Page 28 - Drumul_socialismului_1969_02

Cuvîntarea
SECVENŢE INTERNAŢIONALE n 11 i i m l iife iii 11111: ‘ ' ‘ ; ‘ ■ ' ' M I I hWvHj

tovarăşului

Nicolae Ceauşescu Delegaţia

P.C.R. a sosit
rostită la Conferinţa naţională
la Bologna : 1 »
a cadrelor didactico I (Italia)

ROMA 7 — Coresponden­ mii
(Urmare din pag a 2~a| In direcţia dezvoltării pro­ tul Agerpres, N. Puicea, trans­ M
gresiste a lumii contemporane, ztnwwMmi
Interesele păcii şi colaborării a apărării păcii şi securităţii mite : Vineri a sosit la Bolog­
Un rol profund dăunător an popoarelor acţionează în zilele na delegaţia Partidului Comu­
măsurile care duc la activiza­ noastre forte uriaşe — (ările nist Român condusă de tova­
rea cursei înarm ărilor — dc socialiste, clasa muncitoare in­ răşul Paul Niculcscu-Mizil.
genul celor luate In ca­ ternaţională, mişcarea comu­ membru al Comitetului Exe­
drul recentelor reuniuni ale nistă, tinerele state indepen­ cutiv. al Prezidiului Permanent,
N A T O . — actele cu caracter dente. popoarele care se rid i­ secretar al C C al P.C.R.,
m ilitar — cum sînl organiza­ că pentru scuturarea jugului care va participa la lucrările
rea de manevre cu participa­ colonial, cercurile largi demo­ celui de-al XJI-lea Congres
rea mai multor state, la gra­ cratice. opinia publică progre­ al Partidului Comunist Italian.
niţele ailor ţări. Asemenea ma­ sistă din întreaga lume. Noi La Gara Centrală din Bolog­ cjy»**»—- ......
nevre nu pot Ii socotite decît ne exprimăm încrederea că, na, oaspeţii români au fost în-
demonstraţii de tortă, care ur­ prin întărirea unităţii lor, prin tlmpm ati de Giancarlo Pajet-
măresc scopuri de intimidare, ta şi Paolo Rufalini, membri
acliunea lor hotărîtă. aceste ai Direcţiei P C I., senatorul
lind să creeze nelinişte şi in- lor|c pot asigura desfăşurarea
cordarc, nu pot decil să adu­ unui curs pozitiv al vieţii in­ Paoto Cavalli, membru al Co­ U.R.S.S. — MOSCOVA ASTĂZI. NOILE CASE CU 19 ETAJE DE PE MAGISTRALA LENIN.
că grave prejudicii intereselor ternaţionale, pot înlătura ob­ misiei centrale de control a
popoarelor de pe continentul stacolele ridicate de cercurile P C I , Marin Stondardi. şeful
european $1 din toată lumea. imperialiste în calea însănăto­ sectorului ţări soeialiste de la
Nu pe această cale, nu prin şirii relaţiilor internaţionale, CC. al P.C.J H A V A N A 7. Corespon­ H A V A N A 7. Corespon­
zăngănit de arme se poate ob­ pot asigura succesul lupte» pe Sn legătu ră cu situa(Sa dentul Agerpres. V Stama- dentul Agerpres, V. Stama-
ţine destinderea, se pot îmbu­ calea destinderii' păcii şi co­ le. transmite : Un numeros VEŞTI te transmite : In urma tra­
nătăţi relaţiile dintre state : laborării între popoare. (V ii a­ grup de marinari cubanezi tativelor purtate intre M i­
prin caracterul şi consecinţele plauze). din Orientul Apropiat au plecat zilele acestea in nisterul Transporturilor din
lor, asemenea manifestări a­ SESIUNEA CONSILIU­ Spania pentru a lua in pri­ DIN CUBA Cuba şl Urma britanică
mintesc de practicile discredi­ Sllraali tovarăşi, mire 25 de noi nave de „Lcyland" Cuba a achiziţio­
tate ale „războiului rece" şl, In încheiere, vă rog să-mi LUI PENTRU COMERJ pescuit construite pentru nat f 15 autobuze moderne
In nici un caz, nu au nimic co­ permiteţi să-mi exprim con­ NEW YORK 7 (Agerpres). probabil in cursul săptămfnii Cuba in şantierele navale de mare capacitate dotate
mun cu metodele şi interesele vingerea că lucrările confe­ Şl DEZVOLTARE Ambasadorul SU A la O N U., viitoare. din Sanlander şi Bilbao. A ­ diferite tipm l dc nave co­ cu instalam de aer condi­
destinderii, colaborării şi păcii rinţei dumneavoastră vor con­ Charles Yost. a avut întreve­ S-a anunţai că Charles Yost ceste nave iac parte din mandate fn R.D. Germană, ţional.
Intre popoare. (VII aplauze). stitui un puternic imbold In deri cu reprezentanţii perma­ urmează să plece la Washing­ comanda de 90 de vase U.R.S.S. şi Danemarca. In Acest nou lot de autobu­
Iată de ce Comitetul Central munca întregului corp profe­ Intervenţia dele­ nenţi ai U niunii Sovietice, Ia- ton pentru a primi instrucţiuni pescăreşti comandate dc ze „Leyland” va mări capa­
al partidului şi guvernul ro­ soral pentru dezvoltarea şi kov M alik. şi M arii Britanii. din partea guvernului său in guvernul cubanez in Spa­ anul 1970 producţia dc peş­ citatea de transport a pa­
mân consideră că ar fi In Inte­ perfecţionarea continuă a Sn- Leslie Glass, consacrate, po­ legătura cu consultările de nia dintre care zece au şl te şi conserve de peşte a sagerilor pe lin iile Interur­
resul lu lu ro r popoarelor, a) vălăm intului de toate gradele, gatului romun triv it relatărilor agenţiei Asso­ la O N U. In problema O rien­ (ost livrate în cursul anului Cubei va (t de aproximativ bane care constituie princi­
cauzei păcii $1 securităţii dacă pentru realizarea programului ciated Press, stabilirii unui tului Apropiat trecut. 300 000 tone, de opt ori mai palul m ijloc de transport in ­
s-ar renunţa la asemenea ma­ Partidului Comunist Român de GENEVA 7. Corespondentul prim contact în cadrul acţiu­ ★ Recent flota cubană dc mare decît în perioada de tre diferitele localităţi din
nevre şi demonstraţii militare. edificare a socialismului în pa­ Agerpres, H. Liman, transmite: nilor întreprinse de cele patru CAIRO 7 (Agerpres) Şeful pescuit a fost înzestrată cu dinainte de revoluţie. Cuba.
(Aplauze puternice, îndelung tria noastră (Aplauze puter­ Luînd cuvinlut în şedinţa ple­ mari puteri In vederea găsi­ corpului de observatori O N U.
repetate). nice). nară a Consiliului pentru co­ rii unei reglementări a conflic­ in O rientul Apropiat, genera­
Ca tară europeană, România merţ Şi dezvoltare, care îşi tului din Orientul Apropiat. lul Odd Bull, şi-a încheiat v i­
este vital Interesată In evolu­ Dc munca dumneavoastră, desfăşoară lucrările la Gene­ M iercuri, Yost avusese o în­ zita întreprinsă la Cairo, ple-
ţia pozitivă a raporturilor din­ tovarăşi, depind pregătirea şi va. delegatul român Nicolae trevedere asemănătoare cu cînd spre Ierusalim L.
formarea unu» tinerel cult, te­
tre statele continentului nos­ meinic instruit, pătruns de loncscu s-a ocupat pe larg de ambasadorul Franţei la O.N.U , ralul Odd Pult a avut convor­ CURIER • CURIER • CURIER
In capitala egipteană gene­
tru, In instaurarea unui climat problema dezvoltării şl diver­ Armând Bcrard
de pace şl securitate. Noi con­ idealurile socialismului, animat sificării exporturilor de a rti­ Surse de Ia O.N.U au in­ b iri cu reprezentanţi ai guver­
siderăm că absolut toate po­ de înalte sentimente patriotice, cole manufacturate şi semifi­ dicat că reprezentanţii diplo­ nului R A.U. In legătură
ale unei generalii capabile să
poarele de pe continent, ca şl ducă mai departe cu succes nite ale ţărilor în curs de dez­ matici ai celor patru mart pu­ cu activitatea observatorilor
popoarele dc pretutindeni, ca­ ştafeta progresului, a socialismu­ teri au discutat chestiuni de O N U . in Orientul Apropiat.
re ştiu că înfruntările armate voltare. România, a spus el, procedură în vederea deschi­ El a vizitat, de asemenea, li­
lui şi comunismului în Româ­
din Europa au atras In v ii­ nia (Aplauze puternice pre­ s-a pronunţat pentru elim ina­ derii convorbirilor bilaterale nia de încetare a focului din • • • La 7 februarie s a deschis oraşul Lahore, unde poliţia a
toarea lor şl populaţiile altor rea tuturor barierelor tanlare consacrate acestei probleme, regiunea Canalului de Suez. O scară consacrată come­ la Bydgoszcz al 17-lea Con­ fost din nou mobilizată pen­
continente, stnt interesate ca lungite). Doresc să subliniez şi nclarilare la im portul pro­ morării a 50 de anf de la gres al scriitorilor din Polo­ tru a-J împrăştia pe manifes­
Europa să nu mai devină n i­ din nou că partidul şi guver­ duselor provenind din (ările tn moartea lui I. C. Frimu, unul nia. La lucrările congresului tanţi. scrie corespondentul a-
ciodată centrul şi teatrul unor nul dau o înaltă apreciere în­ curs de dezvoltare, ca şi pen­ dintre m ilitanţii de Im nte ai participă delegaţi dfn întrea­ gcnţlei Reuler.
noi conflagraţii mondiale, ci văţătorilor şi profesorilor din tru instaurarea unui sistem ge­ mişcării muncitoreşti din ga ţară, invitaţi din marile
terenul unei conlucrări fertile întreaga tară, acordă toată cin­ neral şi nediscriminatoriu de România, a fost organizată unităţi industriale, detegaţii • • •
pentru valorificarea potenţia­ stirea muncii de răspundere pe preferinţe vamale In favoarea VIETNAMUL DE SUD vineri de către Asociaţia dc din Bulgaria. R.D. Germană. La Luxemburg a luat slfr-
lului material şi uman al fie ­ care o desfăşoară aceştia pen­ acestor ţări. prietenie sovielo-română, In ­ Ungaria, U.R.S.S. Din Româ­ şil ia 7 februarie reuniunea
cărei ţări, în interesul progre­ tru instruirea şi educarea tine­ Am intind iniţiativele Româ­ stitutul de Islorte al Acade­ nia participă crilicni literar celor şapte m iniştri de exter­
sului general al păcii pe con­ relului patriei noastre, contri­ niei la sesiunile U N.C.T.A D mici de Ştiinţe a U.R.S.S., Gcorgcta Horodincă şl scrii­ ne al ţărilor membre ale
cuţiile ce au avut loc la Ne«v Pierderi americano - saigoneze
tinent şi In întreaga lume. Ca­ buţiei importante pe care ei o şi Consiliului, precum si dis­ Biblioteca unională de stat torul Constantin Ţolu. U.E.O. In cursul celor două
lea sigură pentru realizarea a- aduc Ia progresul României pc dc istorie şl Casa prieteniei şedinţe de vineri, participan­
drumul civilizaţiei
ceslui deziderat este aşezarea (VII şi îndelungi socialiste. Deliii, delegatul român a subli­ cu popoarele din ţările străi­ • • • ţii ta dezbateri au abordat
aplau-
re laţiilor tntereuropenc pe ba-r niat In continuare importanta ne. A vorbit E -I. Spivakov- După o scurtă perioadă -de probleme , ale re la ţiilo rw eco­
ze noi, sănătoase, intensifica­ * rt. Dali-nu......v.qaq, stimaţi prom ovării cooperării Intre ţări SAIGON 7 (Agerpres) Un americani, iar alţi I 549 au fost ski, candidat în ştiinţe isto ri­ relativă acalmie, siluatia din nomico între cel şase membri
rea colaborării economice, leh- tovarăşi, să adresez dc la cu nivel diferit de dezvoltare purtător de cuvint al Coman­ răniţi. ce. Din partea Ambasadei ro­ Pakistan a început să se de­ af Pielei comune şl Anglia,
nico-şlii n tifice, politice şi di­ tribuna acestei conferinţe, In economică şi rolul pe care n- damentului forţelor S U A din In aceeaşi săptămînă au fost mâne la Moscova, a luai cu- terioreze din nou. In cursul situaţia din Orientul Apro­
plomatice dintre toate ţările, numele conducerii de partid şi ceasta l-ar putea juca în so­ Vietnamul de sud a anunţat ucişi 242 m ilitari din rîndul vîntul Vasile Păcureţu, se­ unei vizite întreprinse la Da- piat, războiul civil din Nige­
fără deosebire dc orînduire so­ de stal, calde felicitări întregului luţionarea unor probleme ale că In cursul luptelor ce au a­ trupelor saigoneze şi au fost cretar al ambasadei. car, capitala Pakistanului de ria. Comentind dezbaterile a-
cială, lărgirea contactelor în­ nostru corp profesoral pentru comerţului internaţional, în­ vut loc între trupele america­ răniţi alţi 984 — a comunicat • • • est, preşedintele Ayub Khan ccslci sesiuni, coresponden­
tre reprezentanţii ţărilor euro­ rezultatele obţinute şi să vă u­ deosebi ale comerţului cu pro­ ne şi unităţile F N E . In peri­ Guvernul R.D. Germane a a declarai că starea de u r­ tul din Luxemburg al agen­
pene. rez dumneavoastră şi luluror duse manufacturate şi semifi­ oada 26 ianuarie — I februa­ un purtător de cuvînt al o fi­ adresat guvernului R F. a gentă. instituită din luna no­ ţiei France Prcsse relevă că
Desigur, există încă forte cadrelor didactice succese tot nite. rie, au fost ucişi 198 m ilitari cialităţilor de la Saigon. Germaniei o notă de protest iembrie, a fost ridicată, ca reuniunea a luat slîrşlt „în-
care se opun unui asemenea mai mari în îndeplinirea nobi­ îm potriva intenţiei acestui o concesie făcută forţelor de ti o atmosferă echivocă”, fle­
curs al dezvoltării relaţiilor în lei misiuni pe care o aveţi guvern de a organiza Ia 5 opoziţie din |ară. Cu loate care parte Interprelfnd fn fe­
Europa Tocmai de aceea, este (Aplauze pulcrnlce, îndelunga­ martie in Berlinul de vest o acestea, fn principalele oraşe lul său procesul-verbal al
necesar să se desfăşoare o te). Vizita preşedintelui Nixon in Europa - sesiune a Adunării federale ale ţării, au continuat de­ sesiunii, mai ales fn ce p ri­
luptă activă îm potriva impe­ Sîntcm încredinţaţi că s lu ji­ vest-germane pentru alegerea monstraţiile. Acestea au a- veşte problemele politice dis­
rialism ului şi reactiunii Inter­ torii şcolii, folosind condiţiile noului preşedinte al R.F. a lins o intensitate maximă în cutate
nationale, a forţelor militariste create de partid şi de stat, Germaniei. In nolă sc atrage
şi revanşarde care se . opun preocupindu-se permanent de în aten(ia observatorilor occidentali atenţia asupra faptului că
tendinţelor de însănătoşire a îmbunătăţirea procesului in- Berlinul de vest se află fn
rela ţiilo r şi clim atului interna­ slrucliv-educaliv îşi vor înde­ afara teritoriului R.F. a Ger­
ţional. Un rol esenţial In a­ plini cu cinste îndatoririle de W ASHINGTON 7 (Ager­ tre Paris şî Londra. Oricum, dintele de Gaulle că Stalcle maniei, astfel că alegerea
ceastă luptă II au tocmai ac­ mare răspundere ce le revin, pres). Hotărfrea preşedintelui este relevat faptul că pentru Unite sînt interesate Srr- resta­ preşedintelui vesl-german fn
ţiunile pozitive pentru norma­ dînd tării cadre tot mai temei­ S.U A , Richard Nixon. de a prima oară după cel de-al doi­ bilirea unor legături strînsc Berlinul occidental reprezintă
lizarea relaţiilor şl dezvoltarea nic pregătite, capabile să ri­ lace, Incepfnd de la 23 fe­ lea război mondial, un preşe­ cu Europa occidentală. după o încălcare a acordurilor in ­
colaborării Intre statele euro­ dice pe trepte şi mai înalte bruarie o vizită în mai multe dinte nou ales al S.U.A. nu s-a ce vechea administraţie s-a ternaţionale.
pene. Considerăm că acesta via(a materială şi spirituală a ţări ale Europei occidentale es­ înttlm t, în primul rlnd, cu un preocupat îndeosebi de Asia
este spiritul în care sînt che­ patriei, să adauge noi şi du­ te viu comentată In cercurile prim -m inislru al M arii Britanii. de sud-est, să descurajeze
mate să acţioneze ţările euro­ rabile realizări edificiului nos­ politice şi de presă din Was­ Observatorii occidentali din Franţa de a îndrepta noi a­ La Dar Es Salaom a luat
pene, mari şi mici, care se tru socialist, să contribuie la hington. Se subliniază că unul Washington apreciază că a- tacuri asupra dolarului ameri­ sfirştt conferinţa m iniştrilor
simt responsabile pentru desti­ făurirea viitorului Ier ic i t al din scopurile acestei călătorii ceaslă hoiărîre confirmă faptul can şi să o convingă să co­ dc externe al ţărilor din A ­
nele popoarelor lor şi ale întregii poporului nostru. (Aplauze pu­ este dorinta; lui Nixon de a că vechea politică a .re la ţii­ laboreze mai strîns cu Statele frica centrată şi orientală.
ternice). Unite. In legătură cu aceasta,
Europe. Nu trebuie precupeţii obţine sprijinul conducătorilor lor speciale" anglo-americane Comunicatul dat publicităţii
nimic pentru ca acest spirit să Să muncim In aşa fel, to­ ţărilor membre ale N .A.TO nu mai are ponderea iniţială la Washington se consideră fn capitala Tanzaniei subli­
trium fe In relaţiile internaţio­ varăşi, Incit generaliile de mîi- înainte de a începe consultări Surse ale Casei Albe. dezmin­ că în climatul relaţiilor fran- niază că participanţii la con­
nale. România este hotărflâ să ne să poată spune ; iată am a­ cu conducătorii sovietici. Sur­ ţind existenta unor intenţii ale co-americane a început să sc ferinţă au examinat in mod
consacre şl în viito r toată a- vut asemenea învăţători şi se ale Casei Albe, citate noului preşedinte de a renun­ manifeste o uşoară îmbunătă­ amănunţit situaţia politică
tentia şi eforturile sale înfăp­ profesori, asemenea dascăli de agenţia Reulcr, menţionea­ ţa la relaţiile dintre Londra şi ţire, după sprijinul acordat dc dtn Africa, acordind o aten­
tu irii acestor obiective, cu comunişti care au ştiut să-şi ză că jHeşedintele consideră Washington, au precizat însă S U.A francului francez şi ţie specială luplei împotriva
convingerea că aceasta repre­ Iacă datoria fată de popor, că „Europa a fost neglijată de că Nixon doreşte mai curînd după hotărfrea de Încetare a rasismului, practicat fn Re­
zintă o contribuite de seamă Iată de idealurile socialismului Statele Unite în ultim ii ani şi să întreţină asemenea relaţii bombardamentelor americane publica Sud Africană şi Rho-
la cauza păcii In Europa şi în şi comunismului ! doreşte să facă din această că­ cu toţi aliaţii S.U A., la ace­ asupra teritoriului R D. V ie t­ dcsla, precum şl sp rijin irii
lumea Întreagă. (Aplauze pu­ întreaga asistentă se ridică, lătorie prima dintr-o serie de laşi nivel. nam Agenţia UPI, citind pă­ mişcării dc eliberare a popu­ S.U.A — Instantaneu surprins in timpul tragicului eveniment
ternice). aplaudă puternic, îndelungai. în ltln iri regulate cu liderii In ce priveşte vizita pe care reri ale observatorilor diplo­ laţiei din coloniile portu­ californian de soptâmino trecută, inundaţiile care au provocat
vesl-europeni". preşedintele american o va fa­ matici occidentali, consideră gheze. distrugeri şi însemnate pierderi umane.
Remarcînd faptul că pre­ ce la Paris, agenţia UPI apre­ însă că Franţa va continua să
şedintele Nixon a ales oraşul ciază că „el va avea sarcina se opună cu fermitate unor
Bruxelles ca primă etapă a dificilă de a recîştiqa încre­ tendinţe ale politicii S.U.A.,
călătoriei sale fn Europa occi­ derea unui vechi prieten care printre care străduinţa acestora
Recomandările Consiliului că această holărîie a fost lua­ politica S.U.A. fn ultim ii anl“ . de a menţine rolul dominant al
dentală, observatorii consideră
de
s-a distanţat tot mai mult
tală şl hegemonia lor tn ca­ CURIER • CURIER • CURIER
dolarului
în
lumea
occiden­
tă pentru a nu fi pus In si­ Potrivit agenfiel, Nixon va
tuaţia deticală de a opta fn- trebui să-l convingă pe preşe­ drul N A T O .
Superior al Agriculturii
Proclamarea de către genera­ centei disjnile djnlre bombon» j
lul Franco a stării excepţionale Don Juan şi fiul său — Don
Timpul nefavorabil din u lti­ proprii pentru deschiderea confirmă că guvernul său este DE CE ESTE ÎNGRIJORAT FRANCO Juan Carlos. Acesta din urmă
mele zile a creat unele d ifi­ drum urilor de acces în Inte­ slab şi nu puternic. Guvernul a declarat, în decembrie, că
cultăţi şi în activitatea curen­ riorul fermelor, precum şi deţinea puteri speciale chiar esle gala să se urce pe tron,
tă din agricultură, care SnsS pentru accesul de la ferme la înainte de proclamarea stării dacă I se oîcră această posibi­
pot fi înlăturate prin măsuri drum urile naţionale, judeţene excepţionale. Anul trecut, le­ Guvernul Intenţionează sS lui c lv it: armata, biserica şi Falanga, cate susţine m odifi­ nului au plutit în aer în u lti­ litate. chiar Sn timpul cit tatăl
operative. In acest scop, Con­ şi comunale, astfel fncît trans­ gea îm potriva terorismului a publice fn curînd noua lege a falanga. Acum, aceste grupări carea statutului corporallst, nu mul timp, şi generatul Franco Iu» trăieşte; această declaraţie
siliul Superior al A griculturii portul produselor să nu fie fost introdusă pentru prima oa­ muncii pe care a promis-o In slnt scindate Intre ele, iar în- este de acord cu atitudinea cu­ ar intenfiona să despartă celo a provocat o nouă sciziune în
a lăcut o serie de recoman­ stlnjenit. De asemenea, unită­ ră de la războiul civil şi au ultim ii doi ani, şi aceasta poa­ lăuntrul fiecăreia apar, de a­ rentului Opus Del şi s-a împo­ două posturi pe care el le de­ rîndurile monarhiştilor. Starea
dări ce urmează a fi luate in ţile trebuie să sprijine cu fost organizate procese fn fata te să dea naştere la noi tulbu­ semenea, fracţiuni opuse. Se triv it aprig la orice liberalizare ţine, descomînd un pr»m-mi- excepţională ar înlesni genera­
unităţile agricole. în funcţie mijloacele proprii acţiunile ce C urţilor Marţiale Acum, gene­ rări. Este posibil ca noua lege, înregistrează rivalilâ(I fn rln- a legii munci» care ar putea să nistru care ar lucra sub supra­ lului Franco posibilitatea fie
de situaţia locală. Astfel, în se întreprind pentru deszăpezi­ ralul Franco a mers mai de­ să fie fntrucîtva mai liberală riuriie ofiţerilor. I<r ierarhia ca- ducă la pierderea unor slujbe vegherea sa în calitate de şef do a desemna un priin-minis-
fermele de animale trebuie să rea căilor de comunicaţie. parte Holitia a căpătat împu­ decît cea în vigoare fn prezent, al stalului Dar dacă întreprin­ tru, fie de a-l numi pe Don
să se verifice modul de depo­ Se recomandă, de asemenea, terniciri să aresteze fără man­ dar diferentele vor fi, probabil, de o asemenea acţiune, aceasta Juan Carlos ca succesor, atunci
zitare şi păstrare a furajelor. ca în zilele următoare să se dat, să impună dom iciliu fortat minime ar putea declanşa conflicte In ­ cind îşi va părăsi postul, împie-
Unităţile sînt obligate să asi­ facă controlul sistematic al fn diferite părţi ale tării şi să Nemulţumirea cea mai accen­ Din presa sfrăină: tre diferitele grupuri în rîndu- dicînd, în acelaşi timp, frac­
gure minimum de furaje ne­ depozitelor de legume, cartofi menţină în arest nelim itat pe tuată din domeniul industrial rile cărora orice eventual jrrim- ţiunile rivale, nemulţumite, de
cesare fn Imediata apropiere fructe, precum şi al silozuri­ cei consideraţi suspecţi. Cen­ este concentrată fn nordul Spa­ „The Economisi'' — Anglia ministru ar avea duşmani. V i­ a se înfrunta CInd au izbucnii
a adăposturilor, pentru o pe­ lor cu material săditor şi să zura prealabila a presei, care niei, fn centre ca Barcelona şi cepreşedintele, amiralul Car- recentele tulburări sludente>ti
rioadă de o săptămînă şl să se ia măsuri pentru Înlătura­ fusese abolită prin legea presei Bilbao. Aici, sindicatele ilegale rero Blanco, nu esle agreat de la Barcelona, s a anunţat că
acorde o grijă deosebită admi­ rea excesului de umiditate, din 1966, a fost acum introdusă — „Comislones Obreras" — lolicfi se manifestă o nemulţu­ ale membrilor el. Loialitatea m inistrul de interne, generalul guvernatorul m ilitar al regiunii
nistrării lor tn hrana anima­ care poale deprecia calitatea din nou şi s-a înregistrat un val slnt cele mal puternice, deşt mire vizibilă fată de curentul fală de generalul Franco, care Veqa şi de biserică; ministrul a vrut să trim ită trupe în oraş.
lelor. O atenţie deosebită tre­ acestora de arestări. Din Barcelona s-a ele slnt foarte puterntee şl Opus De», ai cărui membri, in ­ avea darul să unească mai mult inform aţiilor. Fraga Iribarne, dar el a fost fmpiedical de
buie acordată întreţinerii ani­ U nităţile agricole trebuie anunţat că peste 300 de per­ la Madrid. Reacţia lor fată de clusiv m iniştrii care deţin por­ sau mal puţin aceste grupări, are aceiaşi duşmani. M inistrul guvernatorul civil. Esle posibil
malelor gestanle. a celor nou să înlăture zăpada de pe ră­ soane stnt arestate, dar este menţinerea sindicatelor oficiale tofoliile economice, par mal a slăbit pe măsură ce ele Îşi de externe, Castiella, este ne­ ca generalul Franco să fi in ­
născute în vederea adăposll- sadniţe, să le acopere cu ro ­ Imposibil să se precizeze cu ar putea fl violentă. presus de toate preocupaţi dc dau seama că el are acum 76 popular în rtndurile promo­ trodus legile excepţionale,
n i acestora în condiţii mal gojini şi să consolideze per­ siguranţă veridicitatea acestei Regimul proprlu-zis apare a­ problema ‘ eficienţei. Episcopii de ani şl nu este, desigur, ne­ torilor liniei dure, pentru că pentru a împiedica Izbucnirea
călduroase Este necesară or­ delele dc proiecţie pentru a cifre, deoarece ziarelor le esle cum scindat şl întetirea de­ au, de asemenea, de făcut fală m uritor şi s-au înregistrat ten- a susţinut legea cu privire la unor conflicte de autoritate la
ganizarea de echipe permanen­ diminua efectele viscolului şi Interzis să scrie despre ares­ zordinilor poate provoca o presiunii exercitate de preoţii talive pentru obţinerea de po­ libertatea religioasă in 1966. nivel naţional.
te, care, sub îndrumarea di­ ale temperaturi» scăzute. In se­ tări. Bare evident că această mai tineri care nu vor ca bise­ ziţii bune după dispariţia Iul.
rectă a specialiştilor, să su­ re se va urmări menţinerea în vastă acţiune provine din tea­ reacţie din partea armatei Ge­ R ivalităţile In rtndurile mo- Sc pare că slarea excepţio­
pravegheze animalele atît in permanentă a temperaturii op­ ma fată de „dezordini" viitoa­ neralul Franco a dobîndit pu­ rica să fie identilicală cu regi­ O dală cu trecerea timpului, narhiştilor sint, de asemefnea, nală din Spania este mai puţin
tim pului zilei, cit şi al nopţii. time pentru ca în această pe­ re, şi această situaţie ilus­ terea în urmă cu 30 dc ani, o- mul şi care au i*cerc.l să sta­ argumentul că orice guvern es­ puternice, aşa cum a reieşit cu o reacţie la recentele dezordini
Consiliul Superior al A g ri­ rioadă culturile să nu sufere. trează slăbiciunea internă a punînd una alteia diferitele c- bilească contacte cu m uncllotii te preferabil ororilor unui răz­ prilejul expulzării din Spania, studenţeşti cit o reflectare a
culturii recomandă unităţilor lemenle ale coaliţiei pc care a boi civ il pierde din forţă în luna decembrie, a candida­ temerilor guvernului fată de
să folosească toate mijloacele i (Agerpres) regimului. Injghebal-o fn timpul războiu­ industriali. Schimbările In cadrul guver­ tului Carlist şl cu prilejul re­ tulburări mai mari în viilo r.

REDACŢIA ŞI ADMINISTRAT LA 2JARULUI i str. Df. Petra Groxa or. 35, telefon 23 17, 12 7A 15 05. — TIPARUL i întreprinderea poligrafica Hnnedoara-D