Page 31 - Drumul_socialismului_1969_02

d r u m u l s n c n u s ^ u L a T j

sPRE COTELE ÎNALTE AVRAM ’ O O 3
O /

ALE PRODUCŢIEI IANCU

&

DE METAL LA DEVA

* • «3 o
O a <3 a o
Prerenţo Iul Avrom loncu
în Devo «ste atestată de
Ne aflăm In spaţioasa hală a rece evită aglomeraţia de me­ şitul acestui an se vor pune i două mărturii care se cunosc
blumingulul de 1 300 mm - a- tal la foarfecă, contribuind la tn funcţiune alte patru cuptoo- j pînâ ocum. Primo este cuprin­ S T I A T I C Â ..
qregat realizat la nivelul avan­ exploatarea deplină a utilaje­ re noi şi două gropi de încăl- j sa în monuscrisu) râm os La riadul meu
sat al tehnicii mondiale — al lor. La acestea, mai adaug fap­ zire a metalului. S-au turnai j| de la Sava-Sâvoiu-Popoviciu
cărui act de naştere a fost tul că am Introdus un sistem deja primele fundaţii la extin- j: (1818-1906) din Sodu, jude­
semnat In anul trecut. Echipat de Informare operativă prin derea cu încă 40 metri a halei jj ţul Sibiu, core o fost învăţă­ (Schijă) ... Etnii Racovlţă, ca explora­ peste 240 de lucrări ştiinţifice
cu utilaje mecanice şl electri­ montarea televorbîloarelor în- cuptoarelor. Aşadar, în final, j tor la şcoala română ortodo­ originale ?
ce moderne, cărora 11 s-au a­ ceptnd de la stripăr, biumingul sectorul de încălzire de ta blu- 1 xă din Devo, in anii 1845-49. tor polar, a participat la „p ri­ ... un atent observator al
dăugat calculatorul electronic propriu-zls sl sfîrşind cu linia mingul de l 300 mm va putea j In ocest manuscris care con­ M-am întors la cuibul de unde am zburai intr-o d i- mul Iernat din Istorie In apele
,S-300" şi Instalaţia de televi­ de semifabricate, iar activita­ face fată unei producţii dc ! ţine memoriile outorului şi minealâ. La cuibul copilăriei cu şoimi $1 lefi Irumoşi, la antarctice la latitudini mari". vieţii triburilor congoleze şi
ziune industrială, prima de a­ tea tuturor agregatelor este 3 400 000 tone pe an. nărăvaşii cal din bete de lloarca-soarelul, care mă pur­ Iar ca speolog a cercetat via­ al naturii meleagurilor udate
cest fel din combinatul hune- coordonată de la un post dis- In momentul de faţă, ne în­ cronica evenimentelor revo­ tau tn qalop pe uliţele salului pind cădeau răpuşi de ta cavernlcoli din peste o mic de fluvlut Congo s-a dovedit
dorean, lam inorul străbate o pecer-central de către un ingi­ grijim de efectuarea unor stu­ luţiei din 1848-49 în părţile oboseală şi de drum. La b ă ltin ii cu lulele şl cârti de de peşteri din Europa şl A- a II şl românul Sever Plcnicea-
importanta etapă care tl va a­ ner, şef de schimb. dii privind şutarea economică Devei, fostul dascăl din (o- povesti ascunse sub culele frunţilor bătute de vin tu rl frlca ? nu, care în anii 1898-1900 a
propia tot mal mult dc cotele In acest context, ritm ul de a metalului la foarfecă şi gă­ colîtote scrie : „moi mare fur­ şi de ani. ...Puntd Sinaia, IMo Ureche, străbătut Africa Centrală de
înalte ale producţiei — atin­ sirea unei tehnologii mai efi- | nicare de oameni în Deva şi M-am întors, dar n-am mai găsit nimic din ce-am lă­ Faro Poppcr sînt cîteva dintre Ia estuarul Congoulul la iz­
gerea param etrilor proiectat!, riente de încălzire a lingouri- jurul Devei încă nu s-o moi sat în dimineaţa zborului meu. Nărăvaşii cai din lloa- denumirile ce pot H citite pe voarele Nilului ?
care sub raport cantitativ, în­ lor de oţel. Totodată, stăruim | pomenit ca în această seo- rea'Soarclui porniseră in focul lor zburdalnic să ducă hărţile Ţării de Foc şl care a- ...becul Teclu — Introdus tn
seamnă 3 milioane tone blu­ Convorbire cu pentru punerea în funcţiune ]a [: ro (18 august 1849) cînd lan- a lli copii, iar bătrînli plecaseră să se odihnească sub mlntesc de activitatea de ex­ loatc laboratoarele de chimie
muri anual Inginerul Vasile fng. VASILE VAZDĂUJEANU, timpul stabilit a tuturor utila- j cu cu prefecţii lui trecînd Mu­ salcim ii din marginea satului. A lţi bătrtni Işl lumau plorare a acestei Insule din din lume şl folosii încă într-o
Văzdăuteanu, şeful secţiei, a jefui secţiei bluming de Io jelor. inclusiv ctntarelor şi reşul veni de o se prezenta lulelele şl a/fi finei Işl struneau caii pe uliţele copi­ sudul slrirotorli Magellan dc formă perfecţionată — esle doar
participat cu amabilitate la C. S. Hunedoora maşinii de flamat de pe fluxul | generalisimului rusesc" (Re­ lăriei mele. către Inginerul român Tullu una dintre cele peste 000 de
convorbirea noastră, înfiripată tehnologic. | vista Magazin istoric nr, Popper din Bucureşti ? descoperiri şl invenţii ale re­
la fata locului. 6/1968). Intr-odevâr genero- Nu ştiu, dar am sim lif cum anotimpul mă cheamă ...dintre membrii Comisiei marcabilului Inventator român
Cum însă realizarea capa- I să iau pipa din care să deapăn, la rindul meu, vite jilo r
— Ce probleme v-au pola­ citaţii proiectate la I 300 este jj lul rus Luders se ofha atunci Internaţionale pentru Institui­ NIcolae Teclu ?
laminare a sporit la 40—50 de călăreţi poveştile nelerminaie de bâtrinii ce dorm sub ...congresul de chimie de la
rizat atentia la acest modern condiţională Intr-o importantă 1! în Deva, căci în foţa sa de- salclm ii sălbatici de la marqlnea satului. rea tabelelor anuale de con­
agregat ? lingouri de oţel pe oră, cu puseserâ ormele resturile ar­ stante şl date numerice dc sub Paris din 1899 a fost prezidat
30—40 la sută mai mare decîl măsură si dc linia de semifa- jj matei moghlare ordelene, în dc savantul român dr. C. Istra-
— In perioada de după por­ cel înregistrat la biumingul de bricate, ne am îndreptat aten- N. PANAITESCU preşedinţia Ini Fred6rlc Jolliot-
nirea lui „1300", colectivul lia si spre acest agregat. Or- j ziua de 18 august 1849, du­ Curie a făcut parte şl savan­ tl. descoperitor al uocl noi cla­
1000 mm. Lucrul în condiţiile pă ce acţiuneo de împăcare se de coloranţi ?
nostru a trebuit să rezolve o folosirii calculatorului electro­ mărim îndeaproape terminarea tul român Gh. Spacu, autor a ...pedagogul Iluminist român
serie de probleme privind în­ nic a permis scurtarea timpu­ la vreme a ajustajului, modi- ;j româno-magbioro, întreprin­
suşirea temeinică şl în timp cit lui de laminare a fiecărui lin ­ ficarea echipamentului electric 3 să de monele revoluţionar Petrache Poenaru, tn timpul
mal scurt posibil a tehnologiei gou cu 4— 5 secunde. Aceasta şi completarea lui. ne intere- r Niooloe Bolcescu, nu reuşise. studiilor sale la Paris, a In­
Pe cîmpul din jurul
„dru­
de lucru. Iniţierea manevran- va face ca în viito ru l apropiat săm de trecerea la o viteză August, pe unde azi stâ car­ Ştiinţă ventat stiloul — tocul rezer­
tilor şl a operatorilor în tai­ să se lamineze zilnic 4— 4 700 sporită de lucru, respectiv de mului ţârii", actual o str. 23 vor ? In 1872 Invenţia sa a fost
nele noului agregat, fam iliari­ tone blumuri. la 2,5 la 3,3 m elri pe secundă, brevetată de guvernul francez.
zarea lor cu modul de func­ — Atingerea capacităţii pro­ care va permite liniei de se­ tierul Ceangăilor, au capitu­
ţionare a cajel, foarfecii de iectate Implică şl alte măsuri ? mifabricate să preia o cantita­ lat tn aceeaşi zi 8 000 de os­
debitat metalul şi cu alte u ti­ — Desigur. Sectorul de În­ te mai mare de blumuri de la taşi şi 350 ofiţeri, cu 42 tu­
şi 12 steaguri, în
timp
nuri
laje perfecţionate, a permis ex­ călzire joaca un mare rol în laminorul de 1 300 mm pentru ce vestitul comandant, gene­ Şi 0 nouă metodă de
ploatarea corectă. In deplină atingerea capacităţii proiecta­ relaminare.
siguranţă a instalaţiilor şl tre­ te In urma unui studiu teh- Actualul nivel de funcţiona­ ralul Bem era silit sâ plece diagnosticare rapidă
cerea Ia deservirea blumingu- nico-economlc a fost rezolva­ re a blum ingului de I 300 mm. din Leşnic peste Ruşchiţo şi
lui pe trei schimburi. tă problema asigurării materia­ rezultatele productive bune pe sâ treacă în Turcia. tehnica a bolilor de inimă
Pe parcurs, am efectuat re­ lului corespunzător înzidiril care le obţinem, conleră ga­ A douo amintire ne-a lo-
glarea regimului termic al ce­ capacelor cuptoarelor. Cărămi­ ranţia că în etapa a doua de sot-o loon Puşcariu (1824­ O nouă metodă de diagnos­
lor 16 celule de cuptoare, da silică s-a dovedit a fi de exploatare, obiectivul major 1911) fost judecător adjunct Cercetătorii japonezi au reu­ ticare rapidă a bolilor de Ini­
pentru ca linia să fie alimenta­ trei ori mal ieftină şi tot de urm ărit de întreg colectivul la Deva în 1852. Despre pre­ şit să pună la punct un proce­ mă bazată pe utilizarea substan­
tă în mod ritm ic cu lingouri atîtea ori mal rezistentă la nostru — atingerea capacităţii zenţa neaşteptată o lui A­ deu de fabricare a zahărului ţelor radioactive a fost pusă
de otel bine încălzite. Au fost temperatura ridicată a acesl ii proiectate — va de.venî cer­ vram lancu in Devo şi despre din petrol. In prezent, un k ilo ­ la punct de savanţii americani
însuşite, de către personalul tip de cuptoare. Şi pentru că titudine. călătoria tînârului împărat gram de zahăr din petrol costă de la Universitatea Stanford
tel' Mco-ingincresc sl muncito­ veni vorba de sectorul de în­ austriac Fronoisc lasif in de 20 de ori mai mult deeft 1 din California. Metoda constă
resc’, caracteristicile tehnice- călzire, ţin să adaug că la sfîr- V. DRAGOMIR Transilvania, scrie Puşcariu in kg de zahăr din sfeclă Cerce­ în Introducerea unei substanţe
constructive şl funcţionale ale cartea sa : „Notiţe despre în- tările ce se vor întreprinde în radioactive In circuitul san­
utilajelor, problemele de auto­ tîmplârife contemporane", Si­ continuare pentru perfecţiona­ guin şl Înregistrarea deplasă­
matizare şi dc programare a biu 1913. rea procedeului vor duce la o rilo r el în sistemul vascular
producţiei. Se ştie câ In 1852 împăra­ scădere considerabilă a preţu­ cardio-pulmonar cu ajutorul li­
— A ti amintit de automati­ tul a făcut o călătorie prin lui acestui produs obţinut din nul aparat special. Diagnosti­
zare şi de programare. Cu ce Transilvania şi că a trecut Ulei. cul poate tl obţinut în aproxi­
se realizează acestea? ŞANTIERUL 23 CONSTRUCŢII prin Deva în 20 iulie. In mativ 3 minute, fără sâ fie ne­
— Instalaţiile electrotehnice preajma sosirii împăratului Cel mai mare lurnal din lume a intrat recent in producţie cesară spitalizarea pacientului,
din dotarea blum ingulul sînt veni la Devo şi Avram lancu La Lcvcrkusen (R.F.G.) se la Uzinele siderurgice Kawasakî, Mizushîma, prefectura Okaya- Iar doza dc nocivitate este mult
prinlre putinele din lume echi­ însoţit de tribuni. Aici ei ru­ fac In prezent probe la prima ma (japonia). Capacitatea interioară a furnalului este de 2 857 mal mică declt aceea a unei
pate cu diristori, cu ajutorul C.F. TIMIŞOARA gară pe guvernotorul ţârii, şosea cu fundaţie de material mc. expuneri la un examen Roent­
cărora acţionează motoarele de principele Schwarzenberg, co­ plastic. Pista experimentala gen.
curent continuu sl cele două re se afla in trecere pentru lungă de 150 m a fost construi­
motoare gigant cu puterea de întîmpinarea împăratului Io tă după un procedeu modern
7 500 |cVA fiecare, ce antre­ LOTUL INSTALAŢII SIMERIA graniţa Banatului, sâ intervi­ pus la punct de oamenii de înlocuieşte cazanul clasic. Ge­
nează caja st foarfecă. Cu a- nă pentru modificarea îtine- ştiinţă. Au fost utilizate în a­ neratorul de aburi este în ace­
julorul acestei aparaturi se re­ roriului împărătesc. Se cerea cest sens materiale spongioase laşi timp camera de ardere a
glează turatla motoarelor sl ca din Deva el sâ treacă rigide cu excelente proprietăţi OLTUL RESUSenU
se realizează automatizarea ro­ prin munţii Zoranduluî peste de Izolare şl atenuare şi o re­ gazelor naturale, de încălzire
lelor. Găina Io Cîmpeni şi Alba zistentă deosebită la cele mai şi de asigurare a aerului pen­
Optimizarea fluxului de pro- angajează de urgenfă: lulio, pentru a vedeo munţii grele sarcini. M aleriaîul s-a tru turbina cu gaze. Orizontal : l>
fuctie, programarea laminării şi pe bravii moţi. dovedit Imun la orice fel de Torni In pa hai* „ A P A
.c face de către calculatorul Acceptînd noul plan, Îm­ îngheţ. Prelucrarea lui se face sau... vietate cu
.‘l.^ctronic rare asigură eviden- pănatul călători dîn Devo direct la locul construcţiei prin Pentru protejarea lucrători­ două mnme —
Dunărea. . la In­
a p la iu lu i pe II tabele de la prin Băiţa. Brad, Io Găina. amestecarea celor două sub­ lor care trebuie să munceas­ trare ; 2) La Iz­ 40
r ' * tn cajâ sl ptnâ la eva- Ajuns pe muntele Goino. în­ stanţe componente *— destrto- că în aer liber în condiţiile vorul cristalin,
;/iaroa lui sub forma blumu- m a g a z in e r p r in c ip a l p e n tr u treg alaiul împărătesc a<rdea dour şi desmophen — care sînt Nordului îndepărtat, unde tem­ apâ turmei dau
din plin — Plu­
Hor. de bucuria de o-l vedeo pe turnate apoi sub formă lichidă peratura coboară sub minus teşte pe ape ; .1)
Do’ asemenea. Instalaţia de Io tu l de in s ta la ţii S im e ria . Avrom loncu. Dor Croiul pe pâmîntul netezii. Înaltele 60 de grade, Institutul de cer­ Vasul rufelor —
cetări al
industriei confecţii­
eleviziune industrială prevă- munţilor lipsea. Deşi fusese calităţi ale acestui material au lor din Moscova a realizat un Mal marc declt
ocaua : 4)
Scos
ulă n i 3 camere de luat ve- prezent In dimineaţa zilei, făcut să se preconizeze ca cel costum complet din „ţesătură din puţ ! — Băî-
eri şi cu monitoare permit su- A n g a ja tu l v a b e n e fic ia d e Avram loncu nu venise Io mai tîrziu în trei ani şoseaua electrică". Costumul, formal loacâ prin munţi
ravegherea fluxului tehnolo- întHnîrea cu împăratul. astfel construită să poată fi da­ din salopetă, ghete şi mănuşi, (reg.) ; 5) Şarpe
Că­
curgător —
îc fucepînd de la caje, foar- Spre consternareo oficiali­ tă în exploatare. maşă ce o speli
îcă. iransferrar si sffrşind cu p e rm is e C .F .R . tăţilor, dor şi spre odînca în­ este realizat dintr-o tesoturâ tn apa sus-amin-
ilee do role în curbă, către ţelegere a poporului, pre­ ☆ de culoare gri, care nu se deo­ M*A : 0) A «tropi
nia do semifabricate. Rolul zente erau pe buzele tuturor La Uarkov a fost construi­ sebeşte ca aspect de ţesăturile cu var — A nprt-
obişnuite. Esle suficient
insă
rc de sub apă :
este foarte Important, deoa­ doar celebrele vorbe' trimise tă prima turbină cu aburi si ca el să fie conectat Ia o re­ 7) Fabrică de per­
gaze de 200 000 KW , una din
de marele şi nenorocitul e­ cele mat mari din lume, care ţea cu tensiunea de 12 volţi ca le — Cn o curcă
rou : „un împărat mincinos va îi instalată la termocentra­ plouată : 8) vin­
chioară
dea npA
şî un croi nebun, n-au *ce la Nevinomîsskaia. O particu­ să se încălzească plnă la plus — Scăldătoarea de
căuta in munţii moţilor". laritate a noii turbine este ma­ 30 de grade. Acest efect se acasă (od > rsh
0)
de la girlă :
Şi aşa au rămas amindoi, rea el eficientă economică şi obţine datorită încălzirii inser­ Vapor înaripat
întreprinderea 11 Instalajii- pînâ la sfîrşitul vieţii lor : u­ noul generator de aburi care ţiei electrice din ţesătură. sau... mnrlnar dc
baltă — Apâ-Hă-
nul — Franoîsc losif — bles­
e
temat de toote popoarele pe rlţe î 10) Cum pe
pămtnuil de
care le-a minţit şl Înşelat, iar mat —t Luminare Dezlegarea jocurilor :
celalalt — Avram lancu — UMOR ® IIMOJ? de sMclA. „Simbolismul romanesc
Vertical : 1) Aur lichid, negru
viaţa-i
iubit cu ondoare in
montaj Bucureşti chinuita şi proslăvit întreg, UN PIANIST de renume dea multe pauze. In tim pul — RcvnrsA sâgctl ; 2) StroplO — ORIZONTAL : I) Petica — Fl-
după
Am rufele In albie : 3) Zăgaz la
moarte de un neom
heleşieu — FârA pic dc
apă
garo : 2) AcuarclA — Umăr ;
din generaţie în generaţie. mondial povestea : unei pauze prinţesa s-a a­ (pl.) ; 4) Munţi şl ape la atrlm- ») RO — CU — Oraş — SL ; 4)
mi-a
plecat spre mine şi
— Am dat odată un con­ toare — Cum e buretele ; s> A­ Aurica — Antice : 5) S — E —
Dr. VICTOR ŞUIAGA cert In palatul unul prinţ. şoplit g riju lie : pA de ploaie pe drum — Puţină Elegie — UA ; 6) CintA — SO
serviciul aprovizionării, Bulevardul Armata Poporului 10, secto­ Pentru început am ales un — Interpretai! mult mai apA chioară !; <•) In lavă ! — A­ — RD — N ; 7) noi — Nae ~ S
pA de prună (dar uneori...
dc
rul 7, telefon 31 050 52 concert de pian care cuprin- bine maestre ceea ce cu- ploaie) ; 7) Ctnd curge apn do — Leu ; 8) ÎS — Budurescu; 0)
noaştefl bine.
pe noi — LcgAturA dintre lapte Vira -— A — Inform ; 10) E —
DOUĂ prietene discutau : şl... Crlş ; 8) Băltoace (reg.) — IRA — Sol — Rel ; ll) Savescu
oferă spre vînzare unităţilor socialiste şi — Loqodnicul tău UI cu­ Sirop (flg.) : 0) Ploaie la tim­ — NM — LS ; 12) CantUU — Isac ;
pul viitor — Zgomot de casea-
Cît ar mai „trăi“ noaşte vlrsta ? dâ : 10) Intr-a doua s-au format ,7 'riun%bi“
13) Uriaş - Flacăra.
— Parţial.
apele — Construiesc cu cărămi­
cooperatiste fă ră repartiţie, pe bază de — CE SOŢIE are Boris I dă, tencuială şl apâ. Marina ; 3) Irita ; 4) R|ta
ORIZONTAL : 1) Amirali ; 2)
N. COSTIN
Universul actual? Inteligentă, gospodină, In i­ Deva Ano : 0) LA ; 7) L S)
moasă, credincioasă.
comandă ferm ă : *— Dar ce, esle poligam ? JOCURI MATEMATICE
SCHIMB de telegrame :
— APARATAJE ELECTRICE ; Astronomii de la Institutul „Carnegic* din Washing­ Din A Jrica: O PANTERĂ zaţi dinii astfel Incit sâ fie toţi
ton susţin că au obţinut dovezi In sprijinul teoriei „U- distribuiţi In linie drcaptA (orizon­
SPtŞIAT
L-A
— O GAMĂ BOGAfTA DE MATERIALE ELECTRICE ; nlversulul oscilatoriu". Conform acestei teorii Univer­ CHARLES. PE SIR tal. vertical sau diagonal) ?
Nu ae coitalderA ca diferite do­
— DIVERSE MATERIALE SANITARE ŞI TERMO-SANI- sul se contractă şl se dilată periodic sub acţiunea for­ Din Londra: EXPEDIAŢI uA soluţii cnre se deduc tma din
ţelor de gravitaţie. Contracţiile au drept rezultat crea­
TARE ; rea unul „atom" superdens care explodează, prolecttnd TRUPUL LUI SIR CHAR­ ccaialtA. prlntr-o rotaţie de D(i° sau
prin simetrie In raport cu media­
In vid sistemele galaxlce aflate în permanentă expan­ LES. nele sau diagonalele.
— MATERIALE DE CONSTRUCŢII ; siune. Sub Influenţa forţelor de gravitaţie, forţele cen­ Din A lrlc a : IL EXPEDI­
— DIFERITE PROFILE PENTRU CONSTRUCŢII ; trifugale sînt frfnate, apoi anihilate şl din nou reîncepe EM LUNI, Rezolvarea jocului din
Din Londra: A SOSIT O
perioada de contracţie. Ciclul unor asemenea eveni­ numărul 4375
— DIFERITE PIESE DE SCHIMB. mente cosmice durează după calculele efectuate de sa­ PANTERĂ VIE. UNDE SE
de
ExLslA 47 dc 60tif|ll ; cxjstâ
Informaţii suplimentare veţi solicita direct de la serviciul a­ vanţii de la „Carnegie* aproximativ 80 miliarde de ani. APLĂ SIR CHARLES? asemenea trei feluri de a aşeza
Din A fric a : SIR CHAR­
După aprecierile lor Universul aciuai s-a format in două ol In acelaşi pAtrAţel şl s-
provizionării unde se pot consulta şi liste detaliate cu materialele urma unei explozii, rezultat al ultimei contracţii, care LES SE AFLĂ ÎN PANTERA. numc : l> douA ol tn pătrăţelul 5.
disponibile. a avut loc acum aproximativ 11 miliarde de ani. Uni­ — V Ă TREMURĂ m ltnl- a treia in pâirAţetu! B ; 2) douA ol
versul actual ar mal avea de „trăit" aproximativ 69 mi­ le : beli prea mult. In aceat coreu ceva mal mare In pAtrAţelul n. a treia Iu pătrăţe­
lul 7 ; 3) douA ol din nou in
pă­
— liarde de ani. — Ei doctore, mai mult se aşeazA cinci clini, flecare In alt. trăţelul C. iar a treia in păli Aţei ul
vărs pe jos declt beau. pAtrAţcl. In cîte feluri pot fl aşe­ 12.
întreprinderea te („Patria-) ; Oraşul meşterilor 16.00 Radiojurnal. Sport. Buletin TOt inolnte : 8,25 Uvertura 8,10 clul Ti. lecţia a io-a (reluare) ? mtslune concurs. Participă e- Luni
n o i; 7.45 Muzică populară :
la
(„Flacăra") ; GEOAGIU-BAI : Leul
chlpcle
reprezentative ele
meteorologic :
19,50 Noapte bună. copil ; 19.33 „Tn-
dc
16.10 Melodii
t^TTFTB) african ; HAŢEG : Balada steagului curând Intrate In fonoteca noas­ opereta „Frumoasa Galathcea" dc illnlrl- de Lulgl Nono. Concertul şcolilor din judeţele Mehe­
Jenla,
roşu („Popular") ; BRAD :
poligrafică Jeniclka şl ICatiuşa („Steaua roşie"); tră ; 16,30 Antena tineretului ; Suppâ ; 8.35 Simfonia a Il-a pen­ nr. 2 de Andrâ Francols Marescot- dinţi şi Mureş. Film serial : 17.30 Telex Tv. ;
Mu­
18.53 Radlopublicltatc : 17,00
de
Meteor XL-S : „Sfera hlpno-
'I : 20.30 Ora specialistului. Silin­
soUştl şt cor
tru orchestră.
17,35 Tv. pentru specialişti! dl» in­
tlcă" ;
GURABARZA : Duelul lung („Mi­ zică uşoară ; 17.13 F*diţ!e specială. Gheorghc Duiniirescu ; 9,10 Curs ţa conducerii Întreprinderii ; 20,59 , 10.00 Ora .satului ; bazei de materii prime pen­
dustrie. Chimic. Dezvoltarea
de limba engleză. Ciclul I. lecţia
Cintece populare ; 21,05 Muzică dc
Hunedoara— j C IN E M A nerul") ; ILIA : Roata vieţii („Lu­ 2 martie — Alegeri I : 17,30 Clnte- a 10-r ; 9,30 Am Indrâgit o melo­ cameră de compozitori români , 11.30 Tv. pentru specialiştii din a- tru Industria chimică ;
cul eăptAmînil : „Alegeri" de Ion
mina").
dic ; 10.05 Recital de orgă Helmuth
21.40 Forum ştiinţific : 21,30 Pri­
grlcultură. Cultura tomatelor
18.30 Albatros — revistă literară
DEVA : Mica romanţă da varA RADIO Chlrescu. versuri de Alexandru Walcha ; 10,30 Concert de estradă; me audiţii de operă : 22,13 Melodii timpurii ; 18,05 Limba franceză. Lecţia 46 ;
Andrlţolu ; 17.43 Ora npedaUstu-
IMS Clntece distractive ; 12.03 A-
Deva | (cinematograful ,,Patria") ; Supcr- PROGRAMUL I t 6.03—D.30 Mu­ tul. Prezent şl viitor In populară vanpremicră cotidiană ; 12.15 Con­ Hrlce de Florin Bogardo ; 22.31) 12.00 De strajă patriei ; pentru tineret. „Poeţi repor­
ştunţa
Tribuna
Cronica plastică ; 22,40
automatul
(„Arta-) ; SIMERIA :
teri" ;
agricolă ; 18,05 Muzică
ApA curativă („Mureşul") ; HUNE­ zică şl actualităţi ; 0.30 Revista ii* şl uşoară ; 16,30 Gazata radio ; cert de prânz ; 13.00 De toate pen­ flnerllor compozitori : 23.07 Mari 12.30 Concert simfonie ; 19.00 Telejurnalul de seară ;
DOARA : Dragostea unei blonde icrarâ radio ; 10,00 Clntece pentru 10.00 O melodie pe adresa dum­ tru toţi ; 14,10 Melodii populare muztclent Interpretlnd cicluri Inte­ 15.00 Tolcx Tv. ; 19.30 Ştiri şl reportaje din Campa­
(„Constructorul-) ; Vară capri­ copil de Ion Vanlca ; 10,10 Curs neavoastră : 19,20 Sport ; 10,30 din Dobrogea ; 14,30 Moment ştiin­ grale ; 23,54 Actorii clntă — mu­ 15,03 Magazin duminical ; nia electorală ;
angajează j cioasă („Flncâra* 2 * 4*) ; Marele şarpe dc limba engleză. Ciclul II, lecţia Pe-un picior de plai — balade ţific ; 14.33 Anotimpul florilor do zică uşoară : 24,00—1,00 Oratoriul 17.00 Campionatul european de pa­ 19.45 Actualitatea ştiinţifică. Aliajo
(„Siderurglstul-) ; CALAN : Heldl a 10-a ; 10,30 Muzică populară ; populare ; 19.45 Melodii lansate în gheaţă — muzică uşoară ; 13.00 ..Strigătul lumii" de Arthur Ho- tinaj Artistic — demonstraţii j dure din pulberi. Alge marine
şef serviciu plan or- j („11 Iunie-) ; GHELAR : Ce noap­ li.OS VocJ, orchestre. melodii ; film ; 20,05 Clntă Glgllola cinquct- Suita pentru clarinet şl plan dc ncggcr. pe un poem de F(cn6 Bi- şl alge comestibile de labo­
te. băieţi ! („Minerul-) ; PETRO­ 11.43 Sfatul medicului. Regimul Marţian Negrea ; 15.15 Auzite din zct. 19.00 Telejurnalul de seară ; rator. Caleidoscop ;
Pre­
ganizarea muncii. j ŞANI : Expresul colonelului von fArA sare ; 12,00 Formaţii vocol- tl ; 20,15 Teatru radiofonic. Biberi ; bătrlni — melodii populare ; 19,13 Tclesport; 20.10 Şapte arte. Gong — emisiune
miera „Hanibal" de Ion
Ryan („7 Noiembrie-) ; Valea („Re­ iustrumentalc dc muzică uşoară : 15,40 Radlopubiicltate : 16.15 Mi­ 19.30 Ansamblu! de clntece şl dan­ do Actualitate teatrală ;
Angajarea se face j publica-) ; LI'PENI : Un dolar gA- 12.20 Cronica plastică de Dan Gri- 2Î.37 Ginduri de scară — muzică niaturi Instrumentale ; 16.23 Mu­ TELEVIZIUNE suri „Brluleţul" — Constanţa ; 20.30 Roman foileton „Forsylc Sa­
urlt („Muncitoresc-) ; Intitnirc in gorescu ; 12,30 Intllnlre cu melo­ uşoară ; 22.00 Radiojurnal. Buletin zică uşoară ; 17.00 Radiojurnal ga" - XV ;
conform legilor în j munţi („Cultural- ) ; LONEA : dia populară şl Interpretul prefe­ meteorologic. Sport : 22.20 Duete Sport. Buletin meteorologic : 17.ll) 20.00 Prefaţă la ediţia a 2-a a Fes­ 21.20 Prim plan — Vida G ezn. E-
Muzicantul („Minerul-) ; ANTNOA- rat ; 13,10 Avanpremieră cotidia­ din operele Iul Monţla : 22.40 Mo­ Ţara-ntreagă o grădină — clntece: tivalului dc muzică uşoară înislune do Toma Gcorgc Mu-
vigoare. SA : zosla („Muncitoresc") ; PA- nă ; 13,20 Solişti şi orchestre de ment poetic. Versuri dc Gcorgc 17.30 Sulta pentru plan de Ale­ Duminică „Cerbul de aur- — Braşov ; iorescti ;
ROŞENI : Obsesia („Energia-) : muzică uşoară : 14,10 De ce 7 Dc Coşbuc ; 22,43 Intllnlre cu jozz-ul : xandru Paşcanu ; 17.45 Recital dc 20,tr» Desene animate ; 21.10 Filme documentare. Viile şl
Informaţii, zilnic la PETRILA : O fatA ciudată (..Mun­ unde 7 De cînd? (emisiune pentru 23,ÎS Opera „BasMen şl BAStlenne- operă Selma Kurz ; 18.05 Amfitea­ 8,30 Oi'A exactă. Cum va fl vre­ 20,25 „Slalom rau2lcal-dlstracllv" ; vinurile româneşti. Artă me­
tru literar ; 18.30 Succese ale mu­
de Mozart ; 23.45 „Burlcscâ"
—
Taffy
VULCAN :
citoresc-) ;
dievală la castelul Wartbuvg ;
a
şcolarii din clasele a Ill-a şl
vlnAtorui („Muncitoresc") ; URI- ÎV-a) ; 14.30 Te apăr, te laud, te concert de cameră pentru clnd zicii uşoare : 19,03 Simfonia op. 25 mea ? Gimnastica de dimi­ 20,35 Filmul ctt trei stele : „Clima­ 22.00 Scriitori şl cărţi :
te" — o producţie a studiou­
neaţă :
telefon 3056 Deva. CÂNI : Căderea Imperiului roman, cînt — emisiune muzicală pentru instrumente de Mtrcca Istrate ; pe tema unul clntec francez dc 8,40 Pentru copii’ şl şcolari. La rilor franceze ; 22.20 Varietăţi pe peliculă :
la munte
0.05—5,00 Estrada nocturnă.
d’Incly :
de Vinccnt
I şl II („7 Noiembrie") ;
seriile
22.45 Telejurnalul dc noapte.
ostaşi ; 13,13 Memoria pămlntulul
ORAŞTIE: Premiere stric» secre­ românesc; 15,33 Concertul zilei; PROGRAMUL H ; T.37 Clntaţl eu 19.30 Curs de limba engleză. Ci­ şase paşi de o excursie — e- 22,S0 Telejurnalul dc noapte.