Page 29 - Drumul_socialismului_1969_02

SToT35&

Proletari din toate ţârlle, unlţt*vâ I
PAG. A B¥-A Mai mult de jumătate

din cetăţenii cu drept de vot
• Comisia O.N.U. pen­
tru condiţia femeii a au verificat listele de alegători
adoptat un proiect de
rezoluţie iniţiat de de­
legaţia României. din cadrul judeţului nostru au
majoritatea
municipii-
In
0 Conferinţa de presă a ; I lor, oraşelor şi comunelor din verificat zilele acestea înscrie­
preşedintelui guvernu­ judeţ s-au încheiat acţiunile rea pe listele de alegători j
lui federal cehoslovac. de desemnare a membrilor care au (ost afişate in localu- ;
O Deschiderea lucrărilor comisiilor electorale ale sec- rile consiliilor populare sau la I
Congresului P.C. Ita­ j ţiilor de votare, căminele culturale şi şcoli.
de
Din cetăţenii cu drept
Acestea sini formate din re­
lian. î ; prezentanţi ai organizaţiilor vot din municipiul Petroşani
9 Problema retrocedării j Partidului Comunist Român, au verificat pinâ in prezent
Okinawei polarizează ; sindicatelor, cooperativelor, or­ înscrierea in liste peste 26 000,
atenţia cercurilor po­ ; ganizaţiilor de tineret, de fe- în municipiul Hunedoara 18 000,
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL RC.R SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU litice şi militare japo­ : mei, asociaţiilor culturale, ai la Simeria 4 000, la Câlan •
şî
neze. j altor organizaţii de masa mai 6 000, la Bâiţa 2 200, la Hârâu j
I obşteşti. De asemenea,
9 Curier. j bine de jumătate din numărul 900, la Certej 2 400, la Bâcia j
9 Calendar. | cetăţenilor cu drept de vot 1 400.
ANUL XXI. NR. 4387 DUMINICA 9 FEBRUARIE 1969 4 PAGINI 30 DE BANI 9 Agendă economică.
................................................i
CONFERINŢA Cu satisfacţia marilor împliniri, cu hotărtrea

JUDEŢEANĂ de a da viaţă programului desăvîrşirii

construcţiei socialismului
A FEMEILOR

ÎN I ALIOE
Ieri, s-eu desfăşurat la Deva de producţie, nu au organizat re în zootehnie. Un număr da
lucrările conferinţei judeţene suficiente acţiuni pentru pre­ 594 cooperatoare sînt alese in
a femeilor. Peste 300 de dele­ gătirea şi educarea femeilor. consiliile de conducere, comi­
gate şi invitate din rlndurilc Mai există femei care nu folo­ siile t'e revizie şi de judecată
femeilor — muncitoare, coope­ sesc pe deplin timpul de mun­ In agricultura judeţului m ii
ratoare, modici, profesoare şl că şi absentează nemolivat. există însă multe neajunsuri. D l DEPUI ATI
învăţătoare, Inginere, tehnicie- Muncitoarele, inginerele, teh- Conferinţa a apreciat că aces­
ne şl laborante din Întreprin­ nicienele din unităţile indus­ tea se datorcsc şi faptului că
derile, unităţile agricole, din triale ale judeţului, au subli­ in ultima vreme Comitetul ju ­ MARIA POROŞNICU, labo­
Instituţiile sanitare! Învăţă- niat în cuvîntul lor mai multe deţean al femeilor a ţinut o rantă la C.S. Hunedoara,
mint, cultură şi artă ale jude­ participante la discuţii, vor tre­ slabă legătură cu comitetele co­ candidată in circumscripţia I e r i , a u î n c e p u t
ţului — au participat la dezba­ bui să-şi aducă o contribuţie munale şi comisiile femeilor electorală judeţeană nr. 46
terea problemelor ce preocupă deplină la îndeplinirea aces­ din C AP., nu le-a ajutat In Hunedoara. indes­
larga mişcare a femeilor de tor obiective, prin utilizarea îndrumarea şl organizarea ac­
pe meleagurile hunedorene. cît mal raţională a resurselor tivită ţii lor. ÎNTÎLNIRH.E DINTRE
La lucrările conferinţei au materiale, îmbunătăţirea calită­ Participanţii la conferinţă au
participat tovarăşii Aurel Bul­ ţii produselor, creşterea pro­ dezbătut cu răspundere sarci­
gărea şi Ion Lungii, secretari ai ductivităţii muncii şi reduce­ nile ce revin comitetelor şi co­ CANDIDAŢI Şl ALEGĂTORI tructibilă de ţeluri
Comitetului judeţean de partid, rea preţului de cost. Com isii­ m isiilor de iemei în educarea
membri al biroului Comitetu- le femeilor trebuie să desfă­ multilaterală a femeii, in creş­
Itu judeţean de partid, condu­ şoare o Intensă activitate e­ terea şi educarea copiilor.
cători de întreprinderi şl In­ ducativă în rîndul salariatelor Conferinţa a adoptat un cu­ Peste 100 de întilniri de lucru intre alegători şi can­
stituţii, al organizaţiilor de pentru întărirea disciplinei In prinzător plan de măsuri care didaţii Frontului Unităţii Socialiste pentru alegerile de
masă şi obşteşti. muncă şi creşterea răspunde­ conţine obiective menite să deputaţi in Marea Adunare Naţională şi în consiliile a marii familii a
Delegatele au salutat pre­ rii personale. contribuie la creşterea aportu­ populare au avut loc ieri la Deva, Hunedoara, Paroşeni,
zenţa la conferinţă a tovară­ lui femeilor la înfăptuirea sar­ Lonea, Brad, Orăştie, Simeria, Sarmizegelusa, llia şi in
şei Marla Groza, vicepreşe­ Aşa cum a reieşit din lu ­ cinilor ce revin oamenilor mun­ alte localităţi. In cadrul acestor întilniri au fost dezbă­
dintă a Consiliului Naţional al crările conferinţei, comerţul cii din judeţul nostru în viata tute cu răspundere şi interes problemele economice, so­
r .meilor din Republica Socia­ de stat şi cooperatist este un economică şl social-culturală. ciale şî obşteşti ale localităţilor şi circumscripţiilor res­
listă România. sector în care femeile repre­ pective. României socialiste
Conferinţa a analizat acllvi- zintă aproape 70 la sută din In cadrul lucrărilor conferin­
f&Lea desfăşurată de comitete­ totalul salariaţilor. M ajorita­ ţei judeţene a femeilor a luat
le şl comisiile de femei din tea şi-au adus o contribuţie cuvîntul tovarăşul A urel Bul­ nism politic larg democratic
judeţ, a stabilit măsuri pentru substanţială la îmbunătăţirea gărea, care a spus între altele: Sarmizegetusa Document însufletitor, baz.at ce înmănunchează „toate fo r­
participarea mai activă a fe­ deservirii populaţiei, reducerea Conferinţa organizaţiei judeţe­ pe programul politic al Parti­ ţele poporului român şl ale na­
m eilor la înfăptuirea sarcinilor cheltuielilor de circulaţie, în ­ ne « femeilor are loc într-un dului Comunist Român — Ma­ ţionalităţilor conlocuitoare, ex­
încredinţate de partid şl a ales grijirea şi prezentarea aspec­ moment clnd întregul nostru OLIVIA ROŞU, învăţătoare, j Ieri după-amiază, sala cămi­ Ion Arion, directorul Şcolii nifestul Frontului U nităţii So­ ponenţii tuturor organizaţiilor
noul comitet judeţean. tuoasă a m ărfurilor, cunoaşte­ popor, strîns unit în ju ru l parti­ candidată in circumscripţia ! nului cultural din Sarmizege­ generale din Sarmizegetusa, a cialiste — şi-a relevat profun­
rea cerinţelor consumatorilor. dului, este antrenat intr-o în­ da semnificaţie de platformă de masă şl obşteşti*.
Din darea de seamă precum Datorită pregătirii profesiona­ electorală orăşenească nr. 22 i tusa a găzduit o însufleţită a­ arătat, printre altele, că în a­ politică a tuturor forţelor de­ Ceea ce înmănunchează în-
şl din dezbateri a reieşit că In le şi priceperii cu care mun­ flăcărată întrecere pentru a In- Orăştie. dunare în cadrul căreia, tova­ nul trecut, în comună au (ost mocraţiei noastre socialiste In tr-o unitate de ţeluri indes­
toate succesele obţinute de cesc, un număr însemnat de tînţpina cu realizări cît mai răşul Ioachim Moga, prim-se- executate o serie de lucrări e- cuvintele manifestului toti oa­ tructibile toate forţele sociale
oamenii muncii hunedoreni se femei au fost promovate în însemnate cea de-a 25-a ani­ crelar al Comitetului judeţean dilitar-gospodăreşti prin mun­ menii muncii! indiferent de na­ şi politice ale ţării, ceea ce
află materializată şi munca fe­ munci de răspundere ca ges­ versare a eliberării patriei Hunedoara al P C.R., preşedin­ că voiunlar-patriotică, econo- ţionalitate, vedem atîl realiză­ insuflă fiecărui cetăţean al pa­
meilor. In diversele verigi ale tionare, şefe de secţii, iar al­ noastre de sub jugul fascist şi tele Comitetului executiv al misindu-se pe această cale rile minunate ale prezentului triei, român sau maghiar, ger­
economiei şi vie ţii social-cul- tele au fost alese în organele cel de al X-lea Congres al Consiliului popular judeţean, peste 300 000 lei. Cu contri­ eît si perspectivele unui pro­ man sau de altă naţionalitate,
turale ale judeţului muncesc de conducere ale comerţului. Partidului Comunist Român. Ea candidat din partea Frontului buţia stalului, s-a construit un gres continuu şi m ultilateral. sentimentul de demnitate şi
peste 50 000 de femei, care Este demnă dc menţionai ac­ are loc Intr-o atmosferă de en­ UnităLii Socialiste în circum­ local nou dc şcoală, unde fiii Manifestul cuprinde o viziu­ încredere în viitor, este juste­
contribuie efectiv la sporirea tivitatea depusă de cele 312 tuziasm general, cu care cetă­ scripţia electorală a M.A.N. nr. ţăranilor cooperatori au condi­ ne realistă, limpede, ştiinţifică ţea p oliticii marxist-lcniniste a
potenţialului economic şi spi­ echipe de control obştesc în ţenii patriei noastre întîmpină 7 -Haţeg pentru alegerile d,e de­ ţii, optime dc învăţătură. Acum ..a resurselor, şi posibilităţilor Partidului Comunist Român.
ritual al . judeţului Hunedoara. care sînt încadrate aproape alegerile dc deputaţi in Marca putaţi în Marea Adunare Na­ în comună există peste 300 de de care dispune poporul nos­ Inlr-adevăr manifestul procla­
ţională, s-a în lîln it cu ţărani
Ca preţuire a activităţii 700 femei, care, prin propune­ Adunare Naţională şi In consi­ cooperatori si oameni ai mun­ elevi care sînt pregătiţi de 15 tru, precum si o chemare cal­ mă încă o dată egalitatea în
.desfăşurate, In anul 1968 au rile şl sesizările făcute, au liile populare. cii de alte profesii — toii ale­ cadre didactice. V orbitorul a dă, vibrantă, la noi eforturi drcpluri a tuturor celor ce
"fost declarate fruntaşe în în- contribuit la îmbunătăţirea de­ Anul 1968 s-a încheiat cu gători ai acestei circum scripţii propus să se întreprindă ac­ pentru materializarea telurilor muncesc, fără deosebire de na­
-'-terea socialistă 1 099 femei servirii populaţiei. rezultate bune. Sub conducerea electorale. ţiuni în vederea îm prejm uirii propuse ţionalitate, frăţia dintre po­
‘2-xare 50 — menţinîndu-se 5 In obţinerea unor rezultate organelor şi organizaţiilor de scolii nou construite şi asigu­ Oamenii muncii de naţionali­ porul român si naţionalităţile
consecutiv fruntaşe — au bune în agricultură o contri­ partid, oamenii muncii din ju ­ In cadrul adunării, vorbitorii rării sursei dc apă pentru care conlocuitoare, confirmă rezol­
prim it Medalia jubiliară şi Me­ buţie însemnată au adus fe­ deţul nostru au îndeplinit şi au înfăţişat importantele reali­ s-au prevăzut instalaţiile ne­ tate maghiară văd in conţinu­ varea marxisl.-leninislă a pro­
propăşirea
tul manifestului
dalia muncii. Printre acestea meile cooperatoare, care re­ depăşii principalii indicatori ai zări edilitar-gospodărcşti înfăp­ cesare. neîntreruptă şi viguroasă a e- blemei naţionale. In spiritul
se Numără tovarăşele Sara prezintă cea mai mare parte a planului de stat, dînd pcsle tuite în satele aparţinătoare O prezentare amplă a obiec­ ronom iol noastre naţionale,
Brezovan, muncitoare la C.S.H., braţelor de muncă. Din numă­ plan produse în valoare de comunei şi au făcut numeroa­ tivelor Înfăptuite In comună, Prof. SOOS ANDREI
Ilinca Dehelea, răsucitoarc la rul total de membri coopera­ 176 milioane lei, printre care: se propuneri menite să asigure a fost făcută dc tovarăşul Va- dinamismul industriei, o dez­ preşedintele Consiliului
„Vlscoza" Lupenl, Maria F iii- tori apţi de muncă, peste 60 la 49 300 tone cărbune, 46 700 to­ dezvoltarea continuă a vieţii sile Zgîrcea, prim arul comu­ voltare intensivă şi m ultilate­ judeţean al oamenilor
rală a agriculturii precum şi
mon, macaraglstă la Uzina de sută sînt femei. Este semnifica­ ne fontă, 19 200 tone oţel, 4 900 AURELIA ALMAŞAN, coope- economice si social-culturale a nei. Paşii însemnaţi făcuţi pe înflorirea continuă a c iviliza ţi­ muncii de naţionalitate
reparat utila j minier Petro­ tiv faptul că cele mai mari pro­ tone laminate (inite pline, 5 400 rotoare la C.A.P. Sinhjhalm, comunei Sarmizegetusa. Tot­ calea modernizării comunei — ei şi culturii sub razele fer­ maghiară
şani, M aria Brînduşe de la Fa­ ducţii agricole s-au obţinut în lune fier în minereu marlă şi candidată in circumscripţia odată, ei s-au angajat să con­ tile ale socialismului.
brica „V id ra * Orăştie, M aria alte produse. Realizări însem­ electorală judeţeană nr. 13 tribuie cu toate forţele la în­
Drăgan, muncitoare la între­ acele cooperative agricole în nate au fost obţinute şi în agri­ Deva. făptuirea obiectivelor ce stau (Continuare In pag. a 2*o) Frontul U nităţii Socialiste a (Continuare
prinderea de Industrie locală care braţele de muncă sînt îd cultură, transporturi, construc­ în faţa locuitorilor comunei. fost caracterizat de tovarăşul
majoritate femei.
Deva şl altele. ţii, comerţ, în creşterea nive­ Luînd cuvîntul, profesorul Nlcolae Ceauşescu ca un orga­
Creşterea nivelului de cu­
Comisiile femeilor din între­ noştinţe profesionale al coope­ lului dc trai al oamenilor mun­
prinderi s-au preocupat conti­ ratoarelor, a interesului si g ri­ cii.
nuu pentru antrenarea unui jii acestora faţă de întărirea şi In continuare, vorbitorul a
număr tot mai mare de femei gospodărirea avutului obştesc, spus : Pentru succesele obţinu­ Conferinţa naţionali a cadrelor didactice
la cursurile de calificare, r i­ a făcut posibil ca multe temei te în muncă, pentru aportul a­ „Frontul Unităţii Socialiste adresează slu­
dicarea calificării şl completa­ să fie în diferite funcţii de răs­ dus la realizarea sarcinilor e­
rea studiilor de cultură gene­ conomice, politice şi social- jitorilor şcolii : profesori, învăţători, educatori
te ale intelectualităţii ţării — chemarea de a Eveniment remarcabil
rală. pundere. Din rlndurile lor, 9 culturale, vă rog să-mi perm i­
sînt preşedinţi de cooperative
Conferinţa a arătat că, în teţi ca. in numele biroului Co­ — unul dintre cele mai importante detaşamen­
această perioadă, comisiile fe­ agricole <te producţie, 67 femei m itetului judeţean de partid,
meilor din unele întreprinderi îndeplinesc funcţia de conlobil- să vă felicit călduros şi, prin
nu au folosit toate posibilită­ şef, 89 contabile ajutoare, 43 dumneavoastră, pe toate fe­ se consacra şi în viitor, cu toate puterile, pre­
ţile pentru mobilizarea munci­ magazinere, 83 brigadiere în meile muncitoare, tărăncile, in­
toarelor, tehntclenelor şl ingi­ telectualele. gospodinele din gătirii temeinice a elevilor şi studenţilor, lăr­
nerelor la realizarea sarcinilor cultura plantelor şi 27 brigadie­ judeţul Hunedoara şi să vă u­ în viaţa şcolii romaneşti
rez. succese şi mai mari in în­ girii orizontului lor de cunoştinţe profesionale
treaga dumneavoastră activita­
te de viitor. şi de cultură generală, educării lor politico-
In primo sa şedinţă plenară, comitetul a ales biroul M ăsurile luate dc conduce­ ideologice pe temelia concepţiei marxist-leni- Lucrările Conferinţei naţio­ căile de modernizare şi per­ holârîrilor ce privesc mersul
rea partidului pentru îmbună­
Comitetului judeţean al femeilor. Preşedintă — Borza nale a cadrelor didactice, la fecţionare continuă a Invîiţă- înainte al societăţii noastre.
tăţirea activităţii mişcării de niste despre lume şi viaţă, formării lor ca cetă­ care au participat peste 3 000 m întului, pentru corelarea a­
Elena ; vicepreşedinte — Creţu Maria, Muntean Zina, femei din tara noastră au dus de delegaţi, desemnaţi ca re­ cestuia cu cerinţele actuale ale Astfel se Înfăptuieşte în prac-.
Redl Profila, Jurca Paraschiva ; secretară — Popa Nico- la creşterea răspunderii orga­ ţeni hotărîţi să aducă o tot mai activă contri­ prezentanţi ai corpului profe­ progresului neîntrerupt al so­ tică concepţia marxist-leninf
nelor şi organizaţiilor de tă potrivit căreia construcţia
leta ; membre — Mihăilescu Eliza, Ciornei Maria, Kerteş buţie la mersul ascendent al societăţii noastre". soral al întregii ţări, constituie cietăţii socialiste, prima Con­ socialistă este opera conştien­
Firuţa, Adam Rozalia, Adam Vasilica, Zaharia Zoe, Tilea- — atît prin profunzimea dezba­ ferinţă naţională a cadrelor d i­ tă a maselor, rodul gîndirii i
(Din Manifestul Frontului Unităţii Socialiste) terilor, cit şi prin amploarea dactice din ţara noastră sc în­ activităţii creatoare a poporu­
nu Doina. (Continua in pag. o *•« fără precedent a unui aseme­ scrie In ansamblul dc măsuri lui, ce-şl făureşte liber propri jI
nea for didactic în istoria în- elaborate de cel dc-al IX-lca destin.
vătăm înlului nostru — un eve­ Congres şi Conferinţa Naţio­ Recenta Conferinţă naţionfi­
niment remarcabil In viata sco­ nală a P.C.R. pentru dezvolta­ lă. care a fost precedată d •
lii româneşti, menit să dea un rea şi perfecţionarea învăţă- ample dezbateri publice j
nou impuls dezvoltării şl per­ m întului de toate gradele. marginea proiectului de Stalnî
fecţionării m ultilaterale a
in­
Balbotarea oţeluri­ strucţiei publice în tara noas­ Directivele Plenarei CC. al al corpului profesoral, de co i
l'.C.R. din aprilie 1968,
noua
tră. Participarea la lucrările Lege a învăţăm înlului adoptată sfăluirile la care au p artici­
lor electrice conferinţei a conducătorilor de de Marea Adunare Naţională pat toate colectivele d id a c tic ,
partid şi de stat, în frunte cu — documente de bază pentru a efectuat un larg şi rodm
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, schimb de experienţă privind
: La oţelăria electrică de secretar general al C.C. al şcoala românească, elaborate rezultatele, obţinute şi probl<
: la C S. Hunedoara, s-a Ire- P.C.R., preşedintele Consiliu­ în urma unor largi şi fructuoa­ mele ce se ridică pentru trans­
: cut la experimentarea bal- lui de Stat al Republicii Socia­ se dezbateri publice — demon­ punerea în practică a progra­
j botărll oţelurilor speciale, liste România, este o nouă şi strează încă o dală viab ilita ­ mului de dezvoltare şl perfec­
: destinate fabricării rulmen- elocventă dovadă a g rijii ne­ tea practicii statornicite de ţionare a şcolii româneşti, în
i ţllor, precum şi sapelor cu ţărm urite a partidului şi sta­ parlido! nostru in stabilirea lumina Directivelor C.C îl
: role pentru mari adfnclml. tului nostru pentru dezvolta­ tuturor măsurilor pentru per­ P.C.R. şl a noii Legi a învăţh-
I Noua tehnologie constă in rea şl perfecţionarea şcolii fecţionarea vie ţii sociale — mîntului.
! introducerea argonului prin- j româneşti, a Înaltei preţuiri a­ consultarea nem ijlocită a oa­ La Conferinţa naţională —
: Ir-un dispozitiv speciat în cordate şcolii şi s lu jito rilo r ei. menilor muncii, a cadrelor de tribuna cea mai înaltă a cor.
j oale de turnare pline cu Dezbătînd problemele funda­ specialişti, a activiştilor parti­ pului profesoral românesc,
j oţel incandescent. Prin a- mentale ale dezvoltării şcolii, dului şi stalului în elaborarea fost exprimată voinţa de n e ­
j ceasta, sc obţine o degazare clintit a s lu jito rilo r şcolii <1
• mal avansată a oţelului II­ a-şt aduce întreaga conlribn
i clild. în scopul creşterii pu- lie la dezvoltarea şi perfe< -
| rită ţll Iul. ţionarea învăţăm înlului, de n
Primele experimentări fă­ pregăti tot mai temeinic noi -
; cute în cfleva şarje au pus P ro d u s e a le in d u s tr ie i u ş o a re generaţii ale patriei. Preocu­
; în evidenţă posibilitatea pările majore privind modcf
; creşterii cu o treime a gra- la e x p o z iţ ii in te r n a ţio n a le nizarea procesului instructiv
; dutul de puritate a oţelului, educativ, îmbunătăţirea manii i-
: pe seama căreia beneficiarii lelor şi programelor şcolar*
; vor obţine rulmenţi şl sape întreprinderile din ramura Industriei uşoare vor fl prezen­ generalizarea şcolii de 10 am
î cu role cu performanţe su­ te, în această lună. la expoziţiile de bunuri de larg con­ elaborarea Statutului corpului
I pcrioarc, similare celor mal sum care se vor organiza la Gând — Belgia, şi Frankfurt pc profesoral — act normativ cai e
va stabili rolul cadrelor didac­
j bune produse de acest fel Mato — R-F. a Germaniei. Firmele româneşti din acest sec­
tor şl-au anunţat participarea în acest an şl Ia expoziţiile ce j tice fn viaţa societăţii noasti^
j de pe piaţa mondială. Sc pre-
vor fi organizate la Paris, Londra, Lelpzlg, Moscova, Damasc, I — au constiluit probleme cai
: conizează că noua tehnolo- Alger, Tripoli, Vlena, Toronto, Sîdney, Lima şl în alte oraşe. s-au situat în centrul dezbate
! gie de balbotare să fie ex- Standurile româneşti v o r cu prinde, în special, confecţii, j
! tlnsă şi la alte mărci de oţe- tricotaje, încâlţâminte, articole de marochlnârie, sticlărie şi j
Aspect din sală în timpul lucrărilor Conferinţei judeţene a femeilor. menaj.
| lu rl electrice. (Continuare in pog. a 2-o)
L ™ ..................................i