Page 34 - Drumul_socialismului_1969_02
P. 34
Disciplina-factor de sporire a eficienţei economice
In ansamblul masurilor stabilite de conducerea de mitoarele comune să se creeze rlnd, motiv pentru care ele au
condiţii lot mal bune de odih fost desfiinţate. Totuşi, este
partid şl de stat pentru 6porirea eficienţei întregii acti
nă, Iar la cantine hrana ser necesar ca tn atenţia comite
vităţi economice, un loc Important îl ocupă şl preve vită s-a îmbunătăţit. telor de direcţie şl a sindica
muncă şl întărirea disciplinei tn întreprinderi, Inslitu- Pauze nejustificate la audiente salariaţii au fost tru găsirea unor metode de
derile holărtrll privind reglementarea programului de Se constată de asemenea, că telor să stea preocuparea pen
prim iţi de către cadrele de servire operativă a salariaţilor
ţll. consilii populare şl organizaţii obşteşti. Aplicarea
conducere ale întreprinderilor, cu gustări. Se recomandă să
prevederilor acestei hot ărtrl este menită să ducă la dîndu-se atenţie doleanţelor, fie organizate chioşcuri la In
punerea In valoare a ro l rezerve Interne, la stimularea In anul trecut, In m ajorila- buşteni necesari la fabrica de propunerilor şl sugestiilor trarea tn uzină, tonete mobile
Iniţiativei, la crearea de condiţii optime în vederea lea întreprinderilor s-a consta cherestea a I.F Orăştie s-au făcute. Dar trebuie subli care să circule prin secţii al
tat o îmbunătăţire substanţia Înregistrat în anul trecut un niat faptul că nici In a care să ofere gustări preamba-
folosirii Integrale a tim pului de muncă, factori care pot
lă In realizarea ritm ică a sar mare număr de zile de stag ceastă direcţie nu s-a fă late. la preţuri fixe.
duce la sporirea producţiei şl a productivităţii muncii, cinilor de plan prin asigurarea nare. După calculele făcute, cut totul. Transportul la locu Un volum mare din tim pul
la creşterea eficienţei economice. unor condiţii optime de func s-a pierdut astfel o producţie rile de muncă ale salariaţilor de lucru disponibil se pierde
Sub îndrumarea Comitetului judeţean de partid, ţionare a agregatelor, prin fo de cea. 3 000 mc cherestea. în localităţi ca Barza, Valea din cauza concediilor de boală.
organizaţiile de partid, sindicale, comitetele de direcţie losirea corespunzătoare a for Şi pe şantierele de con Jiului, Deva şl altele, nu s-a Deşi In toate întreprinderile
ţei de muncă. Dincolo de aces strucţii, îndeosebi la T.C M .M făcut întotdeauna la timp şl în au fost luate măsuri pentru
au întreprins ample măsuri fn această direcţie. U r
te rezultate însă a fost înre Toliuc şi Petroşani, şantierele condiţii optime. Sînt frecvente îmbunătăţirea condiţiilor de
mărind sporirea continuă a eficacităţii h olărlril gistrat un volum important de hidrotehnic Valea Jiului, cazurile de întîrzieri la ple lucru, reducerea nocivităţilor,
amintite, biroul Comitetului judeţean de partid a ana ore de staţionare a activităţii 503 Bircea, s-au semnalat carea şi sosirea curselor auto totuşi această activitate ae
de producţie, generat In prin şi a trenurilor. desfăşoară încă lent, tar nu
lizat recent activitatea din Întreprinderile economice deficienţe In aprovizionarea cu
cipal de delecţiunlle mecanice materiale, In asigurarea docu Din cauza modulul defectuos mărul îm bolnăvirilor şl acci
din Jude), stabilind pentru vltto r măsuri corespunză şl electrice ale Instalaţiilor, mentaţiilor, In organizarea în care sînt organizate audien dentelor se menţine destul de
toare pentru îmbunătăţirea continuă a muncii. din cauza lipsurilor în aprovi programului de lucru, urm ări ţele la unele conduceri de În ridicat In halele de pregătire
zionarea tehnlco-materială a rea graficeldr de execuţie. A treprinderi, a felului necores şi turnare de la oţelărllle din
locurilor de muncă, a asisten ceasta a făcut ca ritm ul de lu punzător în care unii funcţio C.S.H., praful sl temperatura
ţei tehnice necorespunzătoare. cru să nu fie corespunzător. nari rezolvă cererile salariaţi ridicată caracterizează şl acum
Astfel, în cursul anului trecut, Deseori s-au în tfln it formaţii lor, se pierde timp preţios, se locul dc muncă j de mult se
la întreprinderile din judeţ care stăteau din lipsa celor iroseşte energie. Slnt de ase propune organizarea concasărll
Măsuri şî inter 300 000 om-ore întreruperi şi necesare desfăşurării lucrului. menea cantine unde masa nu centralizate a feroslllclulul la
s-au
aproape
înregistrat
se serveşte rapid şi curat. In
C.S.H, dar soluţionarea se a-
Iată deci cauzele care au ge
staţionări de o zl. In cea mai nerat indisciplina tn respecta unele centre muncitoreşti Im mînă mereu i în multe fronturi
mare parle, aceste întreruperi rea programului de lucru şl portante nu funcţionează nici din exploatările miniere lip
se localizează la C. S. Hune care au Influenţat negativ du o cantină. La E.M. Lupeni de sesc condiţiile materiale pen
venţil prompte întreprinderile de industrie lo ratele de execuţie şi darea în pildă, de moi mult timp canti lru aplicarea perfora jului u
doara, I M. Deva, I.F. Orăştie,
na a fost desfiinţată, deşi nu
m ed: pe şantierele de
con
funcţiune a obiectivelor
mărul mare de salariaţi de aici
au
cală din Hunedoara şi Deva.
strucţii, puţine obiective
Unele din neajunsurile sem
La fabrica a Il-a de aglome nalate s-au datorat şl faptului solicită acest lucru. De aseme fost închise şt încălzite, aslgu-
rare de la CS Hunedoara, de că asistenţa tehnică în schim nea, dormitoarele, mai ales rtndu-sc condiţii normale de
pildă, datorită slabei exigenţe burile de după masă şi de cele de pe unele şantiere de lucru pentru perioada de Iar
în respectarea disciplinei teh noapte nu este asigurată co construcţii şl întreprinderi fo nă. Este necesar să se acorde
nologice, a lipsurilor în asigu restiere sini slab gospodărite, mai multă atenţie acestor pro
Inţeleglnd Însemnătatea mă- s-a reflectat în creşterea efi rarea balanţei de materii p ri respunzător. Numărul Ingine nu asigură condiţii minime de bleme. Sindicatele din între
•u rilo r stabilite prin hotărîrea cienţei activităţii întreprinde me şl materiale, a întreţinerii rilor şl al tehnicienilor din a- confort. prinderi să analizeze mal atent
privind reglementarea progra rilor. Astfel, prin aplicarea me necorespunzătoare a utilajelor cesle schimburi este redus. situaţia existentă In flecare
mului de lucru şl întărirea dis todei drum ului critic la pro şi instalaţiilor, slaba disciplină Tocmai de aceea, în cadrul Deşi prin hotărîrea privind secţie şi să cuprindă cele mal
ciplinei, organizaţiile de partid gramarea lucrărilor de con- In muncă a condus la staţio schimburilor respective apar reglementarea programului de importante măsuri în contrac „Plominii" de beton armat al cuptoarelor Martin îşi trimit
au îndrumat comitetele de di- structli-m onlaj la I.C.S. Hune nări în tim pul schimbului, ca cele mai multe acte de indis lucru s-a stabili.t sarcina orga tu l colectiv cc se aprobă a respiraţia de foc spre Inalturile cerului hunedoreon.
reoţle din Întreprinderi sft ac doara s-a asigurai o folosire re au diminuat posibilităţile de ciplină tehnologică şi de pro nizării unor bufete pentru ser cum, cu ocazia adunărilor ge
virea de gustări în tim pul pau
ţioneze cu toată energia în ve mal judicioasă a utilajelor, producţie cu peste 20 000 tone ducţie. zelor, totuşi In numai cîteva nerale ale salariaţilor.
derea evidenţierii rezervelor ceea ce a contribuit la creşte aglomerat feros. Toate acestea slnt pauze, întreprinderi şi instituţii aces De asemenea, tot organelor Adunări generale tn C.A.P.
existente, iar cele puse în va rea cu circa 20 la sută a pro Neritmlcltatea producţiei la .locuri goale* în procesul de tea funcţionează fn mod cores sindicale le revine sarcina să
loare să se concretizeze In ductivităţii muncii. CC.V.J. a determinat utiliza producţie care nu-şî au nici o punzător. In mai multe între urmărească modul de acorda
creşterea productivităţii mun
Organizaţiile de partid, co rea necorespunzătoare a forţei justificare. Ele slnt doar re prinderi au existat bufele, care re a concediilor de boală de
cii. Pe Ungă măsurile privind mitetele sindicatelor şl organi de muncă, un număr mare de zultatul unor deficienţe de or către medici. Există sesizări că
creşterea gradului de mecani- zaţiile de tineret au întreprins din organizatoric, efectul mo însă au avut un profil neco- unii medici, lipsiţi de răspun De ce s-au înjum ă
tare şl modernizare a proce numeroase acţiuni cu caracter om-ore întreruperi în cadrul dului cum mai înţeleg unii sa respunzălor. A ici s-au vîndut dere, pentru anumite mici re
schimburilor.
selor tehnologice, e-a urm ării politlco-cducativ pentru a în Datorită slabei preocupări lariaţi să-şl rezolve sarcinile salariaţilor ulei, zahăr, pline compense, acordă unor persoa
ca aprovizionarea să se facă tări disciplina în rîndul sala pentru crearea stocului de de serviciu. şl oiţe produse alimentare ne ne clteva zile concediu de
cesare consumului pentru aca
In mod rllm lo şl la nivelul ce riaţilor, pentru creşterea răs să. La aceste bufete cumpără boală, fără justificare, neţlnînd
rinţelor producţiei, să fie mal punderii fiecărui angajat, în turile se făceau în tim pul pro seama că prin aceasta aduc tă tît veniturile din
Judicios organizate locurile de vederea îm bogăţirii nivelului gramului şl se pierdea timp de prejudicii materiale activităţii
muncă, repartizarea cadrelor cunoştinţelor profesionale. lucru preţios prin aşteptări la de producţie.
de muncitori, tehnicieni şl In
In întreprinderi, la locurile
gineri să se facă mal raţional de muncă, au fost organizate Programul cuprin
attt tn form aţiile de lucru, cft zootehnie ?
şl pe schimburi. O preocupare convorbiri cu salariaţii care au
mal susţinută există pentru avut absenţe nemotlvate, tn-
reaşezarea normelor pe baze tlrzleri şl plecări mal devre In şedinţa de birou a Comitetului ju Ponderea însemnată pe caic lipsa de furaje — relata coo
fundamentate ştiinţific şl s-au me de la program, s-a orga de 8 ore de lucru! deţean de partid, toate aspectele privind o ocupă terenurile destinate peratorul Ion Huneadi. Faptul
luat asemenea măsuri care să nizat discutarea operativă în cu ltu rilor furajere în cadrul că primăvara se păşuneazii pî-
ducă la creşterea gradului dc grupele sindicale a cazurilor îmbunătăţirea utilizării timpului de lucru C.A.P. Sarmizegetusa — peste nă tfrzlu zeci de hectare de
cointeresare a salariaţilor, de de indisciplină. La C.S. Hune au fost analizate detaliat. Totodată, au 80 la sută din suprafaţa agri fîneţe, că şl acum avem mari
folosire cft mal deplină a tim doara, E.M. Lupeni, l.M . Bar Pentru majoritatea salariaţi te pierderi s-au cifrat la circa colă a cooperativei, respectiv cantităţi de fînuri netranspor-
pului de lucru. za, U.V. Călan, F.G Orăştle şi lor programul de lucru repre 450 000 om-ore. Cel mal mare fost stabilite sarcini concrete organizaţii mal mult de 3 400 hectare — tete de pe clmp, că unii coo
La l.M . Barza, de exemplu, In alte întreprinderi s-au In zintă opt ore efective de mun număr de om-ore învoiri şl lor de partid, sindicat şi U.T.C., comitete oferă condiţii din cele mal fa peratori sustrag Imporbantc
au fost stabilite noi criterii de dicat măsuri pentru organiza concedii făiă plată se înregis vorabile pentru ca sectorul conlltflţl de furaje din avutul
cointeresare materială a sala rea mal bună a evidenţei pre că. Aceasta o. dovedeşte şi in trează la Combinatul carboni lor de direcţie, în vederea întăririi disci zootehnic să ocupe locul prin obştesc explică In mare măgu
ria ţilo r în vederea creşterii zenţei la serviciu a salariaţi dicele ridicat de utilizare a fer Valea Jiului, la C.S. Hu plinei, îmbunătăţirii condiţiilor de muncă cipal tn structura producţiei ră de ce înregistrăm pierderi
conţinutului de metal în mi lor, efectuarea pontajolui la fondului de timp, numărul nedoara şi In alte întreprin $1 a veniturilor unităţii. Ţlntnc1 serioase fn zootehnie.
nereul extras. S-au luat măsuri locul de muncă, s-a Intervenit redus al absenţelor, în vo irilo r deri ; aici, de fapt, se înregis şi altor factori care asigură o mai bună seama de condiţiile $i tradiţia Complettnd „tabloul* defici
şl pentru transportul mal rapid pentru îmbunătăţirea transpor şi concediilor fără plată, înre trează şi un mare număr de desfăşurare a activităţii de producţie. existentă în privinţa creşte enţelor, alţi vorbitori au c riti
al m inerilor la frontul de lu tului în comun, s-a întărit con gistrat în unele întreprinderi. absenţe nemotivate. rii animalelor, cooperatorii au cat pe bună dreptate consiliul
cru, cit şl la efectuarea schim trolul asupra intrării şi ieşirii Şi totuşi, analiza modului în In cadrul întrecerii iniţiate la chema prevăzut ca In anul trecut să de conducere penlru posivila-
burilor. Rezultate bune în folo din întreprinderi, asupra per care sînt folosite cele opt ore O atare stare de lucruri a rea organizaţiilor de partid ale municipiu realizeze peste 590 000 lei ve tea de care a dat dovadă în
sirea mal eficientă a forţei de manenţei la locul de muncă de muncă, în mai multe între testă slaba preocupare pentru nituri prin valorificarea produ privinţa gospodăririi suprafe
prinderi, a evidenţiat un în
muncă s-au obţinut şl la l.M. elp. crearea unei puternice opinii lui Bucureşti şi judeţului Timiş, un factor selor din zootehnie, ceea ce ţelor destinate producţiei de
Deva, E.M Petrlla, I.E.G. Paro- Ca urmare a măsurilor în semnat număr de abateri. de masă faţă de cel care se important trebuie să-l constituie tocmai reprezintă aproape 50 la sulă furaje, lipsa de preocupare
In prim ul rînd prezenţa la
şenl, şantierul Energocon- treprinse, s-a reuşit ca Indice locul de muncă si pontajuî se abat d e .la disciplina de pro din veniturile totale planificate pentru fertilizarea pajiştilor na
strucţil M intia unde, în urma le de utilizare a fondului de fac defectuos. Din unele son ducţie, care tntirzie, lipsesc mobilizarea salariaţilor pentru folosirea ale cooperativei. turale şi organizarea îngrăşă-
aplicării unor hotârlrl ale Con timp la Uzina .V ictoria* Că daje făcute la cîteva întreprin sau pleacă în tim pul serviciu raţională a timpului. Se impune ca în toa Contrar oricăror previziuni toriei de tineret bovin
siliului de M iniştri privind lan, I.C.T. Deva. IE. Deva, deri 8-a observat că un mare lui. S-a constatat că în multe optimiste contribuţia sec Nici activitatea cadrelor leh-
creşterea cointeresării mote- Fabrica de conserve Haţeg, în număr de funcţionari, cadre cazuri astfel de abateri se ma te unităţile productive să fie luate măsuri torului zootehnic la dezvolta nice n*a lost pe măsura
rlale şl extinderea normelor cu treprinderile de Industrie lo tehnice şl Ingineri vin cu în- nifestă la salariaţii tineri. Toc pentru repartizarea mai uniformă a sala rea economică a unităţii a fost aşteptărilor, acestea lim itîn-
motivare tehnică, timpul de lu cală, să fie de 96— 97 la sută, tlrzlere de 15— 20 minute Ast mai de aceea, organizaţiile de cu mult sub posibilităţile rea ciu-se doar la aplicarea tra
cru este folosit mal deplin. depăşind media obţinută pe fel, tocmai cadrele chemate să tineret vor trebui să cultive în riaţilor pe schimburi, iar asistenţa tehnică le, veniturile înregistrate la tamentelor şi întocmirea ra ţii
In multe întreprinderi cadre judeţ rîndul tinerilor un simţ rid i să fie asigurată în mod corespunzător.
le de Ingineri şl economişti Îmbunătăţirea utilizării fon asigure pregătire* şl organi cat ai respectării obligaţiilor acest capitol situ!ndu-se unde lor. Pe de alta parte, rezulta
zarea muncii lipsesc la înce
au fost îndrumate să desfăşoa dului de lim p a influenţat în perea lucrului, în momentul de serviciu, ol datoriei cetă Colectivele de organizare ştiinţifică a va la jumătatea celor planifi tele slabe în zootehnie se expli
re o muncă de concepţie mal bună măsură creşterea produc cînd de fapt trebuie acţionai. ţeneşti, să stimuleze preocupă cate. că şi prin aceea că. datori'.ă
susţinută. Ga urmare, au fost tiv ită ţii muncii. Pe ansamblul Slnt frecvente asemenea în tîr rile pentru ridicarea neconte producţiei şi a muncii au datoria să stu Care au fost cauzele ce au numărului ridicat de animale,
abordate o serie de probleme judeţului productivitatea mun zieri mal ales la C S.H., E.M. nită a nivelului cunoştinţelor dieze mai atent posibilităţile de cointere determinai o astfel de situa peste prevederile statutare, a
noi privind programarea şl cii a fost depăşită cu 2,4 la Ghelar, 1.GC.L. Deva. la une tehnlco-profeslonalc. ţie şi ce va trebui făcut pen flat în proprietatea cooperato
desfăşurarea producţiei, îmbu sută. De remarcat faptul că pe le unităţi din Valea Jiului. Cu multă uşurinţă se acordă sare materială a salariaţilor, prin creşte tru ca zootehnia să devină sec rilo r se diminuează sim ţitor
nătăţirea sistemului Inform aţio seama creşterii productivităţii încă învoiri şl concedii fără rea ponderii muncitorilor care lucrează în torul de bază al producţiei In producţia de furaje ce trebuie
nal, mecanizarea programării muncii s-a realizat întreaga Pierderi de timp se înregis plată, fără a se analiza temei cooperativă 7 să revină cooperativei.
şl urm ăririi producţiei, adop producţie suplimentară cu ca trează mai ales In unităţile nic motivele solicitărilor făcu acord, prin introducerea normelor cu mo Căutarea răspunsului la a Ridicarea rentabilităţii secto
tarea unor organigrame cit re s-a încheiat activitatea a- miniere la predarea şt prelua te. Sînt cazuri cînd se aprobă tivare tehnică şi alte metode, în vederea ceste întrebări a constituit obi rului zootehnic este una din
mal adecvate, al căror rezultat nulul 1968. rea schimbului. De asemenea, învoiri sau concedii fără pla ectul principal al dezbaterilor cerinţele de prim ordin ce
din cauza neorganizărll locu tă, fără ca solicitantul să pună utilizării cit mai complete a timpului de In codrul adunării generale ^a stau In faţa cooperatorilor din
rilo r de muncă, a lipsurilor în în cerere un motiv, alteori a lucru. cooperatorilor. Din darea de Sarmizegetusa. Din aspectele
pregătirea lucrului, în asigura ceasta se face pe bază de în seamă prezentată şi din dis relatate reiese că posibilităţile
rea cu scule sl piese, sînt m ul ţelegere, fără aprobare legală Organele şi organizaţiile de partid tre cuţiile cooperatorilor Lac Ili- dc care dispune unitatea In a-
te plim bări Inutile dlntr-o sec de către persoanele compe oni, Romulus lovănescu, Ion tcsl sens nu au fost nici pe
ţie In alta, se poartă discuţii tente. buie să ajute sindicatele şi comitetele de Huneadi, Paulin Toteştean şi departe epuizate. Creşterea
fără rost. Şl toate acestea în In opoziţie cu uşurinţa cu direcţie pentru a asigura condiţii optime Ion Popescu au reieşit cu cla producţiei de furaje la unita
sumează ore, zeci de ore Iro care se privesc pe alocuri în ritate neajunsurile ce s-au ma tea de suprafaţă. reducerea
site. voirile şi absenţele nemotiva de lucru in toate secţiile şi sectoarele. Să nifestai în organizarea şi des m ortalitătilor, ridicarea procen
Or, practic trebuie asigura te, la uncie întreprinderi se se urmărească aprovizionarea locurilor de făşurarea activităţii la fermele tului de natalitate la efectivul
te toate condiţiile, luate cele înregistrează încă un mare nu de animale. matcă, îmbunătăţirea condiţii
mai corespunzătoare măsuri măr de ore lucrate suplimen muncă cu materii prime şi materiale, cu Aceste deficiente s-au sol lor de hrănire şi în grijire a -i-
pentru ca tim pul de opt ore tar, peste program, sau în zi dat cu nercalizarea efectivelor nimalelor sînt principalele d i
afectat programului de muncă lele de repaus. O asemenea scule şi energie pentru a preîntîmpina şl a producţiilor planificate, recţii în care vor trebui între
să fie folosit din plin In sco practică duce la perturbaţii în orice stagnare a activităţii de producţie. ceea ce în final se oglindeşte prinse acţiuni energice de
pul producţiei, al activităţii în procesul de producţie, nu se fn diminuarea veniturilor pre către consiliul dc conducere,
treprinderii. lucrează efectiv opt ore, se Sub conducerea organizaţiilor de văzute cu aproape 300 000 lei. de către cadrele tehnice şi coo
Datorită folosirii neraţionale realizează productivităţi scăzu — N ici nu ne putem aştepta peratori.
a tim pului da lucru şi a for te, se descompletează efective partid,-organizaţiile de masă au datoria să Ia o situaţie mai bună cînd un îndeplinirea exemplară a in
m aţiilor de muncă. 10 la sută le etc. Astfel de situaţii s-au intensifice munca politico-educativă in număr de 60 de vaci au ră dicatorilor planificaţi şi a an
din m uncitorii care lucrează înregistrat mal ales la CC.V.J., mas nemulse mai mult de o gajamentului de a spori electi
în acord nu-şl îndeplinesc nor l.M. Hunedoara şi fn alle în rîndul salariaţilor, punînd un accent pe lună de zile, lipsind În g rijito vele de animale cu 2 la sută.
mele de producţie. O Influen treprinderi. rii necesari — spunea coope de a mări producţia c*e lapte
ţă negativă In utilizarea tim La I.I.L. Brad şl Orăştie se creşterea spiritului de răspundere privind ratorul Ion Popescu. Astfel cu 400 1 pe cap de vacă şi a
pului de lucru în unităţile e- practică sistemul de a nu în s-au pierdut cel puţin 3 000 1 realiza un spor dc creştere în
conomlce o are şl faptul că registra orele suplimentare, îndeplinirea sarcinilor, respectarea in lapte din producţia marfă. Rău greutate a tineretului bovin cu
doar 43 la sută din numărul ele fiind repartizate pe zilele strucţiunilor de lucru şi a regulamentelor este că nici acum problema 10 la sulă necesită mobiliza
m uncitorilor existenţi lucrează de lucru, conslderlndo-le ca În g rijirii animalelor nu este rea susţinută a cooperatorilor
în acord. Această situaţie nu depăşiri de normă. O atare si de ordine interioară. rezolvata, la brigada Păuci- la muncă pentru punerea In
stimulează folosirea judicioasă tuaţie denaturează depăşirile neştl existînd abia 3 în g riji valoare a tuturor posibilităţilor
a celor opt ore de lucru. Aşa reale ale normelor de timp. ŞTEFAN VRANNAY tori la 120 de vaci, fată de 10 oferite de condiţiile naturale
esţe cazul la .VJscoza* Lu Sînt stări de lucruri faţă de VASILE FURIR şi economice de care dispune
peni, U.V. Călan, F.C. Orăş- care organizaţiile de partid, activişti ai Comitetului cîţl slnt necesari. cooperativa agricolă.
tle etc. sindicale şl comitetele de di judeţean de partid — Este o situaţie cu totul
Un volum Important din recţie trebuie să la măsuri anormală să ne pllngem de N. TIRCOB
tim pul de lucru se pierde dtn hotărîte, care să ducă la u ti
cauza învoirilor şl concediilor lizarea mal bună a tim pului de
fără plată. In anul trecut aces lucru, a forţei de muncă.
Cerinţe ce aşteaptă
In laboratorul de aera) ol
Staţiei de cercetări pentru se-
a fi rezolvate euritote minieră de la Petro
şani, inginerul Alexandru Dieu
şi tehnicianul losif Dudâu ve
rifică aporotele necesare la
deţerminareo condiţiilor clima
terice din subteran.
La îmbunătăţirea gradului dc lor. Sînt multe exemple care
folosire a timpului de lucru arată că in atenţia comitetelor Foto : V. ONOIU
Calitatea superioară a cilindrilor de laminor fabricaţi la Câ- îşi aduc contribuţia şi unii fac de direcţie a stat şi această
lan depinde hotârîtor de respectarea riguroasă o disciplinei teh tori care privesc transportul sarcină. Prin colaborare strînsă
nologice in toate fazele. Acest lucru este binecunoscut şi de la locul dc muncă, asigurarea cu unităţile C.FR., DR.T.A,
modelorul Eugen Cozmescu sub a cărui îndrumare tinerii munci unor condiţii de igienă. de cele de gospodărie comunală,
tori învaţă sâ fie disciplinaţi şi exigenţi faţă de calitateo ope protecţia muncii, modul cum s-a asigurat un transport mai
raţiunilor executate. sînt soluţionate cerinţele de corespunzător al salariaţilor.
viaţă «1 sociala ale salariaţi S-a avut In vedere ca la dor