Page 25 - Drumul_socialismului_1969_02
P. 25
-Cj/Ur. Proletar! din toate tarile, unîţt-vâ I
UN CALD OMAGIU
T0 VARĂŞEIOR NOASTRE
DE MUNCA Şl DE VIAJĂ
La Deva, au loc astăzi lu efectivele dc salariaţi. In a m înlulni de toate gradele şl a
crările conferinţei judeţene a gricultură, peste 60 la sută din construcţiei de locuinţe, pă
femeilor, la care participă cele numărul ţăranilor cooperotori trunderea tot mai largă a fac
mai destoinice reprezentante sfnt femei, 9 îndeplinind func torilor de civilizaţie in casele
ale muncitoarelor, ţărănciloi ţia de preşedinţi ai cooperati oamenilor muncii de la oraşe
cooperatoare, intelectualelor, velor agricole de producţie. şi sate, au eliberat femeia de
gospodinelor — femei care s-au Cu hărnicia care le caracte complexul um ilitor de inferio
evidenţiat în munca din uzi rizează, femeile huneriorene a* ritate în caro trăia in trecut,
ne, de pe şantiere şi ogoare, duc împreună- cu bărbaţii o de incertitudinea zilei de miine.
la catedră, la planşetă, în labo contribuţie sporită la creşterea Soţie, mamă sau bunică, sim
ratoare sau în instituţiile df producţiei materiale şi a valo plă muncitoare sau savant, fe
ocrotire a sănătăţii, precum şi rilor spirituale, la tot mai bu meia are astăzi asigurată posi
în activitatea obştească. na gospodărire a localităţilor. bilitatea să participe nu numai
ANtlL XXI.' NR. 4386 SIMBĂTA 8 FEBRUARIE 1969 4 PAGINI 30 DE BANI Acest eveniment, cu care Aproape 1 100 femei sînt frun la făurirea de bunuri materiale
se Încheie adunările generale taşe In întrecerea socialistă, un şi spirituale, ci şi la conduce
şl conferinţele femeilor pentru mare număr evidenţiate în in rea treburilor de stat şi ob
la
dări de seamă şi alegeri de dustrie, comerţ sau în obţine şteşti. Pentru alegerile de din
2 martie. 1 195 de femei
CUVlNTAREA TOVARĂŞULUI pii, are o semnificaţie adlncă. te 700 participă în echipele de judeţul Hunedoara au fost de
rea unor recolte bogate, pes
la comune, oraşe şi m unici
semnate candidate ale Frontu
control obştesc, mii şi mii de
mai
El subliniază — o dala
lui U nităţii Socialiste in alege
femei au participai şi partici
mult — poziţia demnă, de de
plină egalitate In drepturi, pc
nare Naţională şl In consiliile
şi
triotice de Înfrumuseţare
care o ocupă femeia în socie pă cu dăruire la muncile pa rile de deputaţi în Marea Adu
tatea noastră socialistă, intere gospodărire a municipiilor, ora populare.
NICOLAE CEAUŞESCU ticipă la întreaga viaţă socia consiliile populare, acţiune prin femeile 'din judeţul nostru îşi
Făcînd bilanţul activităţii lor,
şelor şl comunelor iniţiate de
sul major cu care femeile par
care în cursul anului trecut
de
Îndreaptă glndurile pline
lă, răspunderea pe care o sinii
s-au realizat In judeţ lucrări
recunoştinţă
ca cetătcne pentru înflorirea
către
adlncâ
continuă a fiecărui cămin, fie
oane lei
tele de a se dedica cu întrea
cărei localităţi şi a patriei în în valoare dc aproape 60 m ili partid, înnoindu-şt angajamen
ansamblu M arile posibilităţi de deplină ga putere de muncă, cu răs
In judeţul nostru, la fel ca afirmare a femeii ca om ol punderea demnităţii lor umane
şl cetăţeneşti sporirii produc
muncii şi cetăţean care se bu
în întreaga ţară, femeile
re
rostită la Conferinţa naţională a cadrelor didactice prezintă o mare forţă produc cură de cele mai largi dreptuti ţiei în industrie şi agricultură,
sînt rodul victoriei depline şi
ocrotirii sănătăţii, ridicării ţi
tivă a societăţii, un nesecat
izvor de iniţiativă, talente şi definitive a socialismului In nutei edilitar-gospodăreştl a
simt gospodăresc, au un rol România, al victo riilo r istorice oraşelor şi comunelor şi, în-
Stimaţi tovarăşi, mlntulu! din ţara noastră (VII consacra forţele propăşirii con întregii politici şi activităţi a vătămîntului de toate gradele, primordial — alături de şcoa obţinute de poporul noslru, sub deosehi, creşterii şi educării
aplauze). tinue a învăţăm lntului de toa partidului si guvernului nostru. demonstrează justeţea politicii lă — In creşterea şi educa conducerea partidului, în coi pentru muncă şl viaţă a tine
Conferinţa naţională a ca te gradele, de a pregăti tot mai La creşterea gradului de cul marxist-leniniste a partidului rea tinerei generaţii. Peste aproape 25 de ani care au tre rel generaţii.
drelor didactice — prima de a Dezbaterile din cadrul aces temeinic noile generaţii ale tură a populaţiei de la oraşe nostru, care aplică în mod 50 000 de femei din judeţ cut de la eliberarea patriei. Potrivit tradiţiei statornicite
cest fel tinulă In tara noastră tei Conferinţe, ca şl întregul patriei, ele au constituit o şi sate, o contribuţie hotărî- creator adevărurile generale sînt salariate în economie, Lichidarea pentru totdeauna a tn antl noştri, folosim acest p ri
schimb de opinii desfăşurat de
— are drept obiectiv dezba corpul profesoral atlt în pre nouă şi puternică manifestare toare a adus dezvoltarea re ale ideologiei proletariatului la instituţii, in numeroase între exploatării omului de către lej pentru a transmite un cald
terea problemelor de bază ale gătirea materialelor supuse a ataşamentului şi adeziunii ţelei de învăţămînt de toate condiţiile concrete ale ţării prinderi din industria uşoară om, rezolvarea merxist-leninistă omagiu tovarăşelor de muncă
dezvoltării şcolii şl stabilirea plenarei Comitetului Central depline a acestui important gradele, deschiderea largă n noastre ; ele sînt rodul efortu şi alimentară, în Snvătămînt, în a problemei naţionale, garan
măsurilor pentru continua per din aprilie anul trecut, cît şi detaşament al intelectualităţii porţilor şcolilor tuturor fiilo r rilo r susţinute ale clasei mun unităţile de ocrotire a sănătă tarea în fapt a dreptului la şl viată ale m uncitorilor, ţăra
fecţionare şl modernizare a Jn- după aceea, sînt o ilustrare a patriei noastre la politica in patriei. A cunoscut o dezvol citoare, ţărănimii, intelectuali ţii, comerţ şi în alte sectoa muncă şi la retribuţie egală, nilor şl Intelectualilor hunedo-
văţămîntuluî, corespunzător ce practicii statornicite de parti ternă şi externă a partidului tare considerabilă sistemul tăţii, ale întregului popor, care re ele sînt preponderente în puternica dezvoltare a învăţă- real.
rinţelor progresului neîntrerupt dul şl de statul nostru în în şi guvernului, a holănrii sale şcolii de cultură generală şi înfăptuieşte neabătut politica
al societăţii noastre socialiste. treaga viată socială — praclica de a nu precupeţi nimic pen- învătămîntul liceal ; se poate Partidului Comunist Român.
Este deosebit de plăcut pen consultării nem ijlocite a tutu Iru traducerea în viată a pro spune că astăzi nu există loca (Aplauze puternice. îndelunga
tru mine să vă adresez, cu a ror categoriilor de oameni al gramului partidului de înflo litate a tării, comună sau sat te). Sub semnul profunda-
ceastă ocazie, dumneavoastră muncii în elaborarea hotărîri- rire materială şi spirituală a în care să nu funcţioneze cel
şl prin dumneavoastră tuturor lor ce privesc mersul înainte României socialiste. (V ii a puţin o şcoală de cultură ge Stimaţi tovarăşi.
cadrelor didactice din ţara plauze). nerală. Indicele de şcolarizare In prezent, oamenii ’ muncii
noastră, un cald salut din par al societăţii noastre, atragerii N ivelul ridicat al discuţiilor, pentru populaţia fn vîrstă de desfăşoară o intensă şi rodni lui ataşam ent faţă de
tea Comitetului Central al cadrelor de specialişti, a acti competenta, profunzimea şi 7— 19 ani din România este a că activitate pentru transpune
Partidului Comunist Român, a viştilor partidului şi statului spiritul de răspundere în care proape egal cu cel înregistrat rea în viată a prevederilor pla
Consiliului de Stat şl a Con la fundamentarea ştiinţifică a au fost abordate problemele e- in Japonia, S.U.A. şi Canada nului pe 1969 -V- cel de-al pa întreaga politică a
siliului dc M iniştri ale Repu- politicii noastre de dezvoltare sentiale ale şcolii ne întăresc şi superior celui din ţările trulea an al cincinalului, pen
blicll Socialiste România. (A economică şi culturală a ţării. In convingerea că această Confe vest-curopene O puternică tru realizarea programului ela
felul acesta, programul elabo
plauze puternice). dezvoltare a cunoscut învălă- borat de Congresul al IX-lea
rat de partid pentru desăvîr- rinţă va exercita o influenţă
Dezbaterile care au avut loc şlrea construcţiei socialiste, pozitivă asupra desfăşurării în mfntul superior, numărul stu al partidului. Eforturile princi partidului şi statului
în cadrul Conferinţei, cit şi In pentru perfecţionarea tuturor tregului proces de învăţămînl, denţilor la 10 mii de locuitori pale ale poporului sînt îndrep
perioada premergătoare ţinerii laturilor organizării sociale, va da un nou impuls muncii fiind In prezent de 75 faţă de tate spre dezvoltarea susţinu A ___ A >•>
ei, au prile ju it o trecere în re exprimă nem ijlocit voinţa si de perfecţionare m ultilaterală 17 în 1938. tă a forţelor de producţie, a
vistă a activităţii desfăşurate înţelepciunea colectivă a între a instrucţiei publice din tara Extinderea învătămîntului, bazei tehnico-materiale a so
In acest important sector al gului popor, Interesele supre noastră, de formare a construc dezvoltarea bazei sale materia cialism ului — factorul deter INTIMPINAM ALEGE
construcţiei socialiste, a reali me ale naţiunii noastre socia torilor socialismului şl comu le au necesitat însemnate efor minant al progresului m ultila
zărilor dobîndite pe tărîmul liste. (Aplauze puternice). nismului. (V ii şl puternice a turi materiale din partea sta teral al patriei, al creşterii n i
instrucţiei publice, cit şi un Procedînd astfel, noi por- . plauze). lului, a societăţii Numai în velului de viată şi de civiliza
larg şi fructuos schimb de pă nim de la concepţia mar- prim ii trei ani ai actualului ţie al maselor. Oamenii mun
reri asupra problemelor esen xist-leninistă care sublinia Stimaţi tovarăşi, cincinal, din bugetul statului cii obţin noi şî importante rea RILE DE DEPUTAT!
ţiale care stau astăzi In faţa ză că edificarea orînduirii Conferinţa dumneavoastră au fost alocate pentru învătă- lizări în industrializarea socia
şcolii noastre, şi de care de socialiste este opera conştientă are loc la începutul anului în mînt peste 22 miliarde lei, iar listă a ţării, în modernizarea
pinde ridicarea continuă a n i a maselor, rodul gîndirii şi ac care vom aniversa un eveni în acest an, planul prevede agriculturii do stat şl coope
velului ei ştiinţific şi educn- tivită ţii creatoare a întregului ment memorabil In istoria fonduri de 8,4 m iliarde lei. nomice a tării, a hogătici noas Orînduirea socialistă—cucerirea
ratiste, în creşterea forţei eco
Itv. Cu prilejul acestor dezba popor ce-şi făureşte liber pro României — îm plinirea unui Ponderea cheltuielilor stalului Cronica
teri au fost exprimate şi o se priul său destin. Crearea tutu sfert de veac de la eliberarea pentru invătămînt, în venitul tre naţionale. Actualul cincinal
rie de critici îndreptăţite la a ror condiţiilor ca oamenii mun de sub jugul fascist : această naţional, este de peste 4 la su marchează nu numai un în
dresa activităţii conducerii M i- cii, masele populare să ia par sărbătoare prilejuieşte un am lă. România situîndu-se din n- semnat progres in creşterea cea mai de preţ a oamenilor electorală
nisterJjlul-lavăţArnînlului, a al te activă la conducerea trebu-' plu bilanţ al profundelor trans cest punct de vedere la un ni- producţiei de bunuri materia
tor departamente, a unor con riloi* obşteşti, să-şi poală spu formări petrecute în structura v'el ridicat pe plan mondial le, ci şi importante transfor Oamenii muncii din satele
silii populare judeţene, au fost ne cuvlntul asupra tuturor pro de clasă a societăţii, în situa Una dintre cele mai . mari rea mări calitative în întreaga c- I şi oroşeJe judeţului nostru
relevate numeroase lipsuri şl blemelor dezvoltării societăţii, ţia forţelor de producţie şi a lizări ale regimului nostru so conomic, în perfecţionarea Intlm pină alegerile de depu■
neajunsuri care mai persistă în este o lege obiectivă a progre nivelului de trai al maselor, cialist, care oglindeşte carac conducerii şi planificării acti muncii la ţi penlru Marea Adunare
activitatea şcolară, în desfăşu sului nostru, un postulat de al realizării m arilor idealuri dc terul profund popular al poli vităţii economice, în ridicarea j Naţională şi pentru consilii
rarea procesului de învăţărolnf. prim ordin al construcţiei so libertate şi dreptate socială ticii culturale a partidului ş» eficienţei producţiei dc bunuri întregul noslru popor a p ri pentru Marea Adunare Naţio le populare cu însufleţirea
Considerăm că aceste critici se cialiste şi comuniste Partidul pentru care au luptat clasa statului, este asigurarea gratui materiale, In valorificarea su mit cu entuziasm Manifestul nală şi consiliile populare se I caracteristică m arilor eveni-
adresează !n egală măsură şi Comunist Român consideră muncitoare, ţărănimea, intelec tăţii complete a şcolii pentru perioară a resurselor ţării şi Frontului U nităţii Socialiste, angajează să militeze neabătut mente politice. In aceste zi’
tovarăşilor care au răs drept una din marile sale în tualitatea progresistă, toţi oa toţi tinerii, indiferent de starea mai buna fructificare a mun document politic de o deosebi penlru întărirea continuă a o- i le, In centrul atenţiei este
puns şl răspund pe li datoriri în îndeplinirea misiu menii muncii, fără deo socială şi dc naţionalitate. cii sociale. tă însemnătate In viaţa Româ rlnduirii socialiste — cucerirea j programul de Inllorlre a
nie de partid şi de stat de În nii istorice ce li revine în so sebire de naţionalitate, în Eforturile depuse de partid Dezvoltarea dinamică a eco niei socialiste. In capitolele sa cea mai dc preţ a poporului României socialiste — cum
drumarea activităţii în dome cietatea noastră organizarea şi frunte cu partidul nos şi guvern pentru dezvoltarea nomiei noastre socialiste arc le, Manifestul sintetizează în român, fără de care nu s-ar este denumit cu legitimă
niul învălămîntului. Participan conducerea nem ijlocită a pro tru comunist. (Aplauze pu reţelei Învătăm întului şi per drept corolar creşterea susţi făptuirile grandioase ale ani fi putut înfăptui aspiraţiile sa j mindrie M aniicslul Fronlu- !
ţii la Conferinţa naţională şl cesului de adîncire şi perfec ternice). In acelaşi timp, in fecţionarea instrucţiei publice nută a venitului naţional, spo lor din urmă, sarcinile măreţe le seculare de libertate şi drep j lui U n ită lli Socialiste — ,
I a dezbaterile purtate anterior ţionare multilaterală, a noii o- întreaga ţară se desfăşoară au dat roade deosebit de va rirea acumulărilor şi a fon ce stau in etapa actuală în fata tate socială. j care este dezbătui de către
au făcut numeroase propuneri rlnduiri sociale, de promovare campania politică In întîmpi* loroase. Şcoala noastră de toa dului dc consum şi, ca urma tuturor oamenilor muncii, a că Statul a devenit instrumen \ to ii cetăţenii.
oe care Ie consider In cea mai a tot ce este nou şi avansat narea alegerilor de deputaţi în te gradele a pregătit în anii re, ridicarea veniturilor oame ror îndeplinire va ridica patria tul esenţial al organizării şi
lucrătorilor
0 In mijlocul
mare măsură judicioase, deo In gîndirca şi creaţia socială, Marca Adunare Naţională şi în socialismului un puternic de nilor muncii de la oraşe şi sa noastră pe noi culmi ale c iv ili conducerii economici naţionale, ; j O.C.L. Produse industriale j
sebit de importante pentru bu de dezvoltare continuă a de organele locale ale puterii de taşament de cadre de specia, te Sînt cunoscute măsurile a zaţiei, progresului şi bunăstă al traducerii în viata a liniei
nul mers al învătăm întului din mocraţiei socialiste. Pe această stat, campanie organizată de lişti de toate profesiile, dc doptate de partid şi guvern rii. directoare trasate de partid j Hunedoara s-a deplasat ieri !
■ tara noastră, pentru aplicarea cale, partidul nostru îşi întă Frontul U nităţii Socialiste — ingineri şi tehnicieni, de mun în ultim ii ani pentru majora penlru ridicarea la un nivel lot j o brigada ştiinţifică, Procuro-
in practică a D irectivelor Co reşte continuu legăturile cu noul nostru organism social citori calificaţi care au adus o rea salariilor, şi in primul rînd In cadrul orînduirii noi s-n mai înalt a vieţii/ sociale şj j ruf Vladimir Pane a vorbit
mitetului Central al Partidului masele, se afirmă tot mai pu care înmănunchează, sub con contribuţie de preţ la soluţio a celor mici, pentru îmbunătă afirmat tot mai viguros naţiu spirituale a tării. Orînduirea j despre „înaltul democratism
Comunist Român şi a prevede ternic ca forţă politică condu ducerea partidului comunist, narea problemelor complexe ţirea sistemului de pensionare nea socialistă, s-a manifestat j al orînduirii noastre", iar Cor-
rilor noii Legi a învăţămlntu- cătoare a întregii societăţi so principalele organizaţii de ma ale construcţiei socialiste, la a salariaţilor şi introducerea tot mai intens iniţiativa crea noastră se caracterizează prin j nel Rusu despre „Realiză-
lărgireo şl adîncirea pc zi ce
lui. Criticile, observaţiile, pro cialiste. (Aplauze Îndelungate). să şi obşteşti, toate clasele şi înflorirea continuă a econo pensionării ţăranilor coopera toare a poporului, slăpîn al ţă trece a democratismului socia I rile înfăptuite ta Hunedoara
punerile ,kşl sugestiile făcute tortele sociale ale orînduirii miei şi culturii patriei. Aceste tori, pentru creşterea ( duratei rii. faurilor conştient al propriei j in anii socialismului",
Discuţiile din cadrul acestei
dovcdesC'-înâţta competentă a Conferinţe au exprimat cu socialiste, dînd expresie orga succese remarcabile în pregă concediilor de odihnă şi îmbu istorii, al propriului său destin. list, prezent In toole compar j £ Expunerea „Rolul femeii
cadrelor; noastre didactice, ca nizatorică unităţii moral-politi- tirea cadrelor, rezultatele deo nătăţirea ocrotirii sănătăţii Niciodată societatea românească timentele construcţiei econo j in societatea socialistă" a
pacitatea-lor de a asigura pro pregnantă voinţa corpului di ce a întregului popor în jurul sebit de pozitive pe care nu populaţiei. In această perioadă n-a fost atit dc indestructibil mice şi de stat. : fost prezentată în satele :
gresul neîntrerupt al învăţă- dactic din tara noastră de a-şl partidului şi guvernului. meroasele prom oţii date de a cunoscut o deosebită am unită ca In prezent. Aceleaşi Organele puterii de stat îşi j Bretea Mureşană, Bacea,
In acest pătrar dc veac de şcoală în acest răstimp le-au ploare construcţia de locuinţe, interese şi năzuinţe animă toate desfăşoară activitatea ca auten • Sirbi, Valea Lungă, Dumbrâ-
existenţă liberă, România a dobîndît In producţie, infirmă s-a dezvoltat baza materială a categoriile sociale în opera dc tici reprezentanţi ai tuturor ce : viţa, Brirnic.
-------------------------------- N dcsăvîrşirc a construcţiei socia lor ce muncesc, atît datorită j (® Tineretului dîn comuna Do-
— parcurs o întreagă epocă isto în mod zdrobitor concepţiile învălăm întului, a activităţii de liste. Coeziunea societăţii socia
rică ; au fost răsturnate de la retrograde susţinute în trecut cercetare ştiinţifică, s-a lărgit componentei lor cît şi prin e j bro i s-a vorbit despre „Drep-
a putere clasele exploatatoare, de unii .pesim işti” cu privire reţeaua dc răspîndire a cultu liste îşi găseşte o minunată ex xistenţa a numeroase forme j tul la vot al tineretului din
încheierea lucrărilor s-a instaurat pentru prima oara la aşa-zisa incapacitate a po rii în mase. Preţuind munca presie în Frontul U nităţii So prin care oamenii muncii con j patria noastră şi semnifica
cialiste,
! ţia lui",
care înmănunchează
tribuie în mod direct la activi
domnia poporului în stat. Lichî-
de înaltă răspundere pe care
porului noslru de a face fată
dînd definitiv, alîl la oraşe, cît cerinţelor progresului indus o desfăşoară cadrele didactico forţele socinl-polilice ale ţării, tatea de conducere. j $ Locuitorii satelor Stînceşti,
V ineri dimineaţa, în sala tei mari întruniri a reprezen şi la sate exploatarea omului trial, de a slăpîni tehnica mo şi îngrijindu-sc să le creeze organizaţiile de masă şi ob Cele mai importante legi — j Lăpuşnic, Coaja, Certeju de
şteşti, asignrînd participarea e
Palatului Republicii Socialis tanţilor corpului noslru pro de către om, clasa muncitoa dernă în producţie, de a se condiţii materiale de viaţă co Legea privind îmbunătăţirea or I Jos, Almaş-SăJîşte, Bră-
te România, au continuat, In fesoral, însemnătatea dezba re, aliată cu ţărănimea munci ridica la nivelul ţărilor cu o respunzătoare, partidul şi ‘gu fectivă a oamenilor muncii ganizării administrat iv-terilo- i nişca au audiat expunerile şi
şedinţă plenară, lucrările terilor şi măsurilor adoptate toare, au generalizat relaţiile civilizaţie economică şi tehni- vernul au asigurai corpului români şi a celor aparţlnînd rialc a tărti, Legea învăţămîn- j conferinţele r „Alegerile de
naţionalităţilor conlocuitoare, a
Conferinţei nafionale a ca pentru dezvoltarea Invăfă- socialiste de producţie în în co-ştiinţîfică avansată. Unii profesoral, de la începutul a întregului popor, la conduce : la 2 martie, eveniment de o
drelor didaclice. La amiază, m lntuiui In România. El a ex treaga economie. Traducînd în spuneau că este greu să treci cestui an, în cadrul acţiunii de NlCOLAE STINEA \ însemnătate deosebită în via-
lucrările conferinţei au luat primat, in numele celor pre viaţă politica partidului comu la industrii moderne înlr-o ta creştere generală a salariilor, rea treburilor tării Aşa cum preşedintele Tribunalului judeţean i
sllrşit. zent/ $i al tuturor cadrelor nist, poporul a lichidat Intr-o ră de ţărani. In istoria sa, ţăra un spor mediu al veniturilor subliniază Manifestul Frontului
La şedinţa de închide didactice, m ulţum iri secreta însemnată măsură înapoierea nul român a arătat însă, nu de circa 19 la sută, situîndu-se Unităţii Socialiste, candidaţii ontmuO'e (o pag. o 3.0
re au luat parte tovarăşii : rului general al Com itetului din trecut, a creat o puternică o dată, că este capabil să înfăp printre cele mai mari. (Aplauze săi în alegerile de deputaţi (Continuare; in pag. a &*Oj
Nlcolae Ceauşescu, Ion Central al partidului, tovară Industrie naţională, a trecut la tuiască adevărate minuni. A- prelungite). Ştim că pe această j
Gheorghe Maurer, Gheorghe şului Nicolae Ceauşescu, pen modernizarea agriculturii şi la ccst lucru s-a dovedit cu p ri cale mai avem încă mult de fă
Apostol, Emil Bodnaraş, Chl- tru înalta preţuire si tnsulle- dezvoltarea celorlalte ramuri sosinţă şi în perioada cut, dar numai pe măsura în
vn Stoica, Iile Verdeţ, Flo- fitorul îndemn adresat cadre ele economiei. S-au obţinut socialismului. (VII aplauze). Rea tă ririi continue a economiei,
rian Dănilache, Constantin lor didactice si a subliniat că succese remarcabile In dezvol litatea a spulberat toate pro realizării sarcinilor de creştere
a producţiei industriale şi a
Drăgan, Janos Fazckas, M a slu jito rii scolii româneşti sînt tarea ştiinţei şi artei, în fău rocirile pătrunse de neîncrede gricole şi sporirii rentabilităţii Stim ulator al in iţia tive i
nea Mănescu, Leonte Răulu, hotăriti să muncească neobo rirea noii culturi socialiste. In re în forţa creatoare a po
Gheorghe Stoica. Vaslle V îl- sit, cu pasiune si răspundere, vasta operă de transformare porului nostru, în inteligenta economice generale se vor crea
cu, Ştefan Voitec, Ioslf Banc, pentru a educa si pregăti cit revoluţionară a societăţii s-au şi adaptabilitatea sa la cerin noi posibilităţi pentru ridicarea
Petre Blajovlcl. Dumitru Po mai temeinic tineretul patriei, afirmat viguros forţele creatoa ţele progresului tehnic şi so bunăstării poporului, pentru sa
pa. Dumitru Popescu, Mlhai viito ru l naţiunii socialiste, In re ale naţiunii noastre, talentul cial. Pe Întreg cuprinsul tării tisfacerea tot mai deplină a ce şi spiritului gospodăresc
Dalea. spiritul nobilelor idealuri ale şi puterea de muncă ale între au fost ridicate uzine şi fa rinţelor multilaterale ale mase
In sală se atlau membri ai socialismului si comunismu gului nostru popor. Prin efor brici moderne, utilate cu teh lor, inclusiv a celor legate de
C C. al P.C.R sl oi guvernu lui, spre binele si propăşirea tul unit al tuturor celor ce nica cea mai avansată, a cres dezvoltarea şi perfecţionarea
lui, conducători de in stitu ţii patriei, România socialistă. muncesc, indiferent de naţio cut într-un ritm impresionant continuă a învăţăm lntului. Colectivul de muncitori, in zenta 825 mii de lei. De re In telegrama de mulţumire
centrale si organizaţii ob- ★ nalitate, pe pămîntul României producţia în toate ram urile in Pe drumul parcurs plnă In gineri şi tehnicieni de la ,,V i marcat este şi faptul că pon trimisa tovarăşului Nicolae
a trium fat pentru totdeauna o-
Stestt- Conlerinla a aprobat pro rînduirea socialistă — cea mai dustriei socialiste. Aceasta este prezent de partidul şi poporul dra" din Orăştie, în cadrul li derea salariului tarifar după Ceauşescu, secretar general al
Sosirea In sală a conducă iectul Statutului personalului rezultatul muncii eroice a cla nostru în construcţia socialistă nei entuziaste adunări şi-a ma noua reglementare va creşte Comitetului Central al P.C.R,
torilor de partid si dc stat a didactic din Republica Socia dreaptă orînduire cunoscută în sei noastre muncitoare, a hăr s-au manifestat şi o serie dc nifestat recunoştinţa şi ade în totalul cîşligurilor de Ia 75 se arată ; „Ca recunoştinţă
şt
(VII
istorie.
puternice
Io st salutată, de cei peste trei listă Roma'nia. niciei şi competentei cadrelor de lipsuri, s-au săvîrşit şi greşeli. ziunea deplină faţă de grija pentru măsurile luate, întregul
mii de delegaţi şi invitaţi, cu in lr-o atmoslcră de puter aplauze). Pe temelia ali ingineri, tehnicieni şi muncitori, După cum cunoaşteţi însă, părintească a partidului şi gu nostru colectiv se angajează
ţărăneşti'
muncitoreşti
puternice şi îndelungate a nic entuziasm, a lost adopta anţei înfăptuit unitatea so care, învingînd greutăţile, reu partidul noslru a dezvăluit vernului ce o poartă pentru să dea peste plan în 1969
s-a
plauze. tă Chemarea Conferinţei na şesc să-şi însuşească procesele deschis toate aceste neajun oamenii muncii din industria Noul sistem de 30 000 perechi mănuşi, 6 000
M inistrul învăfâm înhilui. ţionale a personalului didac cialistă a poporului — uria tehnologice moderne, să-şi ridice suri, luînd măsuri hotărîte pen- uşoară, pentru toti cei ce mun bucă|r articole dc blă nărie,
acad. $telan Bălan, a adresat tic către tofi membrii corpu şa forţă dinamică a mersului continuu calificarea profesio Iru înlăturarea lor. Ceea ce cesc din ţara noastră. In cu- ceea ce echivalează cu un
blănar, Petru Argint, brigadier salarizare în
conducătorilor partidului si lui didactic din Republica So noslru în a in te ; s-a cimentat nală. Toate acestea demon caracterizează întreaga activi vîntul lnr. Ion Teiş, croitor spor al producţiei globale de
statului un cald cuvlnt de cialistă România. prietenia dintre poporul ro strează că avem un popor mi tate de construcţie a socialis 2 400 000 Ici. Există condiţii
mân şi naţionalităţile conlo
salul Pe adresa Conferinţei a cuitoare, problema naţională nunat, un tineret înzestrat — mului, întreaga luptă a parti la secţia de înnobilare şi alţii ca prin gospodărirea mal ju
H otărîri a Consiliului industria uşoară
Intimplnat cu vii si căldu iost prim it un mare număr attt la oraşe, cit şi la sate — dului nostru este mersul con au arătat că prevederile re dicioasă a fondurilor materia
roase aplauze, a luat cuvfntul de telegrame din partea co găsindu-şi rezolvare în spiri căruia, dacă îi creăm condiţii tinuu înainte, neabătut spre centei le şi băneşti, să sporim acu
tovarăşul Nlcolae Ceauşescu, lectivelor de cadre didactice tul politicii naţionale marxist- pentru a se Instrui, pentru împlinirea Idealurilor si inte de M iniştri cu privire la ge mulările cu 1100 000 Ici. Iar
secretar general al Comitetu ale unor şcoli generole, licee leniniste a partidului nostru. a-$l însuşi cuceririle cele mai reselor fundamentale ale po neralizarea experimentării nou pentru export să livrăm p«*sle
Partidul Comunist Român şi-a
lui Central al Partidului Co de cultură generală şi dc dobîndit recunoaşterea unani noi ale ştiinţei, îl putem în porului, promovarea ru curaj lui sistem de salarizare si ma la sulă Ia 96 Io sută Din cu prevederi cu 10 la sută mat
munist Român, preşedintele specialitate, şcoli profesiona mă a poporului de forţă poli credinţa cu încredere şi curaj a tot ceea ce este nou şi a jorarea salariilor Tn întreprin vlntul tovarăşilor Silvia Bor multe produse. închinăm cu
Consiliului de Stat. le si tehnice, instituţii de In- tică conducătoare a naţiunii sarcini oricîl de mari în so vansat In viaţa societăţii noas derile din industria uşoară za, muncitoare la secţia mă drag aceste angajamente eve
Cuvinlarea a tos! sublinia vătăm lnl superiorr uniiătl de noastre socialiste. (Aplauze pu cietatea noastră, cu convinge tre. Prin aceasta, partidul nos conţin măsuri de natură să du nuşi, Maghiar Gheorghe, mun nimentelor dc marc însemnă
că Ja ridicarea substanţială a
rea că le va putea îndeplini cu
tă in repetate rînduri de en pionieri şi organizaţii U T.C., ternice). succes. (Aplauze puternice). lru s-a dovedit la înălţimea nivelului de trai al lucrători citor la secţia argăsitorie, loan tate ce au loc In acest an în
tuziaste si însufleţite aplauze. întreprinderi economice, care marii răspunderi pe care i-a lor din această sferă a produc Tărăbuţâ, contabil şef, am des viata politică a tării — ani
In cuvlntul dc închidere a au urat deplin succes lucră In cadrul m arilor realizări M arile înfăptuiri obţinute în acordat-o poporul. întreaga ţiei materiale. Salariile colec prins holărîrea colectivului de
Conferinţei, m inistrul fnvă- rilo r Conterinfel. dobîndite de tara noastră în aceşti 25 de ani în dezvoltarea tivu lu i de muncă de aici u r a munci cu însufleţire pentru versarea a 25 de ani de la eli
aceşti ani, un loc central ocu
tdm înfulul a scos In evidentă pă ridicarea nivelului de via- economiei, în îmbunătăţirea mează să crească în 1969 cu înfăptuirea obiectivelor ce le berarea patriei şi cel de al
importanta deosebită a aces- (Agerpres) revin din planul de stat, din X-lea Congres al P.C.R."
lă material şi spiritual al po condiţiilor de viată materiale Continuore in pog. o 2-o) 935 mii de lei. Pentru munci hotărîrile Congresului al IX-lea
______________________________ porului — obiectiv suprem al şl culturale, In întlorlrea In- tori această creştere va repre al partidului. TRAIAN BARBU