Page 26 - Drumul_socialismului_1969_02

CUVINTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU

rostită la Conferinţa naţională a cadrelor didactice

reprezintă un adevărat salt în utilaje şt instalam moderne a ştiinţifică in învătămînt se vor­ torice, imperativele majore ale pecte ale existentei sociale ţeni dcvotatl ai patriei noastre, tecul In treburile Interne ş!
dezvoltarea Instrucţiei şl edu­ întreprinderilor noastre. Or, beşte în prezent deslul de vremurilor noastre. Numai Im- Ideologia noastră trebuie să de îormare a trăsăturilor elice Întrajutorarea tovărăşească.
(Umori din gog. 1) caţiei tineretului, avînd efecte din păcate, asa cum s-a sub- mult. Iar In ce priveşte nece­ bintnd armonios aceste laturi contribuie ia formarea gindirii proprii omului nou al orîndui- Penlru a (ace să trium fe accs
deosebit de favorabile asupra bllntat şl în conferinţă, în mul­ sitatea organizării şi dezvoltă­ fundamentale, inseparabile, ale creatoare a noilor generaţii, rii noastre socialiste. In felul le principii, este necesar s«*
se înlăture cu hotărtre grese
lărgirii orizontului de cultură te manuale, mai cu seamă din­ ri! sale există un consens una­ educaţiei, cristalizînd astfel să stimuleze pasiunea pentru acesta, organele şi organizaţii­
noastră naţiune socialista. (A* al întregului popor, corespun­ tre cele cu caracter tehnic, nim. Cu toate acestea. M inis­ personalitatea elevilor şi stu­ adevăr In ştiinţă şi viată, să le de partid îşi vor afirma şi în Iile şi practicile nejuste car*
plauze puternicei. zător exigenţelor actuale şi de continuă să se predea cunoş­ terul Invătăm lntului nu se ocu­ denţilor, vom putea forma cu contribuie la dezvoltarea cu­ acest domeniu rolul de forţă $i-au făcut loc In decursul ani
Avem, tovarăşi, toate m oti­ viito r ale societăţii noastre. tinţe depăşite. Neţinind seama pă încă în suficientă măsură de adevărat un tineret In stare noaşterii, pe baza generalizării dinamică a vieţii noastre socia­ lor. (V il aplauze). încercările d
vele să privim cu încredere şl Trebuie însă să spunem că sta­ de schimbările radicale produ­ înfăptuirea Indicaţiilor partidu­ să ducă mat departe făclia pro­ rezultatelor practicii şi a noi­ le. misiunea de forţă politică justificare a greşelilor, precui
optimism v iito ru l I întregul diul pregătirilor pentru trece­ se In dotarea tehnică şi In pro­ lui privind valorificarea fo r­ gresului, să continue cu suc­ lor cuceriri ştiinţifice, a feno­ conducătoare, încredinţată de şi apariţia unor noi teze car»
nostru popor este animat de rea la realizarea practică a cesele tehnologice din între­ ţelor de cercetare din învătâ- ces măreaţa operă de construi­ menelor relevate de dezvolta­ societatea noastră socialistă. contravin principiilor marxist
convingerea nestrămutată că acestei măsuri nu este pe de­ prinderile noastre industriale, mînt, întărirea legăturilor ac­ re a socialismului şi comunis­ rea socială contemporană. (V ii aplauze). leniniste, cum este teza „su
înfăptuirea măreţului program plin m ulţum itor. De$l urmează tinele din aceste manuale pre­ tiv ită ţii de cercetare a catedre­ mului în România (Aplauze Ştim cu totii că marxism-le- In îndeplinirea tuturor obiec­ veranităţii lim itate", nu (ac d<
de înflorire socialistă a patriei ca această hotărtre să intre în dau cunoşlinţe cu privire la lor cu cerinţele practicii şi a­ puternice, prelungite). ninismul nu este o dogmă ci o tivelor la care m-am referit, cît să complice lucrurile, s
se ellă în m îinile sigure ale vigoare chiar de la toamnă, utilaje scoase de mult din uz plicarea rezultatelor cercetării In acest sens, o importantă şliintă vie, creatoare ; numai importante sarcini Tevin şi or­ (rineze procesul de refacere t
partidului comunişti s-a făcut Încă puţin plnă la Si aruncate la fier vechi. Este in viată. deosebită are, pe lîngă per­ cei care înţeleg şl folosesc ma­ ganizaţiilor sindicale din şcoli întărire a unităţii.
ora actuală, pentru asigurarea evident că asemenea manuale fecţionarea predării cunoştin­ terialism ul dialectic ca o me­ Partidul Comunist Romi
Tovarăşi, Nici Consiliul National al si facultăţi Colaborînd mai este ferm holărtl să m illlC2
bazei materiale necesare $i nu numai că nu aduc nici un ţelor de specialitate — la care todă de cercetare a dezvoltării
După cum şti(i. pe ba­ mal ales penlru elaborarea folos In calificarea cadrelor, Cercetării Ştiinţifice nu acţio­ m-am referit pe larg în cursul societăţii sînt In stare să în­ strîns cu M inisterul Invăţămln- neobosit pentru înlăturarea n*.
za Indicaţiilor Congresului programelor de învătămînt. dar provoacă daune serioase nează cu suficientă energie acestei expuneri — predarea ţeleagă fenomenele, evenimen­ lului, cu conducerile in stitu ţii­ înţelegerilor existente, pentr
al ÎX-lea şi ale. Conferinţei M inisterul Invătăm lntului tre­ Intereselor întreprinderilor in ­ pentru stimularea activităţii disciplinelor umaniste si a tele, să aibă o perspectivă cla­ lor de învătămînt, Uniunea sin­ întărirea prieteniei şl colabij
Naţionale a partidului, plena­ buie să la de urgentă măsuri dustriale, societăţii noastre. ştiinţifice în Instituţiile de în- ştiinţelor sociale. Fntruchlpînd ră. Trebuie să subliniem că dicatelor din învătămînt, orga­ rării cu toate ţările socialist!
ra Comitetului Central din a- pentru remedierea aceslel si­ vătămînt. pentru coordonarea ideile şi aspiraţiile avansate partidul noslru se străduieşte nizaţiile sindicale ale cadrelor (Aplauze îndelungate).
prille 1968 a dezbătut pe larg tuaţii, aslgurlnd elaborarea te­ M inisterul Invătămlntului, cu tuturor forţelor ştiinţifice în ale celor mai luminate minţi, ca, folosind materialismul dia­ didactice trebuie să aducă o Partidul nostru acordă o li.
problemele activităţii în învăţă- meinică a noilor programe în concursul departamentelor e- direcţiile cerute de dezvolta­ precum şl Idealurile umanis­ lectic, învăţătura marxist-lent- mal mare contribuţie la înfăp­ portantă deosebită relaţiilor (
mint. In cadrul lucrărilor ple­ aşa fel Incit viito ru l an şco­ conomlce, al specialiştilor cu rea tării în cadrul unui plan mului socialist, propriu societă­ nistă ca o metodă dc cerceta­ tuirea programului de măsuri colaborare frăţească cu part
narei s-a făcut o analiză am­ lar să nu înceapă sub presiu­ înaltă pregătire trebuie să asi­ unic. Este necesar ca M i­ ţii noastre, în centrul căruia se re să cunoască sensul evoluţiei stabilit de partid, în vederea dele comuniste şl muncitorei
plă a drumului parcurs de nea unor probleme nerezolva­ gure fn cel mat scurt timp eli­ nisterul Invătăm lntului şi află afirmarea m ultilaterală a sociale, sensul luptei revoluţio­ perfecţionării şl dezvoltării in­ din ţările capitaliste, manif<
minarea, alH din învâtămîntul
şcoala românească In anii so­ te, să nu trebuiască să se re­ profesional, ctt şl din învătă- Consiliul National al Cercetă­ personalităţii omului, aceste nare în lume şi, pe această ba­ strucţiei publice în tara noas­ tlndu-sl solidaritatea Intern,
cialismului, s-au evidenţiat curgă la Im provizaţii şi solu­ inîntul superior a manualelor rii Ştiinţifice să acţioneze In ­ discipline sînt chemate să con­ tră, a ridicării nivelului muncii tionalistă cu oamenii mun<(
succesele obţinute în acest do­ ţii de moment care — după tr-o mal strlnsă colaborare tribuie la elevarea spirituală ză, să elaboreze linia sa poli­ profesionale şl educative a în­ de pretutindeni. Considerăm
meniu şi s-au adus totodată cum stiti — aduc mari daune si cursurilor depăşite care nu pentru activizarea cît mal ra­ a tinerilor, să le Insufle profun­ tică generală, atît în ce priveş­ tregului nostru corp profesoral. deosebirile de păreri într
mal au contingenţă cu reali­
critici serioase pentru lipsuri­ calităţii Invătăm lntului. tăţile producţiei noastre indus­ pidă a forţelor ştiinţifice din de convingeri umaniste, să fa­ te dezvoltarea Internă, cît şi Sarcini de mare răspundere problemă sau alta nu trebu
le ce s-au manifestat In orga­ învătămînt, penlru folosirea a- că din ei m ilitanţi revoluţio­ activitatea internaţională. Pu­ revin organizaţiilor Uniunii T i­ să afecteze relaţiile dini-
nizarea $i desfăşurarea proce­ N ici In domeniul învăţămîn- triale, cu stadiul progresului cestul valoros potenţial în In­ nari activi pentru năzuinţele de tem spune fără a ne îngîmfa, neretului Comunist, asociaţii­ partidele comuniste. In situat
sului de învătămînt In şcoli şl tulul profesional si tehnic nu tehnic şt economic. (Aplauze). teresul progresului învătâmîn- libertate şi dreptate socială că In lin ii generale, partidul lor studenţeşti şi organizaţii­ internaţională de azi se lmp
facultăţi, stabilindu-se sarcinile s-au luat toate măsurile ce se Numai o foarte bună informa­ tului şl al şllintel româneşti. ale lum ii contemporane. nostru reuşeşte să acţioneze în lor de pionieri, care cuprind ne. mai mult ca oricînd. Ini
impuneau, deşi In Directivele
ce revin organelor ce răspund Comitetului Central s-a sub­ re şl cunoaştere a tot ceea ce Conferinţa dumneavoastră a Un loc Important ocupă in acest spirit. Vom realiza şi în cea mai largă masă a tineretu­ rirea solidarităţii comuniştii
de problemele Instrucţiei pu­ liniat cu tărie necesitatea este nou în ştiinţă şl o mun­ dezbătut pe larg proiectul de programele de învătămînt din v iito r acest imperativ, dacă în lui din şcoli şi facultăţi. Aceste din toată lumea. (Aplauze f
blice în tara noastră. D irecti­ stringentă a dezvoltării mal că intensă de reexaminare c ri­ statut al personalului didactic licee şl universităţi discipline toate domeniile de activitate, organizaţii trebuie să aibă un ternlce).
vele Comitetului Central şl rapide a acestor categorii de tică ş! creatoare a fiecărui care urmează să capele putere ca Istoria, estetica, literatura inclusiv In invălămînt, vom a­ rol mai activ în viata şcolii, să Unitatea mişcării comunii
Legea invătăm intulul oferă o şcoli. Invă|ăm întul profesional program de Învătămînt şi a fie­ de le g e ; cuprinzînd drepturile şl lingvistica, Istoria artelor — corda atenţie Însuşirii şt înţe­ acţioneze mai intens, prin m ijloa­ şl muncitoreşti Internationa
orientare clară şi un cadru co­ şl tehnic mediu nu se dezvoltă cărui manual sau curs, un şl îndatoririle cadrelor didac­ care au menirea de a dezvolta legerii creatoare a marxism- ce variate, penlru educaţia co­ poate (i reală şi puternică n
respunzător, pe o lungă peri­ în pas cu cerinţele economiei, deosebit discernămînt In selec­ tice, precum şi reglementări cultura generală a tinerilor. leninismului, a materialismului munistă a elevilor şl studenţilor, mai dacă se bazează pe unit
oadă de timp, pentru desfăşu­ atit datorită unor deficiente în tarea cunoştinţelor predate precise cu privire Ia organi­ Aceste catedre trebuie să fie dialectic. (Aplauze puternice, pentru cultivarea dragostei de tea de monolit a fiecăr
rarea activităţii şcolare, pen­ activitatea M inisterului învă- pot asigura modernizarea rea­ zarea şl desfăşurarea activită­ tribune de luptă pentru o pozi­ prelungitei. învăţătură a acestora, a spiritu­ partid. De aceea, noi consld
tru îmbunătăţirea continuă a tăm întulul, cît şi lipsei de lă a conţinutului învătămîntu- ţii In şcoli şl facultăţi, acest ţie Înaintată In cultură şi ar­ Şcoala, întregul corp profe­ lui datoriei şl responsabilităţii răm că nu trebuie admisă n
conţinutului şl structurii învă- preocupare dovedită în acest lul nostru de toate gradele. statut va contribui la aşezarea tă, pentru combaterea concep­ soral trebuie să folosească mai sociale, a unei atitudini demne, o acţiune care slăbeşte unii
tărafntului de toate gradele, Invăţăm fntul trebuie să por­ mal bună a raporturilor din ţiilo r Idealiste, retrograde, care bine largile posibilităţi de care tea partidelor comuniste
sens de o serie de ministere
corespunzător cerinţelor com­ economice. Creşterea de apro­ nească de la datele realităţii cadrul Instituţiilor de învătă­ pot avea repercusiuni nega­ dispun penlru formarea etică înaintate, in şcoală şl în socie­ muncitoreşti. Dacă într-i:
plexe ale construcţiei socialis­ xim ativ 5 ori fată de anul 1938 obiective, de la nivelul actual mtnt, Ia întărirea spiritului de tive asupra conştiinţei şl gîndi- şl civică a tinerel generaţii, tate, a fiecărui lînăr. parlid sînt deosebiri de păr<
te. Ceea ce se impune acum a numărului de elevi ai şcoli­ şi de perspectivă al industriei ordine şl disciplină în întreaga rii tineretului. pentru a sădi în conştiinţa a­ La rlndul lor, în conformi­ asupra unor probleme, este
este să se acţioneze cu toată lor profesionale şi tehnice n-a $1 celorlalte ramuri economice, viată şcolară şi universitară. cesteia respectul fată de mun­ tate cu noua lege de organi­ vident că ele trebuie rezolva
holărîrea pentru aplicarea în putut face fa(ă ritm ului rapid pregătind specialişti capabili Va fi, desigur, necesar ca M i­ Din păcate, trebuie să spu­ că, dragostea fată de patrie, in­ zare şl funcţionare a consilii­ în spirit partinic în Interior
practică a măsurilor stabilite de dezvoltare a Industriei, ca­ să lucreze cu maximum de nisterul Invătăm lntului să exa­ nem că unele din aceste ca­ ternaţionalismul socialist, devo­ lor populare, organele locale acestuia, urmărindu-sc întăi
şl a indicaţiilor date de partid. re, fn această perioadă, şi-a randament in condiţiile date ale mineze cu atenţie sugestiile fă­ tedre nu-şl îndeplinesc în cele tamentul fată de cauza socialis­ ale puterii de1 stal au atribuţii rea unităţii de luptă a tutun
Directivele si Legea învâtâ- sporit producţia de aproape M tehnicii şi economici noastre. cute cu privire la îm bunătăţi­ mai bune conditiunl această mului şl comunismului, prin­ lărgite in domeniul conducerii comuniştilor. In asemenea s
m întulul constituie — s-ar pu­ ori şl a cunoscut un intens Ridicarea nivelului ştiinţific rea Statutului, de a-1 face cit misiune. In unele cursuri i$i cipiile dreptălii şi echităţii so­ activităţii de instrucţie publică, tuatii. orice amestec dinafa
tea spune — numai punctul de proces de modernizare. Slaba ai cursurilor şl manualelor în mal adecvat importantelor func­ mai fac loc confuzii, dc la ciale, normele unei comportări al eforturilor pentru ridicarea nu poate decît să dfium
plecare, numai cadrul legal al dezvoltare a învătăm întului învâtămîntul profesional, liceal ţiuni cc-l vor reveni In buna tribuna şcolii se mai propagă înaintate In viaţă. Cadrele di­ continuă a nivelului ştiinţific partidului respectiv, cauz*
acţiunii de perfecţionare şi profesional sl tehnic s-a resim­ si superior, legarea lor strlnsă desfăşurare a învătăm fnlului pe alocuri, într-un fel sau al­ dactice au datoria să cultive şl educativ a procesului de în- luptei revoluţionare şi sociali
modernizare a învătămtntului. ţit In producţia materială, a He realitatea practică a econo­ nostru. ini, concepţii sau mentalităţi spiritul de disciplină şi ordi­ vătâralnt în toate şcolile. mului. Partidul Comunist R*
Este adevărat că penlru a pu­ miei şl culturii tării noastre Perfecţionarea continuă a Înapoiate. Unele capitole din ne în îndeplinirea obligaţiilor Este necesar ca M inisterul In- mân se pronunţă pentru de:
tea acţiona trebuie să existe o făcut ca sectoare importante depinde în mod holărltor allt Invătăm lntului de toate gra­ istoria naţională şi universală, ce revin elevilor şi studenţilor vălăm lntului, celelalte ministe­ voltarea relaţiilor de colabor.
orientare clară — şl noi conside­ — construcţia de maşini, chi­ de buna pregătire ştiinţifică a dele Impune atît studierea a­ de istorie a curentelor de qîn- atit In scoli şi facullăti, cil re şi in stituţii centrale, care re cu celelalte partide corni
mia şi altele. — să ducă lipsă
răm că documentele pe care de muncitori de înaltă califica­ cadrelor didactice, cit şl de tentă a cerinţelor societăţii dire filozofice, estetice, lite ­ şi în muncă şi viată au răspunderea în buna func­ nişte frăţeşti, pentru întărire
le avem oferă această orien­ dotarea corespunzătoare a la­ noastre, generalizarea expe­ rare şi artistice sînt prezen­ Apare astfel, tovarăşi, ca un ţionare a şcolii, organele de
re, dc cadre medii de specia­ boratoarelor şcolilor şi facul­ tate în mod necrilic, nedialec­ unităţii mişcării comuniste, di
ta re — dar, hotărîtoarc este ac­ rienţei pozitive pe care am do- adevăr incontestabil, faptul că partid şi de stat judeţene, con­ oarece numai aşa aceasta î;
tivitatea organizatorică con­ litate. Această stare de lucruri tăţilor cu aparatura şi utila­ bîndit-o în decursul tim pului tic, de pc poziţii obiecliviste. răspunderea pentru educaţia ducerile in stitu ţiilo r şcolare să va putea realiza rolul său d
cretă ce se desfăşoară pentru are repercusiuni negative asu­ jele necesare activităţii prac­ In organizarea instrucţiei pu­ In legătură cu aceasta aş dori comunistă a tineretului revine analizeze cu maximum de se­ for 15 socială de avangardă î
pra eficientei şi rcntabililătiî
înfăptuirea în practică a obiec­ unor întreprinderi, asupra pro­ tice a elevilor $i studenţilor blice, cil şl cunoaşterea docu­ să mă refer din nou la ceea întregului nostru corp didactic, riozitate şi răspundere criticile dezvoltarea societăţii conlenr
tivelor stabilite, munca de zi Trebuie să înţelegem, tovarăşi, mentată a direcţiilor de orien­ ce am spus la Plenara Comite­ tuturor catedrelor şi discipli­ şl propunerile făcute de ca­ porane, In lupta pentru pac
cu zi pentru traducerea în via­ ductivităţii muncii şi folosirii că nu este suficient să vorbim nu­ tare, a structurii şi cursului pe tului Central, din aprilie anul nelor şcolare care trebuie să drele didactice, să tragă con­ şi socialism. (V il aplauze).
capacităţilor de producţie, asu­
tă a sarcinilor trasate de mai despre necesitatea moderni­ care îl urmează în epoca ac­ trecut, şi anume că se impu­ participe în mod activ şi ne­ cluziile corespunzătoare din a­ Stimatl tovarăşi, în împre
partid, pentru valorificarea o­ pra realizării în lermenele pla- zării continue a conţinutului tuală şcoala, pe plan mondial. ne ca loti tovarăşii care lucrea­ m ijlocit, pe planuri m ultilate­ naliza făcută în cadrul Confe­ jurârilc actuale, clnd atrnr
nilicale a parametrilor proiec­
biectivelor pe caro societatea taţi Ia o scrie dc noi obiective ştiinţific al Invătăm lntului, ci să Este ştiut că problema adap­ ză In acest sector să dovedeas­ rale, la pregătirea ştiinţifică si rinţei Naţionale şi mai ales să sfera politică mondială persist
le pune in fata invătăm lntului . industriale. M inisterul Invăţă- acţionăm practic, găsind mo­ tării şcolii la cerinţele noi ale că mat multă exigenţă In pri­ culturalo a elevilor şi studenţi­ întreprindă de urgentă măsuri­ atitia germeni al neîncrederi
de toate gradele. Se pare însă mînlulul. conlucrind strîns cu dalităţile concrete pentru înar­ dezvoltării sociale, organizarea mul rind fată dc ei înşişi şi în lor, la formarea lor spirituală, le practice ce se impun pentru si tensiunii, problema cardlna
— la lei ca şi in Irecut r - că, “ T Tletîiltif ministere, trebuie să marea tuturor cadrelor didac­ ,ei In pas cu marile cuceriri ale aceeaşi măsură fată de pregă­ la cultivarea In gîndlrea şi soluţionarea numeroaselor pro­ lă osie înmânun'cherea' efor
deficientele cele mai mari se urgenle/.e măsurile penlru dez­ tice cu cele mai noi descope­ revoluţiei tehnico-ştiinllfice In­ tirea studenţilor. Trebuie sâ a­ conştiinţa lor a concepţiei bleme ridicate Considerăm, to­ turilor lulu ro r forţelor progre
manifestă jl în prezent tocmai voltarea cu precădere a Jnvă- riri ale cunoaşterii umane. în ternationale preocupă îndea­ rătăm că, din păcate, tocmai noastre despre lume sl viată. varăşi, că dispunem de tot siste, ale tuturor statelor, mar
în direcţia activităţii organi­ tăm întului profesional şi teh­ fiecare sector dc activitate. proape forurile guvernamenta­ de la facultăţile de ştiinle uma­ Numai astfel şcoala îşi va pu­ ceea cc este necesar — un va­ si mici. penlru a asigura con
zatorice practice Pe bună nic — fără de care nu se poa­ Este întru lotul îndreptăţită do­ le şi de specialitate din toate nistice unii absolvenţi râmîn tea aduce o contribuţie de loros corp profesoral, un tine­ linuarea procesului de destin
dreptate. în Consfătuire s-a te concepe asigurarea cadrelor rinţa exprimată de o serie dc ţările lumii, corpul profesoral cu anumite contuzii. De ce se mare preţ la Instruirea şl pre­ ret harnic şi entuziast, o ba­ dere. pentru eliminarea foca
arătat că măsurile pentru con­ calificate cerute de întreprin­ vorbitori în această conferin­ si masele tineretului de pretu­ înlîmplă lucrul acesta? Slntcm gătirea pentru viată a tinere­ ză materială în continuă dez­ relor de nelinişte şi conflict
cretizarea hotărtrilor stabilite derile noastre, de întreaga eco­ ţă că M inisterul Invăţămtnlu- tindeni. Tocmai de aceea este îndreptăţiţi să ne punem între­ tului patriei, a noilor genera­ voltare şl un program de per­ pentru însănătoşirea relatiilo
de plenară sînt încă timide, lui să adopte un sistem ope­ necesar să ţinem scama de barea : Cum este posibil ca la ţii In fata cărora slă sarcina de spectivă clar — penlru a pu­ şi dezvoltarea colaborării în
anemice. Intr-adevăr, tovarăşi, nomie. rativ si eficient de informare realizările valoroase dobfndite anumite catedre, chemate să se onoare de a-şl consacra ener­ tea înlăptul In cit mai bune ternationale. Consacrlndu-se a
ritm ul în care se soluţionează Îmbunătăţirea situaţiei In a cadrelor didactice cu tot în alte ţări pe planul organi­ ocupe de predarea filozofiei gia, priceperea, competenta şi condiţiuni indicaţiile Congresu­ cestor obiective, Partidul Co­
de către minister problemele > domeniu) pregătirii m uncitori­ ceea ce apare nou în stiinlă, zării şcolare, să folosim tot noastre, dc înarmarea tinerelu­ entuziasmul tineresc în flo ririi munist şi guvernul României
de mare importantă de care lor şi tehnicienilor face nece­ In domeniile respective dc ac­ ceea ce este mal bun In ex­ lui cu concepţia m alerialisl- naţiunii noastre socialiste. (A­ lui al IX-lea al partidului în răspund tn cel mai înalt gTad
depinde ridicarea eficientei în- sară reexaminarea duratei de tivitate. Trebuie studiate cu perienţa Internaţională penlru dialectică despre viată, să-şi plauze puternice). domeniul dezvoltării şi moder­ telurilor societăţii noaslre so­
vătăm înlului nostru este lent, şcolarizare in sensul reduce­ toată atenţia propunerile făcute asigurarea progresului continuu facă loc anumite confuzii. Nu Tovarăşi, nizării Invătăm lntului, ho* cialiste, preocupărilor profund
nesalisfâcător. Se lucrează rii sale, punîndu-se accentul în­ In conferinţă p rivilo r la crea­ al şcolii noaslrc corespunzător cumva la unii tovarăşi din cor­ lă rlrile plenarei din apri­ paşnice şi constructive ale în­
Un rol deosebii de important
încă greoi şi neoperativ deosebi pe disciplinele de care rea unor case sau cabinele ju ­ construcţiei socialiste In Româ­ pul didactic Însuşi persistă con­ In dezvoltarea şcolii noastre lie 1960. Directivele Comitetu­ tregului nostru popor. înfăp­
la perfecţionarea planuri­ depinde însuşirea temeinică a deţene ale cadrelor didactice nia. (Aplauze puternice). fuzii ? Cred că putem afirma de toate gradele au organele lui Central şi noua Lege a in- tuirea destinderii, dezvoltarea
vătăm intului. aslgurlnd astfel
lor şi programelor de in- meseriei. care să asigure atit o bogată fără teama de a greşi că reali­ de parlid judeţene şi orăşe­ unor relaţii normale între stâ­
vătămînt, a manualelor şcolare O situaţie mal bună avem documentare tohnico-stiintitică Stlmatl tovarăşi, tatea este tocmai aceasta, că neşti. comitetele şi organiza­ ca şcoala noaslră să-şi îndepli­ lp reprezintă totodată o cerin­
şi universitare, la Îmbunătăţi­ în privinţa asigurării cu ca­ corpului profesoral, cit şi ti­ Este un adevăr incontestabil Intr-adevăr, unele cadre didac­ ţiile de partid din şcoli şi nească din cc în ce mai bine ţă obiectivă a vieţii interna­
rea procesului instrucliv-edw- dre dc nivel superior, deşi şi nerea acestuia la curent cu că şcoala, Invătăm inlul noslru tice nu dovedesc sulicienta cla­ facultăţi Reunind un puternic înalta ei misiune socială. Sîn- ţionale Ea decurge din inte­
cativ. Persistă practica de a se aici se resimte un delicii do toate noutăţile in domeniul de toate gradele constitui':' ritate şi combativitate In pre­ detaşament de comunişti. — tom convinşi că în cel mai scurt resul vital al întregii omeniri
efectua tot felul de schimbări specialişti, mai ales în ramuri şliinU i pedagogice, în vederea factorul holărttor In instruirea darea acestor ştiinţe (Manifes­ mai mult de jumătate din nu­ lim p vom putea constata o îm ­ de a evita un cataclism termo­
în programele do Snvătămînt <a automatica, folosirea maşi­ pcrfeclionării pregătirii salo ştiinţifica si culturală, în edu­ tări aprobatoare in sală). Cate­ mărul cadrelor didactice — or­ bunătăţire simţitoare a Întregii nuclear, din năzuinţele po­
în cursul anului şcolar, ceea nilor dc calcul, în energia nu­ ştiinţifice şi didactice. (Aplau­ carea multilaterală a tinere­ drele la care m-am referit, tre­ ganizaţiile de partid dispun de activităţi în domeniul în- poarelor de a se consacra ri­
ce pjovoacă perturbaţii în des­ cleară şi In alto domenii. Se ze prelungite). Aceste cabi­ lor generalii. Consfătuirea buie să-i ajute pe elevi şi stu­ o mare capacitate de înriurire vătăm înlului. (Aplauze). dicării nivelului de trai, din
făşurarea normală a Învăţă- poate afirma că, pe ansamblu, nele trebuie să se bucu­ dumneavoastră a acordai un denţi să sc orienteze în pozitivă a Întregii vicii şco­ Slima(i tovarăşi, dorinţa arzătoare a naţiunilor
m lntului. Sînt pe deplin îndrep­ economia noastră nu duce lip ­ re de sprijinul celor mal loc important dezbaterii pro­ selectarea şi interpretarea jus­ lare. Punlnd In centrul activităţii recent trezite la viată, de a
tăţite criticile pe caro dum­ să de ingineri, dar, din păcale. bune cadre de specialişti, oa­ blemelor legale de educaţia tă a vastului tezaur de valori Organizaţiile dc partid tre­ sale dcsăvîrşirea construcţiei lichida moştenirea trecutului
neavoastră le-aţi adus fn acest datorită lipsei de cadre medii, meni do ştiinţă, profesori cu comunistă a tineretului din spirituale alo poporului nostru buie să se manifeste mai ac­ socialismului, stalul noslru a­ de asuprire colonială, din ne­
sens (Aplauze). Deşi plena­ unii dintre ei sînt folosiţi în experienţă, devenind în ace­ şcoli sl universităţi Consider şi ale umanităţii, să doblndească tiv în toate domeniile vieţii cordă In acelaşi timp o aten- voia intensificării schimbului
ra Comitetului Central a c riti­ munci inferioare pregătirii lor, laşi lim p contre ale unui in­ întru totul justificată această criterii ştiinţifice — în lumina şcolare şi universitare, pentru lic deosebită problemelor in­ de bunuri materiale sl spiri­
cat cu asprime aceste neajun­ munci care ar trebui executate tens schimb de experienţă în ­ atenţie, problema educaţiei co­ principiilor filozofiei materia­ a asigura aplicarea întocmai a tuale, ca o condiţie a progre­
suri si a cerut înlăturarea lor dc tehnicieni şl maiştri U tili­ tre toii slu jito rii şcolii, im ­ muniste a tineretului situîn- list-dialectice — dc apreciere politicii partidului cu privire ternaţionale lor activitate, sului general In epoca noastră
In întreaga
rapidă, luarea măsurilor pen­ zarea raţională a inginerilor portante nuclee de ccrcclare clu-se în centrul preocupărilor a curentelor de idei vechi şi la dezvoltarea continuă a invâ- partidul şi guvernul pornesc de Tocmai de aceea, politica ce
tru pregătirea temeinică, din este îngreunată şi de faptul că ştiinţifică a cadrelor didactice partidului nostru, al întregii noi care s-au înfruntat şi se tăm lntului din tara noastră. se inspiră din aceste cerinţe
timp, a tuturor problemelor le­ unii dintre aceştia primesc în Esenţial este ca toate aceste societăţi care acordă o Impor­ înfruntă 1n societate. să-ş( e­ la faptul că Intre sarcinile na­ Si deziderate supreme sc bucu­
gate de buna funcţionare a prezent o pregătire de specia­ probleme să treacă din stadiul tantă de prim ordin fizionomiei duce gustul estetic, să militeze Ele au datoria să sc preocupe ţionale — făurirea bazei tehni- ră de adeziunea deplină a po­
şcolii în decursul întregului an, litate prea îngustă. Este, dc de deziderat in stadiul orga­ moral-politice a schimbului de pentru o cultură socialistă, an­ In continuare, cu toată alen(ia, < o-materiale. dezvoltarea învâ- poarelor, a opiniei publice dc
trebuie spus că nici acest an aceea, necesar ca M inisterul nizării concrete, reolizlndn-se mtine — viitorul însuşi al pa­ gajată, pusă In slujba progre­ de primirea In partid a celor tăm intului. ştiinţei, culturii şi pretutindeni. In acelaşi timp,
de învătămînt nu a început în Invătămlntului. în colaborare in lapt doleanţele justificate triei Analizarea atentă a a- sului social. Ele trebuie să-i mai bune cadre didactice şi ridicarea bunăstării întregului acţiunile care se înscriu In ti­
cele mai bune condiţii- S-ar cu celelalte ministere, să ana­ ale cadrelor noastre didactice. eestei Importante probleme so­ ajute pe tineri să facă o dis­ totodată a unui număr mai popor — şi sarcinile interna­ parele învechite şi discredita­
putea invoca m otivul că pe­ lizeze temeinic această situalie (VII aplauze). ciale sc impune cu allt mai tincţie netă între ceea ce este mare de studenţi dintre eleme- ţionale — prietenia şi colabo­ te ale „războiului rece", încer­
rioada care a trecut de la ple­ şi să acţioneze. în spiritul in ­ Aşa cum am mal arătat, o mult cu cit, paralel cu remar­ cu adevărat valoros şi avansai tele cele mai valoroase, asigu- rarea cu ţările socialiste, pro­ cările dc a frlna cursul spre
nară a fost scurlă, că ea nu dicaţiilor Plenarei Comitetului condiţie importantă a legării cabilele succese obţinute In în creaţia contemporană, de rînd ca în fiecare lacuilale şi movarea unei politici de pare destindere, întfmpină dezapro­
a permis elaborarea tuturor Central al Partidului Co­ slrlnsc de practică a invătă- creşterea şi educarea noilor ge­ ceea ce exprimă influenta Ideo­ In fiecare an să existe puter­ şl prielcnie cu toate popoarele barea categorică a opiniei pu­
măsurilor ce se impuneau pen­ munist Român din apri­ m înlului este îmbogăţirea do­ neraţii în anii socialismului, logiei reacţionare a Im perialis­ nice organizaţii de partid care lumii, solidaritatea cu toate for­ blice internaţionale.
tru pregătirea corespunzătoare lie 1968 — pe linia lărgirii tării şcolilor generale şl licee­ In activitatea desfăşurată de mului, de ceea ce reprezintă să asigure promovarea fermă ţele antiimperialisle — există întreaga viată Internaţională
a deschiderii anului şcolar. A ­ pro filu rilo r de specializare a lor cu laboratoare, şcolilor pro­ şcoelâ In această direcţie con­ decadentă tn cultura promova­ a liniei partidului şi guvernu­ o strlnsă interdependentă $i Învederează efi una din condi­
cest argument nu este insă cadrelor cu pregătire supe­ fesionale şi tehnice cu atelie­ tinuă să persiste încă o seric tă de clasele exploatatoare. lui In întreaga viată univer­ unitate dialectică. Numai tmbi- ţiile fundamentale ale progre­
decît în parte valabil, pentru rioară, precum şi a reducerii re, modernizării laboratoarelor de neajunsuri serioase. sitară. Este necesar ca şi co­ nînd tn mod armonios aceste sului pe caleo dezvoltării În­
că încă de la Congresul al IX- numărului de specialităţi în universitare. Trebuie spus că Educa|ia comunistă a tine­ Aşa cum s-a subliniat pe mitetele judeţene, municipale două laturi ale act Ivit Aţii noas­ crederii şi colaborării dintre
lea s-au indicat lin iile direc­ învălăm lntul superior. ministerele economice şi M i­ retului mai este încă conce­ bună dreptate în cadrul con­ şi orăşeneşti de parlid să se tre politice se poale asigura re­ naţiuni este aşezarea fermă a
toare ale perfecţionării Invâ- Unul din Imperativele funda­ nisterul învătăm tntului au fă­ pută de unii tovarăşi ca o ac­ ferinţei, neajunsuri serioase preocupe mai intens decît pînă zolvarea cu succes a sarcinilor raporturilor dinlre state pe te­
tâm întulul nostru, iar o serie mentale care se pun în fala cut prea puţin după plenara tivitate cc se rezumă exclusiv, continuă să persiste şi în acti­ acum de îndrumarea şcolilor şi construcţiei socialiste şi în melia solidă a principiilor in­
de sarcini concrete legate de şcolii noastre este de a răs­ din aprilie anul trecut, pentru sau In cea mai mare parte, la vitatea catedrelor de şliinto facultăţilor, să sprijine în mai acelaşi timp se poate con­ dependentei si suveranităţii
aceasta au fost stabilite de a- punde, prin structura sl con­ îmbunătăţirea dotării şcolilor predarea unor teze generale sociale. Unele cursuri şi seml- mare măsură activitatea orga­ tribui activ la cauza socialis­ naţionale, egalităţii In drepturi,
cqm doi ani. M inisterul Invă- ţinutul el, cerinţelor practicii, de diferite grade cu mijloacele despre socialism şi comunism, narii de ştiinţe sociale se des­ nizaţiilor de partid din aceste mului sl păcii In lume (A­ neamestecului in treburile In­
lăm întului era dator să acţio­ nevoilor actuale sl de perspec­ necesare unei temeinice pre­ la însuşirea de către elevi şi făşoară In mod schematic şi unităţi. Considerăm că sarcina plauze puternice). terne şi avantajului reciproc.
neze in acest sens cu prom pti­ tivă ale diferitelor sectoare ale gătiri practice a elevilor şl studenţi a prevederilor unor simplist, se reduc la memora­ principală care revine organe­ Pornind de la aceste conside­ Respectarea strictă a acestor
tudine şi energie şl să nu aş­ vieţii economice şl sociale. studenţilor. Este necesar ca a­ hotărlri dc parlid şi de stat. rea mecanică a unor formule lor şl organizaţiilor de partid rente, Comitetul Central al principii, a dreptului sacru al
tepte noi si noi Impulsuri pen­ Conducerea partidului a ind i­ ceste organe să acţioneze cu O asemenea viziune despre generale lipsite dc suflul proas­ In învătămînt este aceea de a partidului şi guvernul tării fiecărui popor de a-şi hotărî
tru a-şi îndeplini obligaţiile cat organelor centrale de pla­ cea mai mare operativitate munca de educaţie comunistă păt al problematicii vieţii, dinamiza activitatea organiza­ noastre promovează o politică singur destinele, de a-şi alege
ce-i reveneau. Sarcina esen­ nificare sl sinteză ca, îm preu­ pentru îmbunătălirea situaţiei are un caracter simplist, nu rupte dc tum ultul creator al torică concreta pentru tradu­ externă activă în centrul că­ do sine stătător căile dezvoltă­
ţială este astăzi de a se trece nă cu M inisterul Invăţămlntu- In acest domeniu, pentru asi­ corespunde exigentelor deose­ gindtrii sociale din tara noas­ cerea In viată a Directivelor reia se află prietenia şi cola­ rii, dc a-şi exercita preroga­
la acţiune pentru recuperarea lul, să elaboreze un studiu de gurarea condiţiilor în vederea bite ale operei de edificare a tră. de preocupările ideologice Comitetului Central şl a preve­ borarea cu ţările socialiste. Noi tivele suveranităţii naţionale,
Intlrzierii fn înfăptuirea hotă- perspectivă asupra necesarului desfăşurării unei intense şi unei soctctătl socialiste moder­ m ullllalerale ale întregului nos­ derilor Legii Invătăm lntului considerăm că în condiţiile dc reprezintă premisa esenţială e
rîrilo r partidului şl guvernu­ de cadre al societăţii noastre, fructuoase activităţi practice a ne, nivelului la care a ajuns tru parlid. Unele cadre didac­ Ele trebuie să combată cu tă­ azi, clnd Intre ţările socialisto unei colaborări internaţionale
lui. Aşa cum s-a cerut In ca­ pe baza căruia să se fundamen­ tineretului nostru sludios. cunoaşterea umană în epoca tice ocolesc dezbaterea vie a rie tendinţele dc tergiversare se manifestă deosebiri de pă­ eficiente şl rodnice, chezăşia
drul Conferinţei dumneavoas­ teze planul de şcolarizare pe contemporană, cerinţelor con­ unor probleme arzătoare, de a aplicării hotăririlor adoptate, reri şi divergente înlr-o scrie consolidării păcii in lume. (A ­
tră. trebuie să se Ia neîntîrzlat o perioadă mal îndelungată, să De mare însemnătate pentru struirii înaltei civilizaţii comu­ stringenta actualitate In gîndi- de înlocuire a muncii organi­ de probleme ale dezvoltării plauze puternice)
măsurile Impuse de rezolvarea se asigure concordanta Intre progresul scolii româneşti, niste pe pâmlntul patriei noas­ rea social-politică şl economi­ zatorice concrete cu declaraţi) contemporane, avem datoria, a-
m uliiplelor probleme legate de evoluţia reţelei de învătămtnt pentru ridicarea nivelului In- tre. (V il aplauze). că, nu stimulează schimbul vin generale şi angajamente for­ lit lată de poporul noslru, cit Progresul destinderii, conso­
perfecţionarea învătăm tntului şl interesele majore ale Între­ vătăm lntului nostru este dez­ A creşte noile generaţii tn de Idei — singura metodă de male. Ele au datoria de a mi­ şi fată de sistemul mondial so­ lidarea securităţii internaţiona­
le nu sc realizează spontan,
La aceaslâ muncă, M inisterul gii societăţi. voltarea activităţii de cerce- spiritul comunismului înseam­ clarificare aprofundată a pro­ lita pentru dezvăluirea deschi­ cialist, fată de cauza socialis­ rle la sine, şi nici nu se poate
Invătămlntului trebuie să tină Pe bună dreptate Conferinţa lare ştiinţifică a cadrelor di­ nă, pe de o parte, a le aju­ blemelor. să a lipsurilor şi neajunsuri­ mului, In generai, de a milita
seama in mal mare măsură de a acordat o atcntle prim ordia­ dactice. După cum am mai ta să se ridice la nivelul cu­ Ştiinţele sociale trebuie să lor din activitatea instituţiilor limita numai la declaraţii de
opinia şi experienţa m iilor de lă raportului dintre învătămînt spus. la noi cercetarea ştiin ţi­ noaşterii ştiinţifice proprii a- abordeze cu îndrăzneală pro­ de învătămînt, de a cultiva un neobosit pentru depăşirea situa­ inlentiî. Destinderea reclamă
'forturi stăruitoare din partea
cadre didactice, dornice să-şl si viată, dintre şcoală şl prac­ fică In învătămînt a (ost multă ceslei jumătăţi de secol, să-şi cesele lum ii contemporane, să spirit de înaltă exigentă parti­ ţiei actuale, pentru normaliza­ luluror, o politică activă, con-
aducă contribuţia la progresul tică. In legătură cu aceasta, vreme neglijată şi trebuie să însuşească chintesenţa ştiin­ răspundă nem ijlocit şt convin­ nică In şcoală, de consecventa rea şi întărirea unităţii ţărilor
struclivă, dezvoltarea contac­
şcolii noastre. M inisterul tre­ arătăm, din păcale, că nici in ţelor moderne fără de care nu gător aspiraţiei legitime a t i­ în înfăptuirea programului de socialiste. (Aplauze puternice telor şi abordarea problemelor
buie să atragă In mal mare una din cele mat importante prezent ea nu se află încă la poate II conceput astăzi pro­ neretului de a înţelege, dc a dezvoltare şi modernizare a în- îndelungate). majore pe calea tratativelor,
măsură colectivele diferitelor probleme care se ridică în pre­ nivelul dorit. Sini încă multe gresul societăţii, să devină spe­ cunoaşte. Filozofia noastră re­ vătumtntulul. de creare a unei Noi considerăm că deosc- găsirea căilor dc soluţionare a
instituţii de învătămînt, orga­ zent In şcoala noastră sl dc catedre rare nu se manilcstâ cialişti de înaltă competentă şi. voluţionară. marxism-leninis- atmosfere de ordine şi discipli­ birile de păreri sînt vrem elni­ problemelor In suspensie in
nele de resort locale, in acţiu­ care depinde desfăşurarea la activ în frontul ştiinţific, nu-şi pc de altă parte, să asimileze mul, îşi alirmă superioritatea nă indispensabile bunei func­ ce şi că datoria liecărui partid viata internaţională, în rela­
nea de îmbunătăţire a structu­ aduc aportul la îmbogăţirea o vâslă cultură generală, uma­ lată de ideologiile adverse toc­ ţionări a sistemului noslru comunist din lările socialisto ţiile dintre state, potrivit cu
rii şi conţinutului procesului un nivel tot maţ înalt a pro­ patrim oniului ştiinţei româneşti nistă. să-şi Însuşească concep­ mai prin rapacitatea dc a găsi osie de a acţiona penlru lichi­
de învătămînt. cesului de învătămînt este ela­ cu noi lucrări de valoare Exis­ ţia malerialisl-dialectică care răspunsuri fundamentale la în­ şcolar revin îndatoriri importan­ darea divergentelor şi întărirea Interesele întregii omeniri, cu
de
organizaţiilor
te
principiilor
unităţii pe baza
S-a vorbii In cadrul lucrări­ borarea unor manuale care să tă încă o pulverizare a forţe­ Ic dă o reprezcnlare clară a­ trebările pe care şi le pune partid din învătămînt in direc­ m arxisl-lcninistc — internaţio­
lor Conferinţei, despre impor­ lină seama dc cele mal noi cu­ lor de cercetare In direcţia supra rostului lor in societate, tineretul, ca si orice celălean. ţia acllvilă lti de pducatie co­ nalismul socialist, egalitatea in
cu privire la soarta omului, la
tanta trecerii la învâtămîntul unor teme minore. ii ajută să înţeleagă perspec­ munistă a tinerilor, de dezvol­ drepturi, respet tarea indepen­
general obligatoriu de 10 a n i; ceriri ale silinţei şl tehnicii, perspectivele dezvoltării so­ tare a conştiinţei lor de cetă­ dentei şi suveranităţii, neames­
tără îndoială, această măsură precum şl de înzestrarea cu E drept, despre cercetarea tivele şi sensul dezvoltării is­ cietăţii, la multitudinea de as­