Page 2 - Drumul_socialismului_1969_02

O P IN II A S U P R A STILULUI SI M E TO D E LO R DE M U N C A

Au trecut opt luni de cînd, pe baza mă­ împreună cu doi instructori ai Comitetu­
surilor stabilite de Conferinţa Naţională a lui judeţean de partid am întreprins recent o Comisiile
P.C.R., au fost create comitetele comunale de anchetă în care mai mulţi secretari de comite­
partid. Intervalul de timp ce s-a scurs a în­
Cadru semnat o perioadă în care acestea şi-au dove­ te comunale de partid au împărtăşit din expe­
rienţa dobîndită pînă acum în privinţa per­
fecţionării continui a stilului şi metodelor de obşteşti
dit viabilitatea, o perioadă de afirmare a rolu­
muncă în conducerea treburilor din raza lor
lui lor de conducător politic al întregii vieţi
nou economice şi social-culturale din satele noas­ de activitate.
Publicăm în această pagină cîteva con­
tre. statări ale colaboratorilor noştri. să

de fie

acţiune, conduse

răspunderi B

Şl

sporfre îndrumate

mai

„Desigur, munca de partid Io sate nu
poote sâ aibă aii ţel decit realizarea sarcini­
lor în cooperativele de producţie ţi in între­ îndeaproape
prinderile de stot, aşa cum în industrie mun­
ca de partid are ca ţel principal îndeplinirea
planului de stat... Ca în toate domeniile de
activitate, ţi aici trebuie să nu ne mulţumim
numai cu hotâriri, oricît ar li ele de bune, cl tre­ In vederea rezolvării cu mal bune rezultate
buie sâ luăm măsuri de a organiza munca a sarcinilor, ca şl pentru cuprinderea Întregii
pentru îndeplinirea hotârîrilor, de a exercita activităţi economice, politice şi social-culturale
un control permanent pentru ca măsurile sta­ din comună, pe lingă comitetele de partid / i
bilite sâ fie duse pinâ la capăt*. fost create comisiile pe probleme — organizat
că, economică şi cea pentru propagandă, Invă-
NICOLAE CEAUŞESCU
ţăniînl şi cultură de masă.
(din cuvintareo la plenara Consiliului Crearea unor asemenea organisme pe lingă
Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agri­ comitetul comunal de partid — în care au lost
cole de Producţie) depăşit planul producţiei de lapte, sectorul zo­ capacităţii organizatorice şi politice a acestora cuprinşi totl membrii comitetului, ca şl alţi co­
otehnic aduclnd o contribuţie Importantă (a creş­ prin întărirea rîndurilor lor cu cel mal harnici munişti cu munci de răspundere din unităţile
înfăptuirea vastului program stabilit de Con­ terea veniturilor cooperativelor şl ale ţăranilor şi devotaţi oameni al muncii. Un însemnat nu­ economico şi instituţiile din localitate, oameni
ferinţa Naţională a PCR. privind noua organi­ cooperatori. măr de comitete comunale de partid printre cu o bogată experienţă profesională şl în mun­
zare administraUv-lerltorlalâ a României a creat Conducerea O concluzie ce se desprinde din analiza acti­ care Baru, Bretea Română, Dobra, llia. Lăpuglu de ca obştească, — are Im plicaţii dintre cele mai
un cadru prielnic perfecţionării structurii orga­ vităţii In această direcţie este aceea că, deşi în Jos, Romos, Geoagiu etc. urmăresc îndeaproape în­ favorabile, ele fiind concepute ca nişte organis­
nizatorice a partidului, a organizaţiilor de masă judeţul nostru există condiţii prielnice dezvoltării tărirea numerică şl calitativă a organizaţiilor me colective de lucru, studiu şi analiză, cu a­
$i obşteşti, apropierii acestora de problemele ma­ sectorului zootehnic, veniturile cooperativelor a­ de bază prin primirea în partid a celor mal buni jutorul cărora comitetul să întreprindă acţiuni
jore, pentru valorificarea cît mai deplină a resur­ gricole obţinute din producţia animalieră ar pu­ ţărani cooperatori. Ingineri, profesori şl învăţă­ pentru îmbunătăţirea muncii Pentru ca activita­
selor şi iniţiativei locale, pentru atragerea într-o competentă tea il mult mal mari, dacă toate comitetele şi or­ tori care au dovedit prin fapte calităţi morale tea unor asemenea colective sădea rezultatele aş­
măsură mai mare a maselor de oameni ai muncii ganizaţiile de partid ar manifesta mai multă preo­ si politice ce se cer unui membru de partid. Nu teptate este nevoie ca atît membrii comitetului co­
la realizarea obiectivelor stabilite de partid. cupare pentru valorificarea condiţiilor existente înlîm plător organizaţiile de bază din raza aces­ munal cit şl ceilalţi comunişti care fac parte
In concepţia conducerii partidului măsura lua­ în mod cit mai eficient. Multe comitete comunale tor comitete primesc lună de lună noi membri din comisiile pe probleme, să cunoască In per­
tă pentru crearea comitetelor comunale de partid de partid nu au reuşit Încă să depăşească sta­ în parlid. Explicaţia stă In faptul că ele se ociir- manentă stările de lucruri din sectoarele lor de
Înseamnă nu o simplă schimbare de forme, cl ri­ diul analizelor şi a) indicaţiilor repetate, date con­ pâ cu simţ de răspundere de creşterea şl educa­ activitate, să fie mereu In miezul problemelor,
dicarea pe o treaptă superioară a întregii munci a economiei siliilor de conducere, nu urmăresc îndeaproape rea ţăranilor cooperatori, de antrenarea lor la al preocupărilor colectivelor, să sesizeze tot ce n
de partid, crearea unui cadru favorabil sporirii modul In care măsurile se traduc în fapte rezolvarea unor probleme, manifestă grijă pen­ nou şi Înaintat şl să lupte pentru generaliza­
competentei şi atribuţiilor lor, 1n vederea reali­ Mal avem încă secretari de comitete de partid tru îmbunătăţirea muncii de educaţie în orga­ rea experienţei valoroase. Se cere, de asemenea,
zării sarcinilor privind desăvlrşirea construcţiei care nu s-ou debarasat de vechile metode de lucru nizaţie do tineret şl lemei. ca activitatea com isiilor să lic mai bine Coorc —>
socialiste In patria noastră. de pe vremea clnd erau instructori Unii dintre Există însă organizaţii de bază de la sate In nată, orientată spre rezolvarea unor probleme
La baza creării comitetelor comunale de locale — aceştia, printre care Cornel Crlşan, Emilian CleJ. care preocuparea pentru creşterea rtnduriloi majore ale muncii curente şi de perspectivă,
partid a stal necesitatea m utării centrului de Anton Olarii, Graţlan Jurca şl alţii se rezumă şi partidului, întărirea lor numerică şl calitativă spre ajutorarea concretă a birourilor organiza­
greutate al muncii de partid în unităţile economi­ în prezent doar la sesizarea anumitor stări de este lăsată pe plan secundar, munca de prim i­ ţiilo r de bază In rezolvarea cu succes a diverse­
ce şi sociale, acolo unde se hotărăşte soarta a­ fapte dinlr-un sector sau altul — uneori cu ochi re în partid se duce mai mult pe campanii, nu lor sarcini care se ridică în fata unităţilor unde
plicării în viată a măsurilor stabilite de partid. foarte critici —. lucrurile rămînlnd Insă şi In este condusă. Asemenea situaţii sînt în unele ele activează
In condiţiile actuale, clnd între comună, ca continuare la acelaşi stadiu. El nu acţionează organizaţii din cadrul cooperativelor agricole Această plrghie importantă în munca de
uoitale adm inialrativ-terilorială şi social-econo- jalonul întotdeauna din proprie Iniţiativă pentru rezol­ din Strei, Strei Sîngiorgiu, Birtln, Spini, Veţel, partid Insă nu este folosită la nivelul cerinţe­
micâ de bază şi organele judeţene de partid nu varea deficientelor semnalate, aşteptînd să pri­ Lunca, Jeledinţi, Baliz, Simeria, Sîntandrel, Rin lor actuale şi al posibilităţilor pe care le au a­
se mai interpun afle verigi Intermediare, întrea­ mească Indicaţii de la comitetul judeţean De a­ Bărbat, Bampotoc. Nandru, Lelese. Sohodol şl în ceste comisii. Un număr foarte mic de comi­
ga răspundere pentru soluţionarea m ultiplelor semenea, unora nu le-a intrat suficient In preocu­ altele care în tot cursul anului 1968 nu au p ri­ tete de partid s-au În g rijit de instruirea acestor
probleme pe care le ridică nevoile comunelor pări organizarea şi coordonarea întregii activi­ mit nici un membru de partid, deşi ele au un comisii, de planificarea şl orientarea activităţii
cade în competenta organului comunal de partid. tăţi. îmbinarea preocupărilor curenle cu sarcinile electiv mic, fapt ce nu Ic dă posibilitatea să cu­ lor, de antrenarea lor concretă la rezolvarea
Aceasta determină o problematică extrem de principal al de perspectivă prindă în sfera lor de Influenţare toate locurile problemelor economice, organizatorice, educati­
complexă, dă muncii de partid un conţinut nou, Consecinţa directă a acestui stil defectuos de muncă, să exercite un control permanent şl ve pentru care au fost create. Aşa 9e explică
ceea ce necesită o concepţie avansată asupra de muncă este concretizată în faptul că în unele susţintit In toate domeniile. de ce unele dintre acestea, cum sînt cele de la
conducerii vieţii sociale şi, prin urmare, adopta­ cooperative agricole printre care Velei, Orâşti- Neajunsuri se manifestă şl în ceea ce p ri­ Lunca Cernii, Dsnsuş, Zam. Veţel, Boşorod,
rea de către comitetele comunale de partid a u­ oara de Sus, Bampotoc, Vata, Bretea Strei, veşte organizarea activităţii de educare a co­ Balşa, au activitate slabă. Socotim că răspun­
nul stil de lucru suplu, mobil, dinamic şl eficient, activităţii Ruşi, Zam, Lăpuglu, Ţebea, Sibişel, Yaidei ele muniştilor şi îndeosebi a color nou prim iţi. Aşa zători pentru această stare de lucruri se fac In
care să permită soluţionarea operativă a sarcini­ nu slnt permanentizaţi în g rijito rii de animale. se explică de ce în rîndul membrilor de partid primul rlnd secretari comitetelor comunale de
lor în toate domeniile, înlăturîndu-se fenomene­ Din acest motiv are loc un şir de neajunsuri : mai au loc acte de Indisciplină — absenţe ne- partid şl că trebuie să se treacă mei holărît la
le de închistare şi formalism, elementele de ru ­ risipa de nutreţuri şi o furajare neraţională, ^ motlvale de la adunări, indiferenţă fată de activizarea acestora
tină. nerespeclarea regulilor zooveterlnare, nerealiza- sarcinile primite. încălcări ale unor legi ale sta­
După cum se ştie, şl In trecut au existat co­ rea planului producţiei de lapte şi a sporului tului şi abateri de la normele de conduită ale In fiecare comună s au creai acum posibilităţi
mitete comunale de partid. Acestea Insă mun­ O cerinţă fundamenlală a aplicării unui stil de creştere In greutate. In aceste condiţii devi­ moralei socialiste largi pentru valorificarea superioară a condiţii­
ceau In condiţiile cînd existau comitetul raional, de muncă eficient este concentrarea eforturilor ne problematică lotizarea animalelor si urm ări­ Aşa cum rezultă din recenta analiză a birou­ lor existente Este vorba de Întărirea economi­
Instructorul teritorial al acestuia, care în marc tuturor organizaţiilor din comună în direcţia re­ rea riguroasă a selecţiei lor. lui Comitetului judeţean de partid, numărul că a cooperativelor agricole, organizarea unită­
măsură rezolvau unele din problemele la nivelul zolvării celor mai importante probleme In cen­ Se constată încă insuficientă preocupare la membrilor de partid sancţionaţi In anul 1968 o ţilo r anexe şi prestatoare de servicii Io nivelul
comunei, de multe ori substituind atribuţiile co­ trul preocupărilor lor este necesar să stea pro­ unele comitete de partid pentru a determina ca scăzut. Trebuie lotuşi să arătăm că din acest comunei cum ar f l : brutării, frizerii, tlm plării
blemele economice, adică dezvoltarea şi întărirea
m itetului comunal. economică şi organizatorică a cooperativelor a­ toate sectoarele de muncă hotărlloare pentru punct de vedere situaţia existentă nu este mul­ şl altele care să contribuie la ridicarea gradu­
Un element Important care a stat şl stă la ba­ gricole, realizarea sarcinilor la achiziţii şi con­ producţia C A.P să fie asigurate cu cele mai ţumitoare Faptul că numărul celor sancţionaţi lui de urbanizare a comunelor, la valorificarea
za măsurilor de perfecţionare a muncii de partid tractări Paralel cu aceasta se mai cer rezolvate competente cadre, cu oameni harnici şi price­ aste fncă ridicat arată că mai avem mult de priceperii şl capacităţii locuitorilor, precum şi la
In toate domeniile este faptul efl în perioada o seamă de alte problenje legate de sistematiza­ puţi, cărora să li se cultive pasiunea pentru muncit în direcţia creşterii şl educării membrilor creşterea nivelului lor de trai. Ceea ce s-a rea­
construcţiei socialiste partidul a crescut şl educat rea localităţilor, electrificarea lor, profilarea unor munca pe care o îndeplinesc. Nu toate organi­ de partid, o sporirii răspunderii pentru îndepli­ lizat pînă In prezent este un început destul do
un mare număr de cadre cu înalte calităţi mora­ unităţi, dezvoltarea unor secţii şi ateliere penfru zaţiile de partid folosesc cum trebuie mijloacele nirea sarcinilor ce le revin, respectării întocmai timid şl dovedeşte că problemele de perspectivă
le, politice şi profesionale, capabile să Înfăptuias­ prestarea de servicii către populaţie In vederea de care dispun : învăţăm înhjl de parlid şl agro­ a prevederilor statutului partidului cum ar fi consolidarea economică a cooperati­
că cu devotament şi pricepere m ultiplele sarcini valorificării cît mai bune a tuturor resurselor zootehnic, expunerile cu caracter educativ, Creşterea a tribuţiilor comitetelor de parlid velor agricole, dezvoltarea soclal-cullurală a co­
pe care le ridică viaţa. De aceea, este firesc ca materiale şi umane din comună munca de la om la om pentru ridicarea nivelu­ atrage după sine o sporire considerabilă a rolu­ munelor nu formează încă obiectul unei susţinu­
tn condiţiile actuale partidul să ceară acestor ca­ lui politic şl cultural al ţăranilor cooperatori în lui şl importantei secretarului comitetului de te activităţi politice şl organizatorice.
dre un plus de efort şl preocupare pentru înfăp­ Datorită specificului comunelor judeţului nos­ vederea creşterii conştiinţei lor. partid şl biroului organizaţiei de bază în condu­ Există suficiente elemente care arată că mul­
tuirea sarcinilor la nivelul cerinţelor mereu eres- tru, unde o pondere însemnată In activitatea e-. cerea şi orientarea întregii activităţi. El trebuie te comitete comunale de partid soluţionează cu
clnde conomică o ocupă agricultura, se poate aprecia să dovedească spirit de iniţiativă şi receptivita­ predilecţie probleme ale muncii curente, oare,
Complexitatea problemelor pe care le ridică că marea majoritate a comitetelor comunale de te, să cunoască temeinic problemele, să aibă po­ fără Îndoială, au însemnătatea lor, dar din care
comuna a determinai şl Îmbunătăţirea substan­ partid şl-au îndreptat atenţia cu precădere spre ziţie fermă, curaj şl elan în muncă, spirit ino­ cauză scapă din aria activităţii problemele ce
ţială a structurii organizatorice a noilor organe cooperativele agricole de producţie, ajutînd o r­ vator, să dea dovadă de intransigenţă faţă de trebuie rezolvate In perspectivă Asupra acestei
comunale. A crescut numărul membrilor care fac ganizaţiile de partid de aici şl consiliile de con­
ducere ia antrenarea comuniştilor şi a celorlalţi orice manifestări de formalism, încălcări ale dis­ defecţiuni in stilul de muncă trebuie reflectat
parte din comitetul comunal, Iar In cadrul aces­ ciplinei de parlid şl de stal. cu multă atenţie, urmărlndu-se înfăptuirea planu­
tuia a fost creat ca organ executiv biroul cu a- cooperatori la dezvoltarea intensivă a producţiei Organizaţii rilo r de măsuri stabilite cu prilejul adunărilor
tribu ţil şi competenţe mart. Pe lingă comitet au agricole vegetale şi animale. Creşterea continuă a capacităţii organizatorice şl conferinţelor comitetelor comunale de partid
luat fiinţă consiliile obşteşti — colective de Plasate în permanenţă în miezul preocupărilor şi politice a organizaţiilor de bază este înlr-o
lucru, de studiu şi analiză — care să contribuie, salului, realizind un contact nem ijlocit cu princi­ strînsă legătură cu energia şi puterea de cuprin­ ca şl a celorlalte probleme Ivite In ultima vre­
me.
prin experienţa comuniştilor ce le compun, Io palii factori de conducere al unităţilor agricole, dere a problemelor pe care o dovedesc birourile
ridicarea pe o treaptă mai înaltă a muncii In cu masa largă a comuniştilor şi a celorlalţi ce­ de organizaţiilor de bază. de promptitudinea cu care In general se constată că In marca lor majo­
toate domeniile, să dea un sprijin diferenţiat o r­ tăţeni, comitetele de partid din comunele Bala de ele acţionează în direcţia planificării riguroase a ritate comitetele de partid au reuşit să-şl elabo­
ganizaţiilor de bază In vederea generalizării ex­ Criş, Dobro, Sălaşu de Sus, Romos, llia şi altele au muncii, o mobilizării tuturor comuniştilor la lua­ reze planuri de muncă bine glndite, orientate
perienţei înaintate, punerii In valoare a In iţia ti­ reuşii să asigure o conducere în cunoştinţă de cauză. rea hotărîrilor şi înfăptuirea lor, în direcţia sti­ spre rezolvarea celor mai Importante probleme
velor valoroase şl Înlăturării stărilor de lucruri Acţiunile pe care le Iniţiază slnt Intr-o tot mat mulării iniţiativei creatoare a tuturor membrilor o-au făcut progrese şl In ceea ce priveşte repar­
necorespunzătoare. slrînsă legătură cu principalele cerinţe ale mer­ de parlid tizarea membrilor organelor de partid pentru
Delimitarea actualelor comune a dus la crea- sului vieţii din comună bază Procedează bine secretarii comitetelor de înfăptuirea obiectivelor stabilite în plan, alege­
rea problemelor de analiză, antrenarea membri­
Tea unor unităţi adm inlstratlv-teritoriale cu di­ A fost, bunăoară, nevoie ca In vara anului partid Romos, Dobra, llia, Baia de Crlş, Pul, Beriu, lor organelor şi a comisiilor pe probleme în stu­
mensiuni mari, cu un bogat p ro lll soclal-econo- trecut să fie întreprinse largi acţiuni de masă Baru şl altele care antrenează toii membrii dierea diferitelor laturi ce urmează a fl analiza­
mic, cu o Intensă viaţă politleo-ldeologică şt so- pentru Întreţinerea culturilor, pentru combaterea comitetului la înfăptuirea sarcinilor stabilite in
clal-culturaîă, capabile să valorifice pe o scară efectelor secetei. La îndrumarea comitetelor de plenarele de comitet, sau şedinţe de birou ale te, ca şl pregătirea materialelor pentru plenare
superioară resursele materiale şl umane de car« partid, spre acest obiectiv şl-au concentrat efor­ cu acestuia, li solicită şi li antrenează la pregă­ şedinţe de birou şl adunări generale. Comitete de
dispun. Pe teritoriul m ajorităţii acestor comune turile principale marea majoritate a organizaţi­ tirea materialelor pentru analiză, la instruirea parlid cum sînt cele din comunele Slnlămăria-Orlea
există cooperative agricole de producţie, ferme ilor de partid. Merită evidenţiat faptul că mem­ comuniştilor In organizarea controlului execu­ Orăşlloara de Sus, Romos, Beriu, Baia de Criş.
ale I A.S. şi secţii ale I.M.A.. unităţi comerciale brii acestor comitete au examinat cu alenlie, îm ­ tării hotărîrilor organelor superioare, elaborarea Mia, Dobra, Brănişca etc. se ocupă nu numai do
şi de prestări de servicii, căi de comunicaţie, o­ preună cu birourile organizaţiilor de bază, cu hotărîrilor proprii, conducerea activităţii e- cuprinderea celor mal Importante aspecte în pla­
nuri, cl şi de organizarea muncii pentru înfăptu­
biective social-culturale. conducerile cooperativelor de producţie şl b ri­ conomfce şl de propagandă, primirea in partid irea lor, alrăqînd la această muncă comuniştii,
Acţionînd în condiţiile unei astfel de baze gadierii ce anume au de făcut fiecare în parte, mare şi altele Urmarea firească a acestui stil de toate organizaţiile de masă şi obşteşti.
materiale In plină dezvoltare, comitetele comuna­ au stabilit sarcini concrete pentru aceasta cît şl muncă este o dovadă a faptului că în cadrul a­
le de partid slnt direct răspunzătoare de modul pentru organizaţiile de tineret şl comitetele de cestor organe s-a creat o atmosferă prielnică de Intr-o perioadă In activitatea organizaţiilor de
cum se înfăptuiesc sarcinile economice şl politice femei, cu termene şl responsabilităţi care să ducă lucru, membrii de partid din organizaţiile de bază de pe raza comunei Sîntămărla-Orlea se mani­
în aceste unităţi. Ele au atribuţia de a conduco la înfăptuirea măsurilor stabilite. bază subordonate sînt inform aţi operativ cu prin­ festau unele lipsuri : adunările generale nu sc
direct activitatea organizaţiilor de partid, orga­ In urma aplicării acestor măsuri, tn livezile cipalele probleme care frâmtntâ comitetul de ţineau cu reqularitate, nu dezbateau cele mai im ­
nizaţiilor de masă, economice şl de stat din lo­ Intensive de la C A.P. Peşteana, Ostrov şi Toteşti putere partid şi sînt antrenaţi In rezolvarea sarcini­ portante probleme, existau situaţii clnd mulţi co­
calitatea unde activează, organizează aplicarea s-a realizat un procent de prindere a pomilor lor. munişti lipseau nemotivat de la adunări, nu-st
hotărîrilor organelor superioare de partid, pre­ plantaţi de peste 90 la sută. De asemenea, rezul­ Dacă principala caracteristică a muncii pe aduceau contribuţia cuvenită la rezolvarea sar­
cum şi a hotărîrilor proprii, asigură controlul şi tate bune au obţinut In sectorul legumicol C.A.P. care o desfăşoară comitetele comunale este cinilor organizaţiei. Cu ajutorul comisiei organi-
îndrumarea economiei şl culturii, conduc pregă­ Sălaşu de Sus, Dobra şi Geoagiu. urmărirea cu grijă a realizării pas cu pas a zalorice. comiletul de partid a studiat şl analizat
tirea ideologică şi politică a comuniştilor, a ma­ Problemele dezvoltării neîntrerupte a creşterii de tuturor sarcinilor ce şl le-au prevăzut în cauzele unor asemenea fenomene, au ajutat b i­
selor de oameni ei muncii, se preocupă perma­ animalelor şi a producţiei lor au constituit obiec­ planurile de muncă, organizlnd temeinic con­ rourile organizaţiilor de bază să întreprindă mă­
nent de întărirea rîndurilor partidului, de creşte­ tul unor profunde analize în numeroase comitete trolul Înfăptuirii hotărîrilor, nu poote fl trecut suri corespunzătoare care au dus la îm bunătăţi­
rea influenţei şi competenţei organizaţiilor de de partid Datorită faptului că unele comitete de rea activităţii lor. Ca urmare. In marea m ajori­
bază. Cu alte cuvinte, nu există domeniu, pro­ partid au organizat temeinic înfăptuirea măsuri­ cu vederea însă faptul că mai sînt unele co­ tate a acestor organizaţii s-a întărit disciplina do
bleme. care să rămînă în afara sferei de aclivila- lor stabilite cu prilejul analizelor, s-au obţinui mitete şl In prezent care, deşi fac planuri parlid, ceea ce a influenţat în mod pozitiv asupra
te a comitetelor comunale de partid. Aceste a tri­ rezultate bune în asigurarea bazei furajere, a a- mobilizare bune, nu le urmăresc sistematic şi nu acţio­ întregii activităţi din comună
buţii largi implică cunoaşterea temeinică a pro­ dăposturiîor, în creşterea efectivelor şi realiza­ nează cu toată hotărîrea pentru îmbunătăţirea
blemelor care fac obiectul preocupării organelor rea producţiilor planificate La C AP. Bâcia, Bo-
comunale de partid, selecţionarea lor cu grijă, şorod. Şoimuş şi altele organizaţiile de partid au muncii ; în activitatea lor manifestîndu-se încă Pagină realizată de
îmbinarea sarcinilor curente cu cele de perspec­ manifestat preocupare în permanentizarea îngri­ aspecte de formalism şi uneori .superficialitate NICOLAE NANDREA,
tivă, repartizarea corespunzătoare a forţelor de care jito rilo r de animale, au urm ării îndeaproape felul în analizarea problemelor. în stabilirea măsu­ LERU CIRCO,
dispune comitetul comunal, asigurarea unui con­ cum consiliile de conducere se preocupă de în­ Pentru a spori puterea de influenţare a orga­ rilor care să ducă la înlăturarea neajunsurilor instructori oi Comitetului
trol eficient asupra modului în care sînt Inlăptu- deplinirea întocmai a planului de producţie. Ca nizai iilor de bază, cele mai multe comitete de judeţean de partid
ite holărîrlle şi măsurile stabilite, urmare a acestor preocupări aici s-a realizat şi partid se îngrijesc In permanenţa de creşterea semnalate, cît şl In exercitarea controlului.