obţinerea
ru l patriotice, cetăţenii com propuneri gospodăreşti şî s-au te s-a simţit. serile trecute, şi AURELIA CR1ŞAN, membră Ihin aceste măsuri se demon unor rezultate mai substanţia
pară realităţile actuale cu cc- exprimai angajamente pentru în rîndurile sătenilor adunaţi lele vorbite, expunerile pre a cooperativei agricole Boş, strează incă o dată caracterul mentării noului sistem le, reducerea consumurilor spe
zentate marţi în căminele cul
lin lclc lor şl, alături de su realizarea lor, dovedeşte nu la punctele de consultaţii din turale de la Şoimuş, Burjuc, candidată in circumscripţia e- ştiinţific de fundamentare a cifice de materii prime şi ma-
32
lectorolă municipală nr.
gestiile pe care le fac pentru numai răspundere cetăţeneas Vormaga, Hărău, Pojoga, Go- Cărmăzineşti, la casele de Hunedoara. prevederilor Congresului sl de salarizare şi ma leriale. să ridicăm activitatea
realizarea unor probleme, de că pentru viitorul oraşelor sl dineşli, In satele aparţinătoa cultură din Hunedoara şi IX-lea al P.C.R. privind creşte noastră la un înalt nivel can
pun ca garanţie angajamentul satelor, dar confirmă şi posi re comunei Zam, la Romos, Tc- Haţeg, au avut ca teme rea rea salariilor tuturor catego jorare a salariilor tita tiv şi calitativ".
de a munci alături de viito rii bilităţile largi care s-au asi chereu, Poiana şi Almaş. lizările înscrise In istoria pa riilo r de salariaţi. ,.întreprinderea noastră —
deputaţi. La o întilnire elec gurat pentru ca toti alegăto ne spunea muncitorul Andro-
torală care a avut loc recent rii să participe la conduce APLAUZE triei In ultim ul sfert de veac. „Despre generalizarea noului nic Igna dc la V in a lco o l— s-a
la Hărău alegatorul Gheor- rea şî rezolvarea treburilor Insolite de proiecţii, de dia sistem de salarizare si majo obţinerea de rezultate supe angajat ca In acest an să rea
şi dlafilmc, călăto
pozitive
rarea salariilor In unităţile in
ghr Boldor arăta cit de ne obşteşti. Propunerile care s-au INTERPREŢILOR riile pe hartă şi jurnalele vor rioare in activitatea întreprin lizeze o economie suplimenta
cesară ar (i o legătură tele făcut şi cele care se vor face bite cu titlu ri semnificative dustriei alimentare sc vorbea derilor se pot spune numai lu ră Ia preţul de cost în valoa
fonică pină la Bampotoc. In AMATORI / c a : „Noua geometrie a pa In întreprinderea noastră încă cruri bune Luînd în considera re de 600 000 lei. Noi, munci
zilele următoare, propunerea la în tiln irilo cu candidaţii triei". „M ari şantiere ale de la sfîrşitul anului 1968 — ne re realizările mele in produc torii sectorului de vinificaţic,
o fost analizată cu lo ti facto constituie puncte preţioase Zilele trecute, sala cămi cincinalului", „Coordonate declara maistrul loan Tonch dc ţie, pe care sînt sigur că am impulsionaţi dc nou! sistem dc
rii răspunzători şi s-a iden de sprijin pentru îndeplinirea nului cultural din Bălţa a Ia Industria laptelui Sim em să le îmbunătăţesc. salariul salarizare aplicat în unităţile
cunoscut o animalic deosebi industriale ale României so Fiind informaţi, in mare. încă
tificat sursa pentru asigura angajamentului luat de Con cialiste", „N oi obiective in de atunci de noile îmbunată- meu tarifar In condiţiile noilor industriei alimentare sînlem
rea stilpilor necesari, au fost siliul popular judeţean de a tă. Aici şi-au dat întîlnire dustriale pe harta ţă rii" liri privind remunerarea mun prevederi creşte cu 4 la su hotarili să ne aducem întreaga
găsite anumite fonduri râma form aţiile artistice din Hâr- au prilejuit, celor prezenţi, cii, întregul colectiv al secţiei lă". contribuţie la îndeplinirea a-
se disponibile de la alte lu se realiza aceste lucrări prin lăgani, Căinelu de Su^, Să- Simcria s-a antrenat într-o ade La Industria laptelui Simcria
cruri obşteşti şi astfel rn este muncă patriotică In valoare lişte. Trestia, Ormindea, Fi- momente de adevărată mîn- 10SIF SEMĂN, preşedinte l-am in tîln il şi pe veteranul a- ceslui angajament Sinlem con
acum In curs de rezolvare. de 60 milioane dc lei. zeş, Barbura, Crăciuneşli >î dric pentru portretul nou, în le cooperativei agricole Lâpu- vărată întrecere, fiecare urmă costei întreprinderi, loan Bros- vinşi că în cadrul sectorului
Băita. cărcat dc frumuseţe, al pa rind să-şi canalizeze e forturi
La primul contact cu candi giu, candidat in circumscrip le pentru a realiza cil mai căreanu, care a „acum ulat" 26 nostru sint încă rezerve care
daţii lor, cetăţenii din satul S. PETRESCU Montajele lilerar-muzicale. triei noaslre. ţia electorală comunală nr. de ani vechime neîntreruptă în vor duce la amplificarea rezul
34. multe produse şi de bună cali producţie. „Celor 26 de ani de
tate. Rezultatele au fost la tatelor".
în ă lţim e : secţia din Simeria muncă neîntreruptă pe care inim ii prin care aceşti oameni
Cuvinte rostite din adîncul
i-am adunat, prin noua holărîrc
\şi-a realizai sarcinile de pro
Manifestul Frontului Unităţii Socialiste ducţie pe luna ianuarie cu do lre cu grijii părintească le a- Îşi exprimă la unison faţa recu
partidul şi quvernul tării noas
uă zile mai devreme. Deci, via
cordo o înaltă apreciere.
La
noştinţa
fierbinte
dc
acestei
bilitatea prevederilor
cele 10 procente care îmi re
holâriri a fost demonstrată îna
vernului, fată dc destinul popo
a-
vechime sint dotării să le
inte dc intrarea lor In aplica vin ca urmare a sporului de preocupările partidului şi gu
fermă
rului nostru, hotărîrea
re, fapt ce mă determină să dauq altele, prin depăşirea sar de a răspunde acestei g riji cu
măreţ program de înflorire a patriei afirm cu tărie că şi în conti nalizarea întregii mele activi rezultate lot mai frumoase în
cinilor de producţie, prin ca
nuare colectivul dc muncă din
tăţi spre îmbunătăţirea tuturor
Întreprinderea noastră va răs laturilor de activitate ale În producţie.
punde cu fapte g rijii pe care treprinderii". A MOLDOVAN
nostru livrează 60 la sulă din importantă la asiqurarea cu
Pulsul dinamic al economiei produclia de otel a ţârii, a miei naţionale. Graficul reali-
metal şl combustibil a econo
proape 65 la sută din cea rle
fontă. 40 la sulă din extracţia ŞTEF 2EVEDEI "UZĂRILE DE MĂRFURI
de cărbune, 60 la sulă din ex directorul Direcţiei judeţene de
tracţia de minereu dc fier, 87 CU AMĂNUNTUL
Justelea politicii consccven- cu cerinţele revoluţiei tehnico- diu anual dc creştere a pro la sută din producţia de cocs statistică Hunedoara
Ir do industrializare a tării, di ştiinţifice mondiale, îşi aduce ductivi a lost de peste 12 la sl mai mult de jumătate din
rectivele stabilile de Congre o contribuţie hotărîtoare la sulă, fată de 10,7 la sulă, cit cea de laminate. PRIN COMERŢUL SOCIALIST
sul al IX-lea al partidului in progresul general, la sporirea prevedea planul cincinal In 24 (Continuare in pag. a 3-o)
accaslă dirertie, măsurile lua necontenită a avuţiei naţiona de zile obţinem în prezent în Oamenii muncii din judeţul
te in anii din urmă pentru le şi creşterea bunăstării în treaga producţie a anului 1938! nostru îşi aduc o contribuţie
perfecţionarea conducerii şi tregului popor. De o atenţie deosebită s-a
planificării economiei, adînci- România anului 1969 se si bucurat — în contextul activi Totul este construit
rea democraţiei economice, tuează printre ţările cu eco tăţii industriale — dezvoltarea
slut ilustrate puternic in la- nomia cea mai dinamică. Vo ram urilor bunurilor de con
hlnul dinamic al economici ro lumul producţiei industriale sum. Şi aici, realizările au de pentru om
mâneşti in plin avînt. Indus este cu peste 40 la sulă mai păşit prevederile Iniţiale ale
tria tării noaslre merge în pas mare decît în 1965, ritm ul me pnm fler ani ai cincinalului. A Manifestul Frontului Unită lucrătorii topitoriilor de
fost îmbunătăţită calitatea pro- ţii Socialiste, pe care l-am ci fier se afundau In circiumi,
dusdor, s-a extins sfera pre lii cu profundă mindrie $i sa singurele posibilităţi recreati
staţiilor de servicii către popu tisfacţie, mî-a întărit şi mai ve puse la dispoziţia lor. Ci
laţie. cerinţele acesteia au fost mult convingerea că lot ce se nematografe, cluburi, casă de
„Sentimentele de încredere care însufleţesc naţiunea mal deplin satisfăcute înfăptuieşte In patria noas cultură, locuri de distracţie
noastră socialista îşi au izvorul în bilanţul rodnic al în Toate aceste realizări îsi au tră socialistă, In toate ramu si agrement, magazine mo
făptuirilor de pînă acum. In perioada care a trecut de baza In faptul că In trei ani rile de activitate ale vieţii derne. scoli $i licee, spitale,
la alegerile precedente, poporul nostru, urmînd liniile ai cincinalului s-au investit in sociale şi economice, este în totul a fost construit pentru
directoare stabilite de Congresul al IX-lea al Partidu economie, din fondurile cen chinat «imului, fericirii sale noi, pentru om.
prezente şi a celei viitoare.
tralizate ale statului, peste 155
M-am sfătuit cu ortacii din
lui Comunist Român, a înaintat ferm pe calea desă miliarde lei, sumă care depă Lucrez la otelăria nouă a echipa pe care o conduc, am
vîrşirii construcţiei socialiste. A fost îndeplinit cu suc şeşte tolalitateo fondurilor In combinatului hunedorean Sub chibzuit îndelung asupra sar
ces programul prezentat poporului în alegerile trecute. vestite In întreaga perioadă a ochii mei s-au ridicat agrega- cinilor pe care le avem în
S-au realizat prevederile primilor trei ani ai planului celor zece ani, 1950— 1960. Pes le siderurgice de mare ran sporirea producţiei de otel.
te 700 de uzine, fabrici, secţii
cincimii asigurîndu-se toate condiţiile pentru îndepli noi — multe chiar In judeţul dament, producţia de oţel a Ne-ain dat seama că numai
muncind cu dăruire vom răs
sporit dc la an la an. Otelul
nirea ţi depăşirea obiectivelor Congresului al IX-lea. nostru — au intrat In zestrea pe care-1 plămădim aici este punde g rijii ce ni se poartă,
Forţele dc producţie au continuat să se dezvolte în ritm Industrială a tării, în totalita cunoscut astăzi în multe ţări ne vom aduce aportul la In-,
susţinut, relaţiile socialiste s-au consolidat ţi perfecţio te fiind dotate cu tehnică mo ale lum ii Paralel cu aceste făptuirea grandiosului pro
nat. Principiile democraţiei socialiste şi-au găsit o tot dernă. realizări, dincolo de porţile gram al Frontului U nităţii So
cialiste. Pentru că — aşa cum
combinatului s-a ridicat pen
Judeţul Hunedoara este pu
mai largă ţi consecventa aplicare în întreaga viaţa so ternic ancorat In întărirea con tru noi, siderurgiştii, un o- subliniază Manifestul — „lot
cială ; au fost îmbunătăţite, corespunzător cerinţelor tinuă a tabloului industrial al ras nou. modern, blocuri ce înfăptuim azi, tot ceea cc
etapei în care ne aflăm, formele ţi metodele de condu ţării, participă din plin la a- mîndre şi apartamente con ne propunem pentru viitor
vlntul general al economiei fortabile. Viata otelarului sau este destinat omului, ferici
cere ţi organizare a societăţii naţionale, ocupă unul dintre a lurnalistului, a cocsamlui rii lu i1'.
locurile de frunte în ce p ri sau a laminatorului nu este Grafic întocmit pe baza datelor publicate in Comunicatul cu privire (a îndeplinirea planu
(Din Manifestul Frontului Unităţii Socialiste). veşte volumul producţiei in cea de odinioară, cînd, isto VASILE BOAMBA lui de stat de dezvoltare a economiei naţionale a ţârii noastre pe anul 1968.
dustriale. Economia Judeţului vit! de munca peste puteri, oţelor, şef de echipă