Page 33 - Drumul_socialismului_1969_02

Proletari din toate ţfirlle, unîţLvâ 1
A 65-a aniversare

a tovarăşului Emil Bodnaras

Luni 10 februarie, tovarăşul înainte pe calea socialismului constructivă la străduinţele co­
Emil Bodnaraş, membru al a României, politică ce m ili­ lectivului nostru de conduce­
Comitetului Executiv, al Pre­ tează pentru promovarea unor re — din care de peste 26-27
zidiului Permanent al C.C. al relaţii de deplină egalitate în­ ani fac parte — de a rezolva
P.C.R., vicepreşedinte al Con­ tre ţările socialiste, între parti­ problemele grele care i-au stat
siliului de Stat, a îm plinit 65 dele comuniste, pentru asigu­ în faţă, deşi pină la urmă ele
de ani. Cu acest prilej, luni la rarea dezvoltării libere şi In­ nu au rămas nerezolvale —
amiază Comitetul Executiv al dependente a României, ca şi dovadă că România, Partidul
C.C. al P.C.R., a oferit o ma­ a tuturor ţârilor socialiste. IU Comunist Român se situează a­
să tovărăşească ln onoarea doresc, în numele meu şi al colo unde se găsesc astăzi în
tovarăşului Emil Bodnaraş. tuturor tovarăşilor din condu­ prestigiul lor, î n . capacitatea
Au participat tovarăşii cerea de partid şl de stat, al lor de creaţie şl de afirmare.
Nicolae Ceauşescu, Ion Gheor- partidului nostru, multă sănă­ Partidul nostru sc prezintă
ghe Maurer, Gheorghe Apos­ tate, putere de muncă, multă astăzi, a spus tovarăşul Bod­
tol, Chlvu Stoica, V irg il Tro- fericire. naraş, cu colectivul de condu­
fin, Iile Verdeţ, Florian Dănă- Răspunr.înd, tovarăşul Emil cere cel mai puternic pe care
lache, Constantin Drăgan, Ja- Bodnaraş a spus, printre alte­ l-a avut pînă acum. Sub îndru­
nos Fazekas, Petre Lupu, M a­ le : Permlteţl-ini să exprim marea acestui colectiv, după al
nea Mănescu, Gheorghe Rădu- deosebitele mele mulţum iri, IX-lea Congres, partidul nostru
lescu, Leonte Râutu, Gheorghe întreaga şi profunda mea grati­ a putut să se angajeze cu mal
Stoica, Vasile Vîlcu, Ştefan tudine pentru manifestările de multă hotărlre pe drumul de-
Cu satisfacţia marilor împliniri, cu hotărîrea Vollec, losif Banc, Petre Blajo- atenţie, de prietenie şl puter­ săvirşirii operei socialiste.
nicele sentimente
tovărăşeşti
După ce s-a referit la stilul
v id , Emil Drăgănescu, M ihal
Gere, Dumitru Popa, Dumitru care ml-au fost adresate astăzi de muncă colectiv instaurat
Popescu, M ihal Dalea, Vasile şl, îndeosebi, pentru cuvîntul consecvent în conducerea
partidului, tovarăşul Bodnaras
de a da viaţă programului desăvîrşirii Candidaţi Patlllnet cald al tovarăşului Nicolae a spus : Sigur, nu po|t să nu
Ceauşescu.
In timpul mesei, tovarăşul
te opreşti în acest context al
Referindu-se Ia semnificaţia
Nicolae Ceauşescu a rostit un
îm plinirii unei anumite vîrste, judecăţii la persoana secreta­
toast cald la adresa sărbători­
tului. Cred, a spus secretarul tovarăşul Emil Bodnaraş a ru lu i' generai al Comitetului
construcţie) socialismului general al C.C al P.CR., că spus: N ici un om ca fiinţă nostru Central. In formaţia
noastră,
Nicolae
superioară, socială, nu se poa­
tovarăşul
dc la sint în asentimentul tuturor te realiza declt In măsura tn Ceauşescu exprimă două lu ­
tovarăşilor să te felicit
căl­
duros cu p rile ju l îm p lin irii care reuşeşte să dea ceva oa­ cruri deosebit de valoroase:
vîrstel de 65 de ani, pentru fe­ menilor — şl a da oa­ Trecutul său l-a legat de la
lul In care m ulţi ani de-a rln- menilor însemnează în toate început de cadrele cele mal
vechi ale partidului şl l-a pus
depăşi
propriul
situaţiile o
N fM N N & n A LEG ER ILE E.n. Lnpcni dul al slujit poporul român în său eu. Cu cît mai m ulţi sînt în contact cu perioada cea mal
lupta sa pentru eliberare so­
cială şl naţională şi pentru con­ oamenii cărora le poţi da, cu grea în creşterea partidului
strucţia socialismului în ţara alît realizarea este mai de­ nostru, ceea ce l-a permis să
noastră. Sigur, s-ar putea spu­ plină. Comuniştii sint acea ca­ acumuleze o bogată experien­
tegorie de oameni care prin
ţă In acelaşi timp el are su­
P I P IP I 1IA T I trecuţi In mişcarea muncito­ mentală, se situează Ia nivelul ficientă tinereţe pentru a avea
ne mult despre aceşti ani pe­
poziţia lor,
ştiinţific funda­
curajul adoptării noului fără
rească şi
revoluţionară din
România. Totl, sau o bună par­ celei mai depline realizări — prejudecăţi, realizlnd o îm bi­
te din tovarăşii de aici au lu ­ pentru că scopul lor nu este nare armonioasă în care să se
întrunească toate . elementele
simplu altruist, mt este de sim­
INTILNIRI INTRE crat cu tine şl în ilegalitate şl plă binefacere, ci un scop necesare lu ă rii unor hotârîri
după 23 August şl ştiu cu cită
Pentru fericirea abnegaţie, cu cită hotărlre al formare a societăţii umane. primăm prin noţiunea just. Cu
rit mat aproape de ceea ce ex­
conştient, de luptă, de trans­
acţionat şi acţionezi şl astăzi
un astfel de colectiv, tovarăşi,
Marea satisfacţie pe care o
CANDIDAŢI Şl ALEGĂTORI în înfăptuirea hotărlrilor parti­ încerc cu p rilejul acestei ani­ aşa aşezat şi cu răspunderile
nostru.
dului şl guvernului
astfel Împărţite, cred că putem
versări — a spus vorbitorul —
Problemele pe care le-am re­
căminelor şi copiilor zolvat au fost multe şi, după este de a fi putut participa ac­ să facem faţă In bune condlţl-
unl sarcinilor la care s-a re­
tiv, mai bine de 37 de ani, în-
cum se ştie, le-am rezolvat tn
Numeroasele intilniri dintre candidaţii Frontului Unităţii general bine. Mal e. desigur, tr-o activitate conştientă şt ferit tovarăşul Ceauşescu aici.
Socialiste şi alegători, participarea largă a maselor de mult de rezolvat — pe plan deci a justifica — în măsura Vă rog — a spus In conti­
oameni ai muncii la campania electorală sint o grăitoa­ Intern — pe drum ul construc* în care aceasta a fost făcută nuare tovarăşul Bodnaraş —
re şi elocventă mărturie a adincîrii şi perfecţionării conti­ tlel socialiste, precum şi pe aici de către tovarăşul ca în încheiere să-ml perm iteţi,
nue a democraţiei noastre socialiste. noştri plan Internaţional, pe drumul Ceauşescu şi în aprecierile ex­ o dată cu repetarea m ulţum i­
Intîlnirile cere se desfăşoară in toate satele şi oraşele realizării unor relaţii prin­ primate de dumneavoastră în rilo r mele, să exprim întreaga
patriei, caracterul lor pronunţat de lucru, de manifestare a cipiale Intre ţările socialiste, cursul zilei de astăzi — exis­ convingere care mă animă pe
spiritului de responsabilitate cetăţenească pentru rezolva­ intre partidele comuniste, a tenta factorului calitativ în a­ mine şl, Indiscutabil, Întregul
rea treburilor obşteşti, demonstrează dorinţa fiecărui cetă­ Document de însemnătate cestor meleaguri, care vea­ unor relaţii de colaborare cu firmarea existenţei mele .ca nostru colectiv, că vom păşi
ţean de a-şi aduce cît mai deplin contribuţia la mai buna deosebită In viaţa poporului curi de-a rîndul a trăit şi a DUMITRU ARDEI, maistru toate statele. om. Sigur, în recunoaşterea a- cu succes şl In v iito r spre rea­
gospodărire şi înfrumuseţare a fiecărei localităţi, la tradu­ român, Manifestul Frontului U- muncit cu în dlrjire, cu lacrimi Doresc să-tl urez, tovarăşe ceslei satisfacţii nu lipseşte şi lizarea m arilor Îndatoriri ce
cerea (n fapt a programului însufleţitor al Frontului Uni­ n ltă ţii Socialiste este prim it şl durere, dar n-a dat nicioda­ ! miner, candidat in cîrcurmcrip- Emil Bodnaraş — a spus în nu poate lipsi, judecind fără revin partidului nostru, atlt pa
tăţii Socialiste. cu căldură, cu deosebit entu­ tă Înapoi. < ţia electorală judeţeană nr. continuare tovarăşul Ceauşescu, pretenţia de a face un bilanţ, scară naţională, cit şi Interna­
ziasm si de către femeile din Tie, mamă, ce al vegheat î 100, ca şl In viitor, cu aceeaşi pa­ constatarea că prin prisma ex­ ţională.
Conducătorii de partid şl da
municipiul Deva — muncitoa­ nopţi de-a rîndul la căpătliul siune şi energie, să acţionezi perienţei şl a învăţămintelor a • stat l-au felicitat călduros pe
37 de ani de activitate 1n miş­
împreună cu colectivul din ca­
pruncului, insullîndu-i văpaia
re. ţărănci cooperatoare, inte­
$ o i m u ş lectuale, românce şi de alte na­ sfîntă a dragostei de (ară, ţie partid, pentru promovarea po­ carea revoluţionară, multe tovarăşul Emil Bodnaraş, urîn-
parte, cu
re faci
întregul
du-l multă sănătate, fericire,
lucruri le-aş fl putut face mol
ti se acordă, azi, ţoală stima
găsim
— care
ţionalităţi.
muncă ln slujba
putere de
în el ţelul vieţii si muncii şi preţuirea, şi patria aşteaptă litic ii elaborate de Congresul bine, la vremea lor, sau poale partidului şi a poporului nos­
La căminele culturale din sa­ Iile Rădulea, prim arul comu­ noastre, fericirea căminelor şl de la tine vlăstare ce vor duce ol IX-lea — politică ce asi­ chiar altfel decât aşa cum le-am tru.
tele Şoimuş şi Pâuliş, pregătite nei, prezentînd un succint ta­ copiilor noştri. mai departe stindardul în flo ri­ făcut. Prin aceasta poate aş fl
sărbătoreşte, au avut loc ieri blou al înfăptuirilor din comu­ Pentru contribuţia ce şi-o a­ rii naţiunii noastre socialiste. gură mersul lot mal hotărll putut aduce o contribuţie mal (Agerpres)
după-amlazâ două adunări nă a arătat că în ultim ii 10 duc la înfăptuirea sarcinilor Manifestul Frontului U nitălii
populare In care tovarăşa M ă­ ani au fost construite peste din economie, învăţâmînt, ştiin­ Socialiste Întăreşte încă o dată
ria Groza, vicepreşedintă a 450 case noi, şcoli în satele ţă şi cultură, femeile se bucu­ grija şi atenlia pe care parti­
M arii Adunări Naţionale, s-a Bejan, Păuliş, Boholt, Sulighe- ră de o înaltă preţuire. Despre dul şi statul nostru le acordă
In tim ii cu aproape 500 de ce­ t» şl Fornădie, două cămine aceste înlăptuiri ne vorbesc fa­ ocrotirii mamei şi copilului. Conferinţa naţională a cadrelor didactice
tăţeni din circumscripţia elec­ culturale, al treilea aflîndu-se brici şi uzine, blocuri şl spi­ Materializarea acestei atenţii
torală nr. 1 Deva a M arii A ­ în construcţie, magazine, un tale, oraşele şi satele patriei în m unicipiul Deva îşi găseşte
dunări Naţionale. Participanţii dispensar modern ş.a. Cetăţe­ noastre în rare Înnoirile sînl expresia în alocarea unor în­
nu folosit acest prilej pentru a nii acestor aşezări participă cu prezente la tot pasul. semnate suine de bani pentru - Un puternic imbo
vorbi cu Îndreptăţită mîndrie •însufleţire la.;continua înfru­ In numeroasele realizări ale amenajarea şl modernizarea u-
despre marile realizări obţinu­ museţare a satelor lor. Numai anului 1968 obţinute pe raza nităţllor spitaliceşti, îngrijirea
te de poporul nostru sub con­ în cursul anului 1968 valoarea m unicipiului Deva (peste 730 mamelor şi viitoarelor mame,
ducerea partidului în anii con­ muncilor patriotice executate garnituri mobila. 892 tone con­ medicamentase gratuită, cămi­
strucţiei socialiste, despre de ei se ridică la 475 000 de serve. 1 500 tone produse de ne de zi. grădiniţe, şcoli. întregului corp profesoral
transformările ce au loc în sa­ lei. carne, 7 000 tone pîlne), recu­ Frontul U nităţii Socialiste, ! IOSIF LENGHEL, miner şe
tele noastre, exprimîndu-şl Evidenţiind succesele obţi- noaştem şl munca celor peste prin manifestul său, subliniază
sentimentele de deplină apro­ 5 000 de femei salariate c*e pe grija ce o acordă partidul si ! de brigadă, candidat in cir
bare a Întregii politici Interne cuprinsul acestui municipiu statul dezvoltării învăţămîntului î cumscripţia electorală judeţea Conferinţa naţională a ca­ tre ele deţine o valoare deose­ ale învăţătorilor ce predau Ta
şi externe a Partidului Comu­ La recenta conferinţă munici­ de toate gradele. Aş vrea să : nâ nr. 104. drelor didactice, la lucrările bita, fiind rezultatul dezbate­ clasele I cu elevi de 6 ani, ale
nist Român. (Continuo- in pag. o J-a, pală a femeilor, ele şl-au expri­ arăt că numai In municipiul căreia am avut cinstea să par­ rilo r ample, la care au parti­ profesorilor de literatură ro­
In cuvîntul său tovarăşul ticip alături de reprezentanţii cipat toţi lucrătorii din şcoli, mână, matematică şl fizică ce
mat cu hotărlre şl entuziasm Deva funcţionează 22 de şcoli
dorinţa de a contribui din plin generale, profesionale şl licee, corpului profesoral din între­ reprezentînd în acelaşi timp predau la clasele a XH-a, prin
şi în v iito r Ia realizarea $i ce cuprind peste 8 000 elevi, gul judeţ, constituie un vast sinteza amplului schimb de care s-a realizat un amplu
depăşirea sarcinilor de plan. cărora 285 cadre didactice le document programatic pentru experienţă p rile ju it de confe­ schimb de experienţă.
„Toate succesele obţinute în aceşti ani sînt înfăptuirea angajamentelor lua­ dezvăluie drumul spre ştiinţă întreaga activitate a lucrători­ rinţă. Aceste iniţiative, la care pot
lor din şcoli. Exprimlnd înalta
rezultatul eforturilor neobosite, pline de abne­ te în cinstea celei de a 25-a şi cultură. apreciere pe care conducerea De o deosebită însemnătate fi adăugate multe altele, de la
aniversări a eliberării patriei Dînd o înaltă preţuire contri­ pentru colectivele noastre di­ nivelul m unicipiilor sau din u­
gaţie ale poporului muncitor, al aplicării ne­ şl în înlîmpinarea Congresului al buţiei femeilor la progresul noastră de partid şl c*e stat o dactice sint măsurile şi sarci­ nităţile şcolare, nu sînt totuşi
acordă muncii învăţătorilor
si
abătute a politicii creatoare, marxist-leniniste X-lea‘ al Partidului Comunist patriei, Frontul U nităţii Socia­ profesorilor, grija şl preţuirea nile cuprinse în ampla cuvîn- în măsură să răspundă proble­
Român. liste a propus în rîndul candi­ tare rostită la lucrările confe­ melor fundamentale ale moder­
a Partidului Comunist Român. Elaborarea vas­ „Programul cu care Frontul daţilor pentru alegerile din 2 manifestată pentru instruirea şi rinţei de tovarăşul Nicolae nizării şl perfecţionării învăţă-
patriei
educarea
tineretului
tului program de înflorire a patriei, intensa U nităţii Socialiste se prezintă martie un număr însemnat de noastre, Conferinţa naţională a Ceauşescu, secretar generat m întulul.
In fa(a alegătorilor — se spu­ femei, care, sîntem sigure că nu al C.C. al P.CR., preşedintele Astfel, deşi a trecui o lungă
activitate politică şi organizatorică desfăşurată ne în Manifest — are ca tel v'or precupeţi nici un efort pen­ cadrelor didactice a dat un nou Consiliului de Stat al Republi­ perioadă de timp de la elabo­
in rîndul maselor pentru înfăptuirea acestuia, suprem îmbunătăţirea condiţii­ tru a fi demne de cinstea şi în­ şi însufleţitor imbold întregului cii Socialiste România. Aşa rarea D irectivelor şi a noii
corp didactic pentru dezvolta­
lor materialo şl spirituale ale crederea ce li se acordă. rum se aratS fn cuvîntare, Di­ Legi a învăţăm întului, s-a ac­
au ridicat pe o treaptă mai înaltă rolul condu­ poporului, făurirea bunăstării Femeile din municipiul Deva rea şl perfecţionarea continuă rectivele C.C. al P.C.R. şi Le­ ţionat anevoios pe linia mo­
a învăţăm întului de toate gra­
cător al partidului comunist, unanim recunos­ sale. Tot ce înfăptuim azi, tot vom vota, ta 2 martie, cu loo- dele, pentru înfăptuirea pro­ gea învăţăm întului oferă o o­ dernizării şi perfecţionării pla­
în-
nurilor şl programelor de
cut de întregul popor ca autoritatea politică ce ne propunem pentru viito r tă încrederea candidaţii Fron­ gramului elaborat de Partidul rientare clară şi un cadru co­ văţămint, a manualelor şcola­
este destinat omului, fe ricirii tului U nităţii Sociali sie, pentru Comunist Român de ridicare a respunzător pentru desfăşura­
supremă, au consacrat misiunea sa istorică de lu l\ că ştim că sint oameni care învăţăm întului la nivelul cerin­ rea activităţii şcolare, îmbună­ re. Este adevărat, atribuţiile ce­
le mai mori In acest sens revin
purtător al celor mai profunde interese şi nă­ Majorarea salariilor, spori­ pun mai presus de orice cu­ \ VASILE RUŞITORU, mine ţelor actuale ale societăţii noas­ tăţirea continuă a conţinutului m inisterului, dar nu trebuie să
rea numărului de locuinţe, îm ­ vîntul partidului, chezăşia feri­ j şef de brigadă, candidat i tre socialiste. şi structurii învăţăm întului.
zuinţe ale maselor, de făuritor al vieţii noi pe bunătăţirea condiţiilor dc apro­ cirii căminelor şi copiilor noş­ | circumscripţia electorală oră Ne-am Întors de la lucrările „Ceea ce se impune acum este uităm că nici din partea cor­
nu
pului profesoral din judeţ
pămîntul României**. vizionare a populaţiei etc. vin tri. conferinţei cu un foarte bogat să se acţioneze cu toată hotă- s-ou făcut suficiente propu­
să împlinească liniştea şi feri­ j şeneascâ nr. 67 Lupeni. palmares de învăţăminte, ade­ rirea pentru transpunerea în
(Din M anifestul Frontului U nităţii Socialiste) cirea căminelor noastre. Se ZOE ZAHARIA vărate jaloane ale activităţii de practică a măsurilor stabilite şl neri concrete în această d i­
recţie, nu s-a realizat decît în
realizează azi tot ce n-a îndrăz­ preşedinta Comitetului municipal v iito r în întreaga muncă di- a Indicaţiilor dale de partid.
nit altădată să viseze femeia a­ al femeilor Deva dactlco-educativă. Fiecare din- Directivele şi Legea fnvăţămîn- mică măsură o participare di­
tulul — a spus tovarăşul rectă la elaborarea acestora.
Nicolae Ceauşescu — constitu­ Este necesar ca un număr mal
ie numai punctul de plecare, mare din cadrele noastre să
numai cadrul legal al acţiunii participe Ia elaborarea progra­
rul meseriiloz şi al calificării. care o bună parte iau cafea gări s-a conslruit In urmă cu toate latitudinile şl longitudi­ de periecţionare şf moderniza­ melor, la redactarea noilor ma­
H A Ţ E G la Printre de cele 19 se unltălJ exportului In numeroase fdr/ cillva ani un complex modern, nile fă rll noastre, s-au dez­ tărîtoare este activitatea orga­ nuale. să
re a învăţămîntului... Dar lio-
irunle
din lume.
află
Joc
De asemenea, nu trebuie
bine utilai, cu condiţii cores­
voltat comerful, ştiinfa şi cul­
noua şi moderna construcfic a
A lă tu ri de industria republi­
A batorului de carne, pus tn cană, In oraşul de pe riu l Gal­ punzătoare de igienă şi mun­ tura, a crescut considerabil nizatorică concretă ce se des­ uităm faptul că un manual, ori-
că.
făşoară pentru înfăptuirea
cît de recent ar fi redactat, este
în
nivelul de vlafă materială şi
Intr-o recentă monoqralie a roman care străbate depresiu­ luncliune In prim ul an al bena se dezvoltă continuu pro­ In economia oraşului, o pon­ spirituală a locuitorilor acestei practică a obiectivelor stabilite, repede depăşit de numeroase
Haţegului, un cronicar con­ nea, ca şi de iabricile şi blocu­ actualului cincinal. Ca să ducţia de interes local. între­ dere însemnată o au cele două străvechi aşezări. ŞJ, ca să munca de zl cu zi pentru tra­ descoperiri noi în domeniul res­
semnează la capitolul „Istori­ rile moderne ce se înaltă ln avem o imagine despre ca­ prinderea de industrie locală, cooperative agricole de pro­ Ilustrăm concret cele afirmate, ducerea în viaţă a sarcinilor pectiv. Singurul în măsură să
cul oraşului", printre altele, Haleq, dc şoselele aslallate, pacitatea de producţie a înfiinţată In 1948, are nume­ ducţie : Haţeg şi Sllvaşu de arătăm că, numai In anul 1968, trasate de partid, pentru valo­ actualizeze ln permanenţă ma­
urm ătoarele: „încă din tim pu­ de localităţile înfloritoare pe acestui obiectiv este su­ roase secţii care produc mobi­ Jos. împreună, deţin o supra- prin cele 48 de unităfl comer­ rificarea obiectivelor pe care nualul este cadrul didactic, prin
rile cele mai vechi, ca centru care le Intîlneşte In cale. ficient să arătăm că In lă, materiale de construcţie, lafă de teren arabil de aproa­ ciale ale cooperativei de con­ societatea le pune în faţa în- perfecţionarea conlinuă a pre­
anul 1968, producţia globală a
al Daciei Iul Decebal si Tro­ Oraşul Haţeg, aşezat la in ­ atins valoarea de aproape 225 sum „ Ţara Haţegului", au lost văţăm înlului de toate gradele". gătirii, informarea cu tot ce e
ian, iar mai tîrzlu ca fard ves- tersecţia drum urilor comercia­ milioane lei. Ttnăra, dar puter­ deslăcute locuitorilor oraşului, Aceasta este direcţia funda­ nou în specialitate. Sistemul
hfd a cnejilor, trăind după le din trecut, care legau Tran­ mărfuri ln valoare de 77 mi­ mentală a activităţii noastre inform aţional preconizat de
obiceiul pâmintului, teritoriul silvania cu Ţara Românească nica unitate economică hafega- lioane lei, cu 19 milioane mai de viitor. Este adevărat, s-au conferinţa, noile case sau ca­
„ Ţ ării Haţegului" a lost teatrul şi Banalul, şi a drum urilor ca­ nă. s-a făcut repede cunoscută mult declt în anul 1964, că in obţinut pină acum o scamă de binele judeţene ale cadrelor
In Iară şi peste hotare. Produ­
unor însemnate evenimente is­ re apropie astăzi cetăţile si­ sele sale se exportă In Italia, m centrul localităţii s-au constru­ succese pe linia perfecţionării didactice, au o deosebita im­
torice, păstrlnd In tainiţele derurgici de la Hunedoara şi Franţa, Spania, Ungaria, Bel­ it blocuri cii mai mulle nivele, şi modernizării învăţămîntului portanţă, dar penlru aceasta va
sale vestigiile bogate ale aces­ Cd/an de bazinul carbonifer al gia, Bulgaria şi In alte multe cu sule de apartamente con- în şcolile din judeţ, la care trebui să organizăm de aşa na­
tor vrem uri îndepărtate. In V ă ii Jiului şi de celelalte ce­ lărl ale lum ii. lortabile, că s-au pavat şi as­ alături de cadrele didactice a tură întreaga activitate, Incit să
partea de nord-est a acestui tă ţi ale metalului — „O telul confecţii, articole textile şi ali­ pe 850 hectare şi un sector faltat zeci de kilom etri de contribuit şi corpul nostru de facem din fiecare cadm didac­
teritoriu se a lld oraşul Hafeg. Roşu" şi Reşifa, s-a dezvoltai Tot atlt de bine cotate pes­ mentare. Numai In anul trecut, zootehnic cu peste 700 bovine, străzi, că oraşul, prin zonele inspectori, care a vizat, In con­ tic un specialist interesat In
dc la care şl-a luai numele continuu In anii socialismului. te granifă sint şi întreprinde­ producţia globală a acestei u- 100 porcine şi 1380 ovine. La sale verzi, In zilele de vară, troalele efectuate, aplicarea pla­ permanenţă de tot ce apare nou
rea lorestieră (cu sediul in Ha­
întregul linul"... T irgul de odinioară de pe ţiu l n ilâ li economice s-a ridicat la sltrşitul anului trecui, fondul arată ca o grădină. nurilor de învăţămînt, a pro­ In domeniul specialităţii, al pe­
Galbena, pe care regimul bur­ ţeg)1 şi Fabrica de conserve, valoarea de peste 16 milioane de bază depăşise 2,5 milioane S-a îm bunătăţii sim fitor asis­
Rine documentat şl meticu­ care exportă an de an canti­ gramelor şcolare, nivelul pre­ dagogiei, acordînd prioritate
los, cronicarul evocă In conti­ ghezo-moşieresc II condamna­ tăţi sporite de masă lemnoasă lei. lei. tenta sanitară. Spitalul teritori­ dării, conţinutul ştiinţific şi e- pregătirii polltico-ideologice.
nuare, in ordine cronologică, se, asemenea multor altor lo ­ şi conserve din fructe şi le­ Monografia mai consemnea­ Urmlnd l radi fia care s-a fo r­ al, prevenloriul pentru copil, ducatlv al lecţiilor, organiza­ Una din problemele viu dis­
momentele Istorice deosebite calităţi din tară, la o viată de gume. Lemnul, purtînd emble­ ză, la capitolul „Economia ora­ mat aici de-a lungul veacuri­ cele doVă circum scripţii medi­ rea şi desfăşurarea lecţiilor, a cutate în cadrul conferinţei a
prin care a trecut In decursul Hncezeală, a renăscut viguros ma Hatecfului, este lolosit cu şului", existenta unei unitâfi lor, Im blnlnd experienţa îna­ cale (una pentru adulfl şi alta orelor de dirigenţîe, a manifes­ fost trecerea la învâtăm lntul
veacurilor „tara" si oraşul ca­ sub impulsul prolund înnoitor succes pe şantierele tâ rli noas­ a I.M.T.F. cu peste 110 ma­ intaşilor cu priceperea şi hăr­ pentru copil) asigură sănătatea tărilor educative şcolare şi ex- general obligatoriu de 10 ani,
nicia lor, lolosind maşinile şl
re a botczal-o cu numele său. al edificării Ini regii patrii, sta­ tre, dar $i In Polonia, Austria, şini de transport, a întreprin­ tractoarele, cooperatorii din traşcolare, activitatea de per­ care va realiza un adevărat
Străveche vatră pe care s-a bilit de măreţul program ela­ Ungaria, Iugoslavia, R.F. a derii de gospodărie ordşcnea.s- Hafeg obfin producţii sporite locuitorilor oraşului. La un me­ fecţionare a cadrelor, Întărirea salt în procesul dc Instruire si
Comunist
borat de Partidul
născut poporul nostru temerar, Germaniei ele. Anul trecui, că, a cărei producţie globală dic, revin aici numai 350 lo­ bazei didactico-materiale a şco­ educare a tineretului. Cu toate
„Ţara Haţegului" îmbină armo­ Român. I.F. Hafeg a exploatat masă s-a ridicat anul trecut la va­ de grlu, porumb, legume si cuitori I lilo r etc. Au fost elaborate scri­ că hotărirea va Intra în v i­
nios trecutul glorios de luptă „ Astăzi, scrie cronicarul a­ lemnoasă in valoare de peste loarea de 5 milioane lei $i ca­ zarzavaturi, lapte, carne, lină. In Hafeg sint acum aproape sori metodice şi recomandări goare din acest an, s-a făcut
cu profundele transformări din nonim, In oraşul Haţeg ex/sfd 37 milioane lei. Fabrica de re asigură serviciile comuna­ In elorlurile pe care le Iac bibliografice, s-au susţinut lec­
anii socialismului, dezvăluie 19 unităli economice re­ conserve (clndva o fabrică de le. prestări de construcţii, pentru a smulge păm intului 1 200 elevi care frecventează ţii de schite, s-au organizat in- puţin pentru asigurarea bazei
vestigii de marc valoare isto­ publicane şi de interes local"... marmeladă, In care condiţiile transportul in comun ele., a recolte tot mai bogate, ei sint şcoala generală şt liceul. De terasistenţe la ore, pentru a se materiale necesare, elaborarea
rică, alături dc edificiile mo­ O Irazâ lapidară şl o ciiră, ca­ de muncă şl de producţie erau cooperativei meşteşugăreşti ajutaţi de întreprinderea de instruirea şi educarea lor se asigura lin larg schimb de ex­
derne ale epocii contempora­ re inşă privită mal proiund, departe de ceea ce numim „Retezatul", cu aprgape 200 lu ­ mecanizare a agriculturii cu perienţă între cadrele didactice. Prof. 1UE AVRAM
ne. V izitatorul „ fă rii" dintre dezvăluie o intensă activitate modern) a lost considerabil crători ce Işi desfăşoară acti­ sediul In oraş, înzestrată cu GH. PAVEf. De asemenea, pentru perfec­ inspector general ai
munţii Retezatului, Sebeşului economică, cu multe implica­ lărgită şi utilată cu mijloace de vitatea ln ateliere de croito­ peste 200 maşini şl tractoare. ţionarea profesională a cadre­ Inspectoratului şcolar judeţean
şi Poiana Ruscăi va râmi ne ţii dc ordin social şl cultural producţie perieefionate. In pre­ rie, cizmărie, blănărie, repara­ O dată cu ridicarea econo­ lo r didactice, au fost organi­
deopotrivă imjiresionat de rui­ 1n viata locuitorilor oraşului, zent, produce anual peste ţii de radio şi televizoare, fri­ miei oraşului, impusă de rit­ (Continuata in pag, a 3-o. zate, alături de acţiunile tra ­
nele U lpicl Traiana Sarmize- cu m ulaţii dini re cele mai 5 600 tone de diferite conser­ zerii şi de alic specialităţi. mul trepidant al construcţiei diţionale, cursuri de pregătire
getusa, de relicvele drum ului spectaculoase In nomenclato­ ve din Irucle şi legum e, din Pentru cooperatorii meşteşu- socialiste ce se desfăşoară pe cu laboranţii, bibliotecarii şi Conl u 10. a 3-o)
pedagogii, cercuri pedagogice