Page 30 - Drumul_socialismului_1969_02
P. 30
n W h i u , ]L S U C I* tlS + 1 U l UI
Sarmizegetusa Comunitatea
Cronica
a spus vorbitorul — constituie domeniile de activitate pentru
un imbold spre noi realizări. Înfăptuirea sarcinilor trasate indestructibilă
Pentru acest an, spre exemplu, de Congresul al IX-lca al electorala
avem prevăzut să construim P.C.R. şi de Conferinţa N aţio
căminul cultural din satul Pău- nală a partidului, a subliniat
clneşll, să facem reparaţia ca necesitatea sporirii eforturilor Apropierea zilei de 2
pitală a şcoli] din satul Brea- pentru continua dezvoltare a ritorul vie ţii noi, bazate pe ega martie prilejuieşte numeroa
a Cooperalivelor Agricole de sistat suficient pentru aplica zova, să continuăm construc oraşelor şi satelor noastre, litate In drepturi a tuturor ce se manifestări, în aşezările
Producţie In cuvtntul la rea In viaţă a holărîrii Comi ţia de trotuare, plantarea po pentru ridicarea pe o treaptă k (Urmare dift - ^ lor ce trăiesc şl muncesc pe urbane şi rurale ale jude
plenară, tovarăşul Nicotae tetului Executiv al CC. al milor ornamentali, precum sl superioară a potenţialului eco pămtntul României socialiste
Ceausescu a subliniat sarcini P C.R cu privire la îmbunătă alte acţiuni Spiritul gospodă nomic si spiritual al tuturor A lături de întregul popor, ţului noslru, care se deslă-
le de mare răspundere ce re ţirea muncii In rîndul femeilor, resc al locuitorilor satelor noas localităţilor politicii naţionale marxisl-le- oamenii muncii de naţionalita soară sub semnul unui pro
parlid. dc masă, economice si vin lucrătorilor din agricultu nu s-a trecut la desfăşurarea tre se va dovedi si de această ninisle a Partidului Comunist te maghiară din judeţul Hune fund ataşament lată de poli
Cunosc bine aceste locuri —
de stat pentru îmbunătăţirea ră pentru lichidarea neajunsu unei activităţi susţinute, con dată la înălţime Ţăranii coo a spus primul secretar Este Român au fost constituite con doara au trăit sentimente dc Iic a partidului şi statului
continuă a muncii în rîndul rilor. pentru creşterea conti crete si eficiente. A$a se ex peratori care au participat la binecunoscută hărnicia oame siliile oamenilor muncii aparţ- adincă satisfacţie şi încredere nostru
femeilor, la lichidarea unor pa nuă a producţiei vegetale şl a- plică de ce în ultima vreme discuţii, printre care Anghel nilor de aici. De aceea, Îmi ex nlnd naţionalităţilor conlocui faţă de programul ştiinţific, © Manifestul Frontului
ralelismc si suprapuneri cc s<‘ nimalc are loc o scădere a kvtensităţii Oproni, Ion Popescu, Crintea prim convingerea că $1 In v ii toare, iar manifestul consem realist al Frontului U nităţii U nităţii Socialiste, această
manifestau in activitatea com i Au existat s» la noi tn ju acţiunilor pentru antrenarea Obrejan şi alţii, s-au referit lor toii locuitorii comunei nu nează faptul că toţi candidaţii Socialiste, faţă de labloul lu cartă a viitorului patriei
tetelor si comisiilor femeilor femeilor la producţia bunuri Frontului U nităţii Socialiste minos pe care-1 înfăţişează
deţ multe manifestări de la rezervele Insemnale ce e- vor precupeţi nici un efort osie dezbătut cu interes in
V orbitorul s-a referit apoi la stimulare a tendinţelor Indivi lor materiale si spirituale. V or xislă pentru dezvoltarea eco pentru ca aceste meleaguri vor acţiona pentru dezvoltarea mersul ascendent al societăţii întreprinderi, la cluburi şt
rezultatele bune oblinute dr dualiste In rîndul cooperatori bitoarea a subliniat că trebuie nomică a cooperativei agricole, străbune să devină mai bo continuă a frăţiei dintre oame noastre socialiste pe drumul cămine culturale. Citirea
colectivele din u nilălilc eco lor. s-a renunţat In unele înţeleasă just sporirea sarcini pentru creşterea producţiei a gate, mai frumoase. Candida nii muncii români, maghiari, trasat de parlid în colectiv, pe capitole, a
nomice In cere ponderea fe C A P. la munca pe brigăzi, e- lor organelor şi organizaţilor gricole sl ridicarea bunăstării tul de deputat s-a referit a- germani, slrbt si de alte naţio Pe aceste meleaguri, care prilejuit, vineri, la Călan, I
meilor este mare rhîpe. lucru ce a dus la exe- de partid, a organizaţilor de tuturor locuitorilor comunei. pol la îndatoririle ce revin nalităţi, pentru ca. împreună, constituie patria noastră dra Hunedoara sl Haţeg, In sa
Un num^r foarlc însemnat de cularea cu tnlîr/.iere a lucră masă şi obşteşti in munca cu In Încheierea adunării, a consiliului popular comunal, in slrinsă unitate, să asigure În gă, oamenii muncii de naţio tele Păclişa. Sintămăria — Or-
florirea patriei socialiste comu
femei a spus tovarăşul Aurel rilor agricole şi la scăderea femeile. Aceasta nu diminuea luat cuvîntul tovarăşul Ioachim tuturor cetăţenilor pe linia ne, liberă şi independentă. nalitate maghiară alături de lea, Bătrîna, Hondol, Lă-
Rtilgaiea - muncesc cu răs produclici. ză cu nimic, dimpotrivă, tre Moga V orbitorul s-a referit dezvollării agriculturii şl rid i oamenii muncii români cu ca pusnic, Măgura-Topliţa. No-
pundere penlru instruirea si e- Fată de aceste lipsuri, orga buie să determine creşterea pe larg la succesele obţinute cării nivelului edilitar-gospo- Pentru lot ceea ce se spune re muncesc col la cot In In jag, Săcărtmb. Căinel si
ducarca tineretului, penlru for nizaţiile de lemci de la sale răspunderii comitetelor şl co dâresc al localităţii lor. tn manifest privito r la ce s-a dustrie, agricultură, Instituţii Plopi, vil şi entuziaste dis
marea tinerei generalii in şco n au luat sulicicntă atitudine, m isiilor de femei pentru îm de oamenii muncii din toate făcut si ceea ce se va face, oa de cultură st artă, se id entifi cuţii. prin care cetăţenii
lile dc toate gradele, iar altele multe din ele s-au preocupat bunătăţirea pe toate plaounle menii muncii de naţionalitate că cu politica Partidului Co şi-au manifestat întreaga
se ocupă cu pasiune de apăra de interese personale, în loc a a c tiv ită ţi maghiară, alături de Întregul munist Român, cu interesele, lor adeziune la politica narli-
rea sănătăţii oamenilor muncii, să pună pe prim ul plan obiec Principala alenţe a comite popor, manifesta o încredere destinele şt aspiraţiile între dului $i statului nostru.
tului judeţean trebuie să fie
ori lucrează cu rezultate bune tivele majore legale de dezvol îndreptată in permanentă spre Paroşeni profundă In politica partidului. gului popor, fiind hotărlţi să
în unităţile de cultură, labora tarea cconomico-organizoloru ă In superioritatea socialismului, ^ „Deputatul, reprezen
toare si alte instituţii din ju a C A P Întreprinderile In care ponde In Inepuizabilele sale posibili participe sl 1n v iilo r cu lot tant şi slujitor al poporu
deţul nostru rea femeilor este mare, o- tăţi de progres, fiind convinşi entuziasmul, cu partea lor de lu i'. „Oraşe no!". „Realizări
Organizaţiile de femei de Ia julfndu-le să-şi sporească a Alegătorii circumscripţiei nr. nou local de grădiniţă si o ale oamenilor muncii în
Merită sa evidenţiem, pe de sate vor trebui ajutate să-şt portul lo îndeplinirea sarcini 0 a M.A.N. s-au In tîln il cu sală de sport pentru elevii şco că chezaşnl ascensiunii noas efort sl realizări, la traducerea
altă parte, eforturile depuse stabilească măsuri care să du lor de plan şl a angajamente candidatul lor de deputat pen lii din localitate, terenuri de tre continue spre culmile c i în viată a obiectivelor Înmă anii puterii populare', „Sem
dc comitetele si comisiile le- că la intensificarea m obilizării lor în întrecerea socialistă tru Marea Adunare Naţională. joacă pentru copii In cartierul vilizaţiei şl socialismului este nuncheate atlt de sugestiv In nificaţia alegerilor de la 2
meilor în mobilizarea acestora femeilor la muncă, la întărirea Aici trebuie acţionat cu insis Inginerul Vasile Clripcrn, şe Sohodol, mai multă atenţie şi martie" sini clteva din te
la acţiunile dc înfrumuseţare ordinii şi disciplinei In pro tentă pentru calificarea anga ful E.M. Lupem. operativitate din partea între Partidul Comunist RomSn, au Manifestul Frontului U nitălil mele călătoriilor pe hartă,
sl gospodărire a localităţilor ducţie. apărarea şi dezvoltarea jatelor, In judeţul Hunedoara | Participanţii la adunare au prinderii de gospodărie loca- toritatea politică supremă, fău Socialiste. jurnalelor vorbite sl seri
judeţului nostru. contribuţia avutului obştesc, la respecta ponderea femeilor calificate vorbit despre transformările tivă In soluţionarea cerinţelor lor de întrebări şl răspun
lor la executarea unor lucrări, rea prevederilor statutului p ri fiind sub media pe ţară. Este pe care le a cunoscut în anii cetăţenilor. amenajarea de suri gâzduilc, zilele trecute,
care se ridică la o valoare de vitoare la normareo şl re tri necesar să fie cultivată mai din urmă vechiul sat Paroşeni, străzi şi trotuare etc. la căminele culturale din
aproape 60 milioane lei. buirea muncii, la Îm bunătăţi intens dragostea pentru o me care, dinlr-o localitate anoni In cuvîntul său, Inginerul Va- Bucureşei, Coaja, Hărău,
Referindu-se la unele nea rea muncii de educaţie serie, pentru Întreprindere şi mă, a devenit un puternic cen sile Cirlperu s-a referit Ia Sarmizegetusa. Lunca Cer
junsuri ce mai există în mun Ţinlnd seama de rolul ce-1 Interesele colective. In comerţ, tru energetic al ţării. Aici a schimbările survenite In mun nii, Ormindea. Stîncesti,
ca comitetelor sl com isiilor de au In educaţia şi creşterea co unde trei slerlurl din sala fost deschisă si o nouă ex ca si traiul oamenilor din a Certej, Ilia, Bacea, Sîrbi,
femei vorbitorul a spus : piilo r Instituţiile create tn a riaţi slnt femei, se pune o b li ploatare minieră, iar pentru lu ceastă localitate, a subliniat că Valea Lungă, Brîznic, Bre
şi
Muresană, Hondol
tea
Comitetul judeţean nu s-« cest scop, comitetele şt comi gaţia desfăşurării unei munci crătorii termocentralei, pentru la toate acţiunile ce au fost Brănisca Ele au losl sus
preocupat suficient pentru a siile de femei vor trebui să u r de educaţie plină de răspunde mineri, au fost ridicate cartie întreprinse, cetăţenii au parti
plicarea fn viată a hotărîrii mărească sistematic aplicarea re Dc asemenea. In agricultu re de locuinţe, scoli, grădiniţă, cipat nem ijlocit, hărnicia ?l ţinute cu proiecţii si diafll-
Comitetului Executiv al C. C. măsurilor stabilite de plenara ră. unde numărul femeilor este edificii social-culturale. priceperea lor concretizfndu-se mo
a! P.C.R. din 1967, cu p rivire Consiliului Naţional al Femei mare, comitetelor comunale şi Numeroşi vorbitori. printre în soluţionarea problemelor e- 4$ Seara penlru tineret,
la îmbunătăţirea muncii p o liti lor din Republica Socialistă com isiilor din C A P le revin care Petru Ylaicu, Barabaş dilitar-gospodăreşti orqanizată la Casa de cul
ce sl cultural-educative în rîn- România din 1968 cu privire la sarcini sporite pe această li Francisc. Viorel Popa, Udres- — Propunerile făcute de tură din Haţeg, a constituit
-dul femeilor Datorită acestui luarea sub patronaj a unităţi nie cu Adam, Grofu Anton au fă dumneavoastră — a arătat can un reuşit şi frumos cc •<
(apt, s-a ajuns la o de lor de copii, crearea comitete In încheiere, tovarăşa Maria didatul — vor prim i o rezol curs dotat cu premii, pe
lăsare In muncă, ceea ce lor de sprijin pe Ungă aceste Groza a recomandat noului cut o seamă de propuneri me vare eficientă tn prim ul rlnd tema : „Realizări ale popo
a dus la îngustarea acti unităţi. In colaborare cu sindi comitet să întărească colabo nite să contribuie la ridicarea prin mobilizarea noastră, a tu rului oglindite in m u z j'.t
vită ţii organizaţiilor de fe catele şi instituţiile de fnvăţă- rarea cu organizaţiile de ma nivelului de viată al cetăţeni turor la o muncă si mai sus uşoară".
mei In întreprinderi şl institu mînt si sănătate, să se orga să si obşteşti pentru a Între lor din Paroşeni, printre care ţinuta în toate sectoarele de „De la trecui la prezent'.
ţii, de la sate si din cartiere. nizeze controale periodice In prinde acţiuni concrete, coor „Dreptul la v o t' slnt, de
A existat o anumită perioadă unităţile de copii, să se stabi donate şi oare să (ie finalizate, amintim : emena)area unul activitate. asemenea, temele unor seri
cînd comitetul judelean. comi lească măsuri pentru înlătura sâ-si sporească iniţiativa In literare si de poezie, care
tetele municipale sl orăşeneşti rea lipsurilor existente. rezolvarea unor probleme dc la Luncoiu de Jos, Băiţa,
ale fem eilor au depus o slabă In scopul asigurării de con interes obştesc, să antreneze Ghelar. Vata de Jos. Do-
activitate, lăslnd, în general, d iţii optime de muncă şl viată fntr-o măsură mai mare inte E. M. Lonea bra şl Pui au oferit celor
ca de munca femeilor din în pentru femei, trebuie create lectualele la o susţinută mun prezent! la căminele cultu
treprinderi să se ocupe sin mal multe cantine de bloc, se- că educativă multilaterală sl rale plficule momente dc în-
dicatele, tar acestea la rîndul milnternate pentru copii, că să întărească răspunderea fie In clădirea noului şi moder menii să poală petrece In mod tlln ire cil literatura.
lor nu s-au ocupat cu toată mine. crese De asemenea, o r cărei membre a comitetelor şi nului complex social-admints- plăcut timpul liber ar trebui
răspunderea, deşi aveau sar ganele comerciale să «sigure comisiilor penlru Înfăptuirea traliv al minei Lonea s-au In- să se roamenajeze ştrandul dc Q) Programele artistice,
cini bine stabilite în această femeilor mai m tille maşini de sarcinilor ce le stau In faţă. ttln it ieri după-amia/.ă alegă la Pelrila, să se creeze noi pc care tn aceste zile le-au .
privinţă. uz casnic care să le uşureze tori din circumscripţia electo zone de agrement în oraşul susţinut form aţiile de ama
Trebuie spus a subliniat munca. * rală nr 4 a M A N . cu can noslru. tori din Sâlasu de Jos şi
vorbitorul — că a existat o sla Una din sarcinile de mare Conferinţa a trim is Comite didatul lor In alegerile de la Secretarul comitetului de Ghelar au fost întregite şi
bă colaborare între organiza răspundere cc stan in fata co tului Central al partidului, to 2 martie, prim -m aislrul miner partid al E.M. Lonea, Andrei de spectacolele prczcntaţe|i<(
ţiile de masă judeţene. Comi mitetelor si com isiilor o con varăşului Nicolae Ceausescu, Ioan Bodenlosz. Colda, a relevat necesitatea de actori profesionişti. Este
tetul judeţean al femeilor, îm stituie mobilizarea maselor de o telegramă In care printre al Cetăţenii prezenţi la aduna îm bunătăţirii transportului In vorba de turneul organizat
preună cu Comitetul judeţean femei la buna gospodărire st tele se spune : re au discutat pe larg cu can comun In municipiul Petroşani special In această perioadă
U.T.C, Comitetul pentru cul Înfrumuseţare a oraşelor şi sa „Conferinţa femeilor din ju didatul lor problemele edilitar - tn ansamblu si în special în de colectivul Teatrului dr
tură şi artă. Consiliul jude telor In acest domeniu tre deţul Hunedoara, în numele gospodăreşti ale părţii estice partea estică a bazinului. Con stat „Valea Jiului", cu cr
ţean al sindicatelor, U J C A P. buie acordată o mare atenţie muncitoarelor, cooperatoarelor. a orasulm Pelrila sider util ca linia de autobuze media lui Victor E ltiir
au întreprins puţine acţiuni gospodăririi fondului de locu Intelectualelor, al tuturor fe Locuitorii din Lonea — a- Aeroport —■ Petroşani — Pe „Omul care a văzut mo*»»-
de masă pentru mobilizarea fe inţe, organlzfnd In acest scop meilor care trăiesc şl munceso râla In cuvîntul său Maria lrila să lie prelungită pînă la tea". Spectacolele, care au
meilor în producţie si la acli- un control mai sistematic asu pe aceste meleaguri, îşi expri Mercioiu, funcţionară —■ sînt Lonea fost prezentate ta ŞoinYu$
vjlăti social-culturale Uneori pra asociaţiilor de locatari mă adeziunea deplină (aţă de profund inleresaţ In executa Lutnd cuvîntul. candidatul Brănlşca Hărtăgam. Băiţa
au fost întreprinse acliuni co In încheiere, tovarăşul Bul întreaga politică Internă şi ex rea lucrărilor de Îndiguire a de deputat a subliniat Intre al şi Beriu, se bucură de o
mune — consfătuiri, studii, in gărea a spus : Alegerile de ternă a partidului şi statului m alurilor Jiului, acţiune deja tele. necesitatea participării tu distribuţie m eritorie: Jean
struiri etc — dar nu s-a ur deputaţi ce vor avea Ioc la noslru, care corespunde întru începută In Valea Jiului. turor forţelor locale pentru re Tomescu. Astra Miclescu,
mărit în continuare cum se a 2 martie, a 25-a aniversare a lotul năzuinţelor şi aspiraţiiloi Cetăţenii din Lonea ar mal zolvarea doleanţelor cetăţe Paulina Codreanu, Corvin
plică măsurile stabilite şi în eliberării patriei noastre, Con de pace şl progres ale poporu dori ca la Cimpa să se reîn neşti. pentru înfăptuirea sar Alexe (tn rolul principal).
acest fel acţiunile râmînlnd gresul al X-lea al partidului lui român fiinţeze punctul sanitar, Intru- cinilor încredinţate V orbitorul Grafic întocmit pe baza datelor publicate în Comunicatul Mircea Pîinisooră si Al Co-
nefinalizote. vor trebui să constituie un Susţinem cu (oală călduna cit aici locuiesc mulţi munci s-a angajat să nu-si precupe cu privire la îndeplinirea planului de stat de dezvoltare a eco dreanu.
Biroul Comitetului judeţean deosebit prilej dc mobilizare măsurile luate de conducerea tori mineri ţească forţele pentru a răspun nomiei naţionale a Republicii Socialiste România pe anul 1968.
de parlid apreciază că există cit mai aclivă a femeilor la partidului nostru menite să a- M aistrul mecanic Solomon de cu cinste Încrederii acor
toate posibilităţile, care valo realizarea sarcinilor economi dincească dezvoltarea armoni Ferecău a spus: Pentru ca oa- date.
rificate din plin să conducă ce. culturale şl pe tăriin social oasă a personalităţi umane,
la Îmbunătăţirea substanţială a puse de partid fn fata tuturor avînd ferma convingere că fn
muncii In rîndul femeilor oamenilor muncii de la oraşe arest context capătă cimp larg patru sate ale comunei rulea
şl sate. ză ii Inie filme, iar biblioteca
După rum cunoaşteţi, în a de afirmare întreaga capacitate
cest an sarcinile economice Plecînd de la rezultatele bu creatoare a femeilor, care sini de centru are peste 16 000 de
sînt mult superioare faţă de ne obţinute In muncă, cunos- chemate să contribuie din plin volume.
anul trecut. In conferinţa ju cînd elanul de care dumnea la Înfăptuirea politicii dc de In centrul de co/nund — Bâr
deţeană de partid, in adunările voastră a|i dat dovadă In rea săvârşire a construcţiei socia fa — exisfd două şcoli. Una
generale ale salariaţilor au lizarea sarcinilor puse de lismului In scumpa noastră pa P/nri a ajunge in comuna duce o alia dovadă a fnlru- nouă, modernă, cu etaj. cu S
fost luate angajamente m obili partid, biroul Comitetului ju trie. Huila — străveche aşezare de lir ii omului cu natura. Străve săli de clasă, alta, tot o clădi
zatoare, care să ducă la depă deţean de partid este convins In entuziastul efort al oame mineri din Ţara M o lilor — ma chiul obicei ol locuitorilor sa re impunătoare, cu 4 săli de
şirea Indicatorilor de plan. că femeile din judeţul nostru nilor muncii dc pe cuprinsul şina tc poarta pe un drumeag telor de a pune la porii, in cea clasă. In satul Hărtăqanl slnt
fşl vor îndeplini sl în conti toi două şcoli, una generală şi
Principala sarcină care tre nuare cu răspunderea care le judeţului — al celor care lu de (ară, vecin cu p irin l Ca- d in ţii zi a prim ăverii, o ramu
buie să stea In faţa comitete caracterizează, datoria şl sar crează în uzine şt pe ogoare, ian ale cânii ape işi cfnlă ra verde, un arminden, sim- una penlru clasele J-J. iar în
lor si com isiilor femeilor, a or- cinile ce le revin In domeniu) pe şantiere, in şcoli şi labora şipoful din vrem i îndepărtate bniizind trăinicia şi încrederea celelalte sale ale comunei
qanizaţlilor de masă, obşteşti economic, tn munca culturală toare — se evidenţiază în mod Prieten bun cu omul, Cutanul In viată. Si, penlru ca aceasta lunclionează şcoli pentru c i
şl conducerilor unităţilor eco pregnant aportul femeilor la a deschis poarta lerecatâ fn ramură \ etde a v ie lii, oamenii clul fnlfi.
nomice, este de a asigura par şl socială, In fam ilie si In so inîăplulrea sarcinilor economice st încă a numi ilar, de o parte s-o aibă mereu aproaper i-au Curentul electric a adus Iu-
cietate, In educarea tinerel ge
ticiparea aclivă a femeilor la neraţii, că prin munca, energia şl social-culturale, conjugat cu mină în 2ccc din cele unspre perfecţionare a planurilor ş
îndeplinirea sarcinilor de plan hotărîrea fermă dc a-şi spori zece sate ale comunei şi o da- w programelor de învăţămînt. d;
pe anul 1969. Femeile, alături de Sl entuziasmul lor vor contri contribuţia la realizarea exem lă cu ca. diluzoare, radiouri, y dezvoltare a activităţii nu â>di
bui la Îndeplinirea cu succes
toţi salariaţii, vor trebui să-st a măreţelor sarcini puse In fa plară a sarcinilor şl angaja telex iz.oare, maşini de spălat. 2] ce şi de cercetare ştiinţilica
aducă un aport sporit atlt la ta tuturor oamenilor muncii mentelor stabilite dc conferin iriqidcrc. Pe raza comunei sini M rilor conferinţei, prim ite cu de a asigura lecţiilor un «ou
Îndeplinirea planului de stat, cit de către partid ţa judeţeană de parlid. şi opl autoturisme, de diferi- rt viu ecou de participanţi. linut slrins legat de cerinţei*
sl a angajamentelor luate In Parlicipind activ la viaţa e- le tipuri. M ul{i locuitori ai sa- M Totodată, evidenţierea unor actuale, care să cuprindă toi
clnslea celei de a 25-a aniver In încheierea lucrărilor con cononiică. politică Şl social- tului dc centru, ca şi ai celor I lipsuri si neajunsuri în trans ce e nou fn tehnică, ştiinţă -
ferinlei a luat cuvîntul tovară
sări a eliberării patriei sl « culliirală ne vom mobiliza toa aparţinătoare şi-au ridicat in P punerea în praclică a măsu cultură. Cu concursul consi
Congresului el X-lea al P C R. şa Maria Grozo, care, după re te forţele penlru a tntimpina şi de alta n albiei sale intin- zis satului lor, Orminden. u ltim ii ani case mfndre „ca la n rilo r de dezvollare si perfec liilor populare, al nnnistcreloi
a prezentat un tablou a) m ari o roş' cum le place să spună, ■
Comitetului judeţean, comi cu noi şi importante înfăptuiri zinduse valea cc-» poartă nu Prin geamul aburit al maşi ţionare a Invâlăinînlului a p ri de resort, va trebui extins $>
tetelor municipale si orăşeneşti lor realizări obţinute de po cea de a 2ă-a aniversare a e li mele, sinqura porţiune de şes nii ne apare in calea ochilor iar bogăţia uriaşă a cnlcaru- | lejuit clecluarca unei analize diversificat fnvăţămîntul licca
porul noslru pe linia înfăptui
ale femeilor li se cere să-sl rii sarcinilor stabilite de Con berării palrici şi Congresul al din pârlite locului. v irlu l luguiat al unui masiv lui — nelipsit component al B temeinice a resurselor existen- de specialitate De asemenea
îmbunătăţească preocuparea X-lea al Partidului Comunist M oi încolo, după cc drumea muntos, pe care localnicii l-au plăm ădirii otelului hunedorean fi le pentru impulsionarea aces trebuie asigurate toate condi
gresul al IX-lea si Conferinţa
pentru mobilizarea mal activă Naţională a partidului, re a li Român, spre fericirea şl bună gul ocoleşte şi laşa in urmă botezai Măgura Băitei La poa — ce se ascunde sub scaarja tui proces pe toate ireplele ţiile pentru trecerea la şcoal»
a fem eilor în acele întreprin zări la care femeile si-au adus starea întregului popor şi înăl crestele roase de vreme ale u lele sale comuna fldila (un d i munţilor din jur. deschide per sale. dc la nivelul ministeru de 10 ani. adaptarea moi bunt
deri sl unjtăti economice, unde o însemnată contribuţie, a ţarea României socialiste pe nor stinci ce ascund enorme m inutiv, de data aaeasla al spectivele ascensiunii pe axa lui ptnâ la cel a! unitălilor şco a fnvâlăm întului la cerinţek
ponderea femeilor esle mai spus : îndeplinirea an de an a noi culmi ale civilizaţiei şl pro hogâ(ii de calcar, se alia sa denum irii dc baie, care în bunăstării oamenilor de aici. lare. dezvoltării economice si social
mare: unităţile Industriei uşoa planurilor de slat. ritm ul înalt gresului'. lul Oimindea, al cărui nume a- seamnă aici mină) şi-a orin- mineri din lală-n tiu. Sublini Cu o deosebilă însufleţire a culturale a judeţului.
re, alimentare, comerţ, coope în care se dezvoltă economia duit utilele, cele mai multe 1n- ind că din bugetul consiliului fosl primită de călre partici Cu sprijinul organizaţiilor. d<
raţia de consum, cooperaţia noastră socialistă dovedesc Ir-o perlectă aliniere, cu casc popular comunal se vor chel panţii la conferinţă cuvintarea portid din şcoli, este necesai
meşteşugărească, Industria lo realismul şi caracterul pro arătoase, cu pereţii pc dinala- tui in acest an peste 1300 000 tovarăşului Nicolae Ceausescu, să fie intensificata activitate?
cală. Organizaţia judeţeană a fund ştiinţific al politicii parii tă Inimos zugrâv/fi, după obi lei pentru acţiuni social-cullu- document dc o deosebită in- de educare m ultilaterală o ti
femeilor, cu sprijinul sindica dului nostru, încrederea ne ceiurile locului rale, gospodâreşti şi edilitare, semnălale pentru aclivilalea ncrei generaţii. atlt printr-c
telor si al comitetelor de d i mărginită cu care întregul po- Cnborlm fn cenlrul comunei tabloul comunei Haita ne apa de viilo r a întregului colectiv instruire profesională la tir
recţie, va trebui să se ocupe oor urmează cuvîntul partidu In stlnoa o unitate pentru des re puternic ancorat fn coordo profesoral Sinlelizînd proble nivel superior, cit $» prin in
mai concret de ridicarea conti lui Paralel cu sporirea conti facerea plinii, alături localul natele v ie ţii noastre noi. mele fundamentale ale dezvol tensificarea laturii educativ*
nuă a calificării femeilor ce lu nuă a producţiei industriale şi circum scripţiei sanitare — un • O sumedenie dc notile şi lării şi perfecţionării învăţă a lecţiilor la disciplinele urna
crează în unităţile economice, agrore. creste venitul naţional, adevărat complex spitalicesc însemnări se adunaseră pe ii- mântului românesc, sarcinile nişte şi ştiinţele sociale. De a
deoarece avem multe femei ceea ce atrage după sine rid i (cabinet de stomatologie, casa lele carnetului nostru. $i. cum <e revin tuturor lucrătorilor semenea, printr-o mai eficien
necalificate sau cu o slabă pre carea neîncetată a nivelului de naştere, urgente, cabinet de o conlruntare „pe viu ' a celor din scoli pentru îmbunătăţirea tă conlucrare cu organizaţiile
gătire profesională. consultaţie pentru boli interne, notate este întotdeauna bine
de trai al oamenilor muncii conţinutului $i structurii Invă- U.T.C. sl de pionieri tineretul
In colaborare cu sindicatele Vorbitoarea a arătat apoi că fişier), organizat de vrednicul venită. am acceptat propune tăm înlului de toate gradele, şcolar va trebui cuprins in
şi organizaţiile U.T.C, este fn toate succesele obţinute de medic Nicolae Popa, peste rea tovarăşului Vasile l.iipşa. corespunzător cerinţelor com tr-un ansamblu mai larg de ac
necesar să se întocmească un poporul nostru se allă incor drum magazinul metalo-chimic, secretarul consiliului popular plexe ale construcţiei socia tlvilă ţi de educaţie etică si cl
program concret privind mun porată $1 munca plină de stră C.B.C -ul, apoi magazinul uni comunal, de a „ vedea satul'. liste. cuvfntarea a oferit tutu vică.
ca politică si cultural-educatl- danie şi dăruire a oamenilor versal, pnşta şi telefoanele, un Alară — o zi de iarnă blln- ror lucrătorilor din fnvătămînt învăţămintele desprinse cu
vă ce urmează să se desfăşoa muncii din judeţul Hunedoara, bulei modern. Un centru de co rlă lăcea să picure streşinile. n orientare clară, pentru o prilejul lucrărilor Conferinţei
re tn rîndul fem eilor din în mună chibzuit amenajai, cu Dinspre Măgura Băitei adia in
a femeilor de pe aceste melea lungă perioadă de activitale, naţionale a cadrelor didacticp
treprinderi. Sfi existe o mal guri. mină şi pricepere de adevă răstimpuri un lir de vin i cu ovidenliind cu pregnantă obiec slnt deosebit de bogate si com
mare preocupare pentru expli Referindu-se la activitatea raţi gospodari iz de pădure. In centru, pe tivele pe care trebuie să le plexe, constituind un adevărul
carea Sn rîndul maselor de fe desfăşurată de Comitetul jude Dar reţeaua comercială a cele citeva bănci oamenii îndeplinească document programatic pentru
ţean al femeilor, vorbitoarea a comunei nu se limitează aici. schimbau impresii, îşi împăr Esle de acum limpede penlru întreaga activitate de viitor
mei a politicii interne sl ex Bxistă o unitate pentru desfa tăşeau noutăll.
apreciat că s-au obţinut unele tnti lucrătorii din scoli, pen- . Lucrările Conferinţei consti
terne a partidului $1 statului rezultate bune în atragerea fp- cerea lamei, o librărie, o uni Am coborit spre şcoli, apoi _ tru intreg colectivul didactic tuie un nou şi Insufleţilor im
nostru, a măsurilor luate re meilor la înfăptuirea sarcini tate de legume şi fructe, co ne-am dus la căminul cuHu- a! judeţului noslru. că Direc I bold In munca întregului corj
fetărie. In satele aparţinătoa
cent penlru majorarea salarii lor ce stan în fala colectivelor re comunei funcţionează ma ral Peste tot te Intim pină pe 8 tivele şi Legea tnvăţămîntului 1 profesoral si afirmă hotărîre?
de muncitori, ţărani, ingineri, cetea noului in viaţa şi traiul ■ constituie doar puncte de ple- \ nestăvilită de a folosi Inlrea
lor, îmbunătăţirea norm ării în gazine săteşti şi bufele, fn
tehnicieni din judeţul Hune oamenilor. Ramura verde a ar ■ care, care vor treimi concre- \ ga pricepere st măiestrie pen
Întreprinderile de industrie u doara. în educarea lor m ultila Prin poşta pneumatică a fost expediată spre laboratorul cen plus, la gurile de mină Harla- mindenului — simbolul vie( ii [3 tizate intr-o intensă activitate Irn continua dezvoltare s
şoară si alimentară, ramuri In terală. Cu toate acestea. In tral al C.5. Hunedoara o probă de metal. Aici se determină in gani şi Ormindea au fost a- noi — a poposi; de-acum tra i fj organizatorică, concretă si o- perfecţionare a invăţămîntulu
3-4 minute cu o precizie avansată componentele chimice ale pe-
care lucrează un mare număr activitatea comitetelor si comi talu'ui elaborat în cuptoarele Martin. Laborantul Andrei Mir- menajate chioşcuri alimentare. ^ ficientă, pentru transpunerea de toate gradele, pentru a con
siilor de femei mai există Insă nic la porţile şi In casele oa- J operativă In practică a măsu- tribui din plin la realizare
de femei unele lipsuri. Oprindu-se asu cea verifică funcţionarea aparatului ce va da automat rezulta Tot fn cadrul cooperaţiei menilo/.,. I rilor-stabilite programului partidului dc ed:
Recent a avut loc plenara pra unora din acestea, vorbi tele analizei. Foto : V. ONOIU lunclionează sec(ii de cizmărie, Există posibilităţi reale de licăre a socialismului In Romf
L'.msiliului Uniunii Naţionale loarea a arătat că nu s-a In- cofocărie, tlmpiărie, loto. In GH. I. NEGREA | impulsionare a activităţii, de nla