Page 36 - Drumul_socialismului_1969_02
P. 36
DRUM UL SOCIALISM U LU I
SECVENŢE INTERNAŢIONALE f i i i i i i i i i i i l i i i i i l i i i i l i i ..........,'!! I I ! !! !! l i ! ! ! !! !! ! I ! H ! ( ! ! ! I I I H I III l l l l l l l l l l l [U IM II 1111 li li1111 1 1 1 I I I I I \\\\W\Ij
"
—
>HHII!liiiii lllllllHIIIIIllll!!!!!!
H i ÎU l U ţ U\I UtUVvSS/V///î /TiTTtTj!
IT IT !......... i < • i >■ 1111111111 i 111 i 11 i i n Ti 1111 n 111111
r wi w i , i n ^ n u ' f mm**a C T
Raportul lui Luigi Longo Mişcări grevis ORIENTUL A PR O PIA T încheierea lucră
te in tarile • DECLARAŢIILE MINISTRULUI DE modificate decit dacă vor fi rilor Consiliului
stabilite de comun acord in
la Congresul P.C. Italian capitaliste EXTERNE FRANCEZ ® INTERVIUL PRI cadrul unei păci definitive şl pentru Comerţ
durabile care să prevadă gra
MULUI MINISTRU AL ISRAELULUI ® AN
BOLOGNA 10 (Agerpres). — a fost unul dintre prom ol-.i, In această luine actuală, a GLIA A CERUT CONVOCAREA U.E.O. • niţe sigure". şi Dezvoltare
In raporlul prezentat la al şi să contribuie, de asemenea, declarat L. Longo, dezbinată DUEL DE ARTILERIE LA GRANIŢA DIN LONDRA 10 (Agerpres). —
XU-|pa Congres al P.C. Italian, pe această bază, la depăşirea de contradicţii aspre de clasă, S p a n ia TRE IORDANIA ŞI ISRAEL. Guvernul M arii Britanii a ce GENEVA JO. Corespondentul
Luigi Longo, secretar general conflictului care divide lum ea noi. comuniştii, sintem de par rut luni secretariatului U niunii Agerpres, H. Liman, transmite:
al P.C.)., a amintit marile lupte socialistă $1 mişcarea comu tea socialismului, îm potriva Europei Occidentale să con Luni seara au luat sflrşit la
muncitoreşti, ţărăneşti şi stu nistă internaţională. Imperialismului, Îm potriva foa MADRID 10 (Agerpres). — CAIRO 10 (Agerpres). — In buie să devină o frontieră si voace pentru data de 14 fe Geneva lucrările celei de-a op
denţeşti clin ultimele luni, su In legătură cu situaţia din metei, îm potriva dezechilibru- Oamenii muncii din Spania tr-un interviu acordat postului gură” pentru Israel. El a a bruarie o reuniune „obişnuită" ta sesiuni a Consiliului pentTU
bliniind ră s-au conturat posi Orientul Apropiat, vorbitorul rilo r dramatice pe care le-au continuă lupta revendicativă, de televiziune din Cairo, M i- dăugat că Israelul nu a (ăcut a reprezentanţilor permanenţi Ccmert şl Dezvoltare. Raportul
bilităţi noi de alianţe şi de a afirmat că refuzul Israelului creat capitalismul şi colonia în ciuda măsurilor represive chcl Debre, m inistrul de exter nici o cerere pentru dem ilita at U.E.O. ta Londra pentru a sesiunii enumeră o serie de ho-
unitate intre clasa muncitoare, de a-şi retrage, aşa cum a ho- lismul, sîntem şl vom fi în şi a stării excepţionale. Potri ne al Franţei, a declarat, re- rizarea Peninsulei Sinai. Pe de discuta situaţia din O rientul
largi pături de intelectuali, lărît O N U., trupele de pe te totdeauna de partea marii miş vit relatărilor ziarului „L'Hu- lerindu-se Ia posibilitatea gă altă parte însă, Eshkol a spus Apropiat. M inisterul Afacerilor tărîrl adoptate în urma dezba
tehnicieni şi cercetători $1 ma rito riile arabe ocupate consti cări mondiale a popoarelor ca monite", In numeroase fabrici sirii unei soluţii situaţiei din că Israelul nu va restitui coli Externe al M arii Britanii a a- terilor, îndeosebi cu privire la
sele studenţeşti. S-a realizat tuie obstacolul de fond fn cău re luptă pentru pace, liberta şl uzine din Madrid, Barcelo O rientul Apropiat, că „cele nele Golan şi a respins orice nuntat că întîlnirea va avea noul deceniu al dezvoltării.
astfel o lărgire masivă a e- tarea unei soluţii politice care te şi progres. Este uşor de na, San Sebastian şi alte oraşe patru ţări, membre permanen compromis în legătură cu Ie loc la sediul U.E.O. Consiliul a hotărit reluarea ce
vantaiulni forţelor sociale In să alirme dreptul la existentă prevăzut că cu cil mişcarea spaniole, m uncitorii au între te ale Consiliului de Securi rusalimul. lei de-a opta sesiuni după ce se
teresate tnlr-o transformare al tuturor statelor şi să per revoluţionară va f( mai largă rupt munca in sprijinul reven tate, trebuie să-şi asume res Referindu-se Ia problema re A M M A N 10 (Agerpres). — cretarul general ai U.N.C.T.A.D.
democrată şi socialistă. mită stabilirea de relaţii de şl mal puternică cu atît mal dicărilor lor privind reducerea ponsabilităţile lor. şi, In caz fugiaţilor palestinieni, el a de Un purtător de cuvlnt m ilitar se va consulta cu statele mem
V orbitorul a reafirmat anga coexistentă paşnică. El a apre mare va fi diversitatea. A re săptămînii de lucru, recunoaş de nevoie, să acţioneze pînă clarat că ţara sa „este de a iordanian a declarat că unităţi bre.
jamentul comuniştilor italieni ciat ca anacronic refuzul de cunoaşte această diversitate terea dreptului la grevă, con la capăt, inclusiv în ceea ce cord de a reda unui număr de le iordanicne au ripostat In Delegaţia română care a par
pentru a se forma o alternati a se recunoaşte R DG. şi s-a este o premisă fundamentală stituirea unor sindicate mun priveşte controlul şi garanţia 40 000 de refugiaţi terenuri de noaptea de duminică spre luni ticipat la lucrările sesiunii, co-
vă democrată la actuala for pronunţat pentru respecta pentru a putea acţiona în ve citoreşti independente. Numai executării hotărîrilor ce vor fi compensaţie şi este gata să la tirul artileriei israeliene, ca operînd strîns cu celelalte de
mulă guvernamentală de „cen- rea principiului intangibili- derea unităţii şl pentru a face la Barcelona se află în grevă luate de către Consiliul de plătească anumite sume drept re a deschis focul la ora 21,30. legaţii, a făcut o serie de pro
tru-stlnga". tătii frontierelor. să înainteze, în acţiune şi în 10 000 dc oameni. Unităţi de Securitate". El a menţionat de compensaţii” . El a menţionat Canonada israeliană s-a extins puneri unanim apreciate de
devenind generală la un mo
Vrem să înfruntăm chiar din In continuarea raportului a ' luptă, o convergentă şi o voin politie au fost plasate in jurul asemenea „dreptul popoarelor în continuare că „dacă Iorda ment dat, de-a lungul întregii participanţi. Raportul Consiliu
de a-şi hotărî singure destinul
opoziţie, a spus el, problemele fost subliniată necesitatea ra ţă politică comună. Referln fabricilor in care se desfăşoa lor, atît pentru Israel, cit şi nia are nevoie de un port me- poziţii de la sud de Marea lui, care cuprinde o serie de
cele mai urgente pentru a con Italia să promoveze o politică du-se la rolul mişcării comu ră greve. dileranian i se vor acorda fa Moartă. Duelul de artilerie a sugestii şi idei enunţate de
tribui la procesul de colabora menită să facă din Mediterana niste Internaţionale, raportorul pentru popoarele arabe". M i- cilităţi în portul Haifa sau la As- luat sfîrşit la 4,30 dimineaţa. delegaţia română, subliniază Im
chel Debre a afirmat în conti
re sl de înţelegere dintre for o mare denuclearizată şi de s-a pronunţai In favoarea li nuare că evacuarea te rito riilo r hdod". Levy Eshkol a arătat că S-au semnalat victim e In rîn- portanţa cooperării economice
ţele de slînga socialiste, cato pace. Italia nu trebuie şi nu nei atitudini deschise fată de Ir la n d a ocupate reprezintă prim ul act dacă reprezentanţi ai orga iza- dul populaţiei civile. şl tehnlco-ştiintifice şl cea a
lice şi democrate şl la ma poate juca nici rolul de scut, toate celelalte forte revoluţio spre o reglementare justă şi ttel „E l Fatali" ar dori, partea form ării de cadre specializate
turizarea condiţiilor pentru o nici rolul de ţintă pentru ni nare progresiste şi democrate. durabilă. Bineînţeles, este fi israeliană este gata penlru con în problemele comerţului ex
nouă majoritate. Luigi Longo meni. De aceea este necesar Arătlnd că mişcarea comu DUBLIN 10 (Agerpres). — vorbiri directe. Premierul isra- TEL A V IV 10 (Agerpres) — terior. Raportul la notă de opi
a reafirmat apoi angajamentul să fie Îndepărtate cît mal cu- nistă a trăit în ultim ii ani şl Mişcarea grevistă din Irlanda, resc, şi rezoluţia Consiliului de ellan a declarat că „este orl- Comunicatul oficial dat publi niile delegaţiei române cu p ri
comuniştilor italieni de a face rînd toate bazele nucleare şl îndeosebi în lunile trecute, care de citeva zile paralizează Securitate o afirmă în mod ex cînd gata să se întîlnească cu cităţii la Tel A v lv afirmă că vire la măsurile necesare In
pres, că „evacuarea teritoriilo r
să se dezvolte procesul de u- străine care se află astăzi pe momente dificile în care au aproape întreaga Industrie a ocupate trebuie să fie făcută preşedintele Nasser". de pe teritoriu l Iordanian au vederea Inform ării opiniei pu
nltate sindicală. teritoriul Italian. Nu în apar apărut divergente profunde ca ţării, este pe punctul de a se prin recunoaşterea unor fron In cursul interviului, primul blice mondiale asupra activi
Referlndu-se Ia criza demo tenenţă la un bloc m ilitar îşi re au cuprins şl probleme de extinde şl a cuprinde alte sec tiere sigure şl recunoscute". ministru lsraelian a respins fost lansate asupra unei uzine tăţii U.N.C.T.A.D.
craţiei creştine şl a P.S.I., L. poale găsi Italia propria sa principiu, L. Longo a arătat că toare importante. Se crede că planul In cinci puncte propus de potasiu din regiunea M ării Consiliul a adoptat prin acla
Longo a arătat că Partidul So- securitate. mişcarea comunistă trebuie să o grevă de proporţii ar putea sâptămîna trecută de către pre Moarte aproxim ativ 10 proiec m aţii o rezoluţie prin care se
clallst Italian suportă consecin După ce s-a pronunţat In fa se elibereze definitiv de me fi declanşată de lucrătorii de NEW YORK 10 (Agerpres). şedintele Republicii Arabe U tile care au avariat instalaţiile aduc m ulţum iri fostului secrT-
ţele negative ale politicii de voarea unor acorduri mal vas toda dăunătoare a aprecieri la centralele electrice, din — Primul ministru al Israelu nite. El a declarat că „nu este tar general al U.N.C.T.A.D,, dr.
unificare soclal-democrală. La te in problema dezarmării nu lor sumare si a etichetărilor. transporturi şl de la serviciile lui, Levy Eshkol, a acordat un vorba de o reîntoarcere la si acesteia. Forţele israeliene au Râul Preblsch, pentru spiritul
rtndul său, criza democraţiei cleare şl convenţionale, L. Lon Acest pas, a spus el, este ne de aprovizionare cu combusti interviu săplămlnalului ameri tuaţia care a precedat războiul ripostat, deschlzînd tir de mor- în care şl-a desfăşurat acti
creştine este criza p oliticii u go a declarat: Pentru noi es cesar să fie înfăptuit dacă se bil. can „Newsweek", In care pre din Iunie 1967, actualele lin ii tiere in direcţia te ritoriului vitatea pusă In slujba Organi
nui partid care a guvernat Ita te fundamental ca poporul ita vrea să se înlesnească o con Pe de altă parte, m u n c ito rii. zintă poziţia tării sale fată de de încetare a focului nu vor fi Iordanian. zaţiei.
lia timp de peste 20 de ani şf lian să aibă garanţia că nicio fruntare sinceră de păreri $1 de la serviciile de întreţinere situaţia din Orientul Apropiat.
care trebuie să constate astăzi dată, în nici un caz, nu va ft de experienţă, desfăşurată în care au initiat actuala mişcare Levy Eshkol a precizat că Isra
că nu mat reuşeşte să fie stă- atras Intr-un nou conflict, că tr-o atmosferă de respect reci grevistă, au respins apelul li elul nu revendică „nici o parte
pfn pe situaţie. nîciodală teritoriul nostru, proc, fără nici un fel de a derilor sindicali de a înceta din te rilo rlu l ocupat pe ţărmul
Vorbind despre relaţiile cu poporul nostru nu va deveni mestec în treburile interne ale greva în aşteptarea unui acord vestic al Iordanului", dar a
catolicii, L. Longo a spus: ţinta unor atacuri atomice. Po altor partide, pornlndu-se de între sindicate şl patronat. subliniat că „acest fluviu tre-
dialogul a devenit un fenomen porul italian nu vrea să ducă la premisa că nimeni nu este CURIER • CURIER • CURIER
de masă şi tinde 6ă se desfă un nou război şl nu îl va du păstrătorul adevărului.
şoare In ju ru l m arilor proble re. In cazul în care cineva ar In legătură cu relaţiile din
tre ţările socialiste, raportorul
me ale păcii, reînnoirii sociale, voi să-l atragă, Intr-un război s-a pronunţat în favoarea unor Convorbiri
eliberării omului. agresiv, In baza mecanismului
Abordlnd problemele vieţii N.A.T.O — îm potriva voinţei relaţii Intre popoare egale, li
Internationale, secretarul gene sale şl încâlcind normele con bere şi frăţeşti, dacă se do La Bydgoszcz a luat sfîrşit Shaabi, în cursul escalei fă Uţl de acest geo. Satelitul a
socialistă, sovieto-ungare
ral al P C I. a declarat : Trăim stituţionale, el va folosi toate reşte să se construiască o ade cel de-al 17-lea Congres al cute duminică la Cairo în fost plasat pe o orbită geosta-
în epoca cuceririi spaţiului, armele pentru a răsturna regi vărată comunitate scriitorilor din Polonia. La lu drum spre patrie. Guvernul ţlouară la o altitudine de pes
dar o treime din omenire con mul care ar înţelege să-l ducă bazată pe o prietenie din con crări au participat delegaţi sud-yemenlt — a declarat Al te 35 000 de kilometri deasu
tinuă să trăiască în mizerie, la pieire. vingere şi de durată. din fntreaga ţara. invitaţi din Shaabi — este de acord cu pra arhipelagului Galapagos.
Iar pacea este ameninţată. In După ce a reafirmat poziţia In continuarea raportului MOSCOVA 10 (Agerpres) In In ţările respective şi au fost Bulgaria, R.D.G., Ungaria, orice încercare de conciliere
Întreaga lume are loc o re P.C.I. de dezaprobare a inter său, L. Longo a declarat: Con tre 6 şl 10 februarie, Janos discutate probleme ale dezvol U.R.S.S. Din România a parti din partea Republicii Arabe 6 6 6
voltă hotărîlă Îm potriva actua venţiei armate din Cehoslova siderăm că viitoarea conferin Kadar, prlm-secretar al CC. al tării relaţiilor sovieto-ungare. cipat criticul literar Georgeta Unite în legătură cu actuala
lei stări de lucruri, explodează cia, L. Longo a scos în evi ţă internaţională a partidelor P.M.S.U., a făcut o vizită prie R-prezentantii P.C.U.S. şl Horodincă şi scriitorul Con stare de tensiune dintre Cel mal mare avion de pa
o voinţă de contestare bazată dentă faptul că P.C I. atribuie comuniste şi muncitoreşli va fi tenească în UR.S.S. Cu acest PM.S.U, au făcut un schimb stantin loiu . Congresul a a- R.P.YS. şi R.A. Yemen. Preşe sageri din lume „Boelng-747”,
pe Idealuri de libertate, de valoare de principiu deplinei utilă numai dacă va reuşi să prilej, el a avut convorbiri cu Ies noile organe conducătoa dintele sud-yemenlt — arată care va putea transporta 490
dreptate şl egalitate. La orig i respectări a autonomiei şi su marcheze un moment impor Leonid Brejnev, Alexel Kost- de păreri în legătură cu pro re afe Uniunii scriitorilor din „A l Ahram" — s-a declarat de de pasageri pe o distanţă de
nea acestei mari zguduiri, se veranităţii oricărui partid co tant al procesului de relansare glîin. N ikolai Podgornli. Dm ltri blemele actuale ale situaţiei in Polonia. Preşedinte a fost re acord cu iniţierea unor trata 9 000 de km, fără escală, cu
află chiar reflectarea saltului munist $i oricărui stat socia a internaţionalism ului, de care Polianski, anunţă agenţia TASS. ternaţionale şl mişcării comu ales Jaroslaw Iwaszkiewicz. tive Intre reprezentanţii celor o viteză de 450 km la oră. a
calitativ pe care l-a străbătut list, respingerii oricărei teorii to ii avem nevoie. In cursul discuţiilor a fost e Au fost adoptate modlilcări la două state, indiferent la ce efectuat la 9 februarie primul
întreaga luine prin Revoluţia despre un partid şi un stal Italia socialistă pentru care fectuat un schimb de Informa niste şl muncitoreşti mondiale. statutul Uniunii Scriitorilor. nivel, pentru soluţionarea pro său zbor de Încercare pe ae
din Octombrie şi paşii înainte călăuză, şi deci respingerii o ri luptăm, a spus raportorul, tre ţii cu privire la construirea La 10 februarie, J. Kadar a S-a recomandat să se depună blemelor rămase fn suspensie. roportul Everett.
făcuţi treptat, treptat, după cel cărei teoretizări a unei aşa-zi- buie să fie o tară liberă, inde comunismului şt socialismului plecat spre patrie. eforturi in vederea editării li
de-al doilea război mondial, se unităţi politice şi de luptă, pendentă şl suverană, fără ipo nei reviste literare a tinerilor 6 6 6 6 6 6
într-o serie de ţări europene care nu este întotdeauna şi teci şi condiţionări străine, o scriitori polonezi şl să se a
$1 asiatice: de la revoluţia sub toate aspectele rezultatul tară in care opţiunile politice corde o atenţie sporită crea Din capitala Columbiei, co La spitalul de readaptare
chineză la prăbuşirea colonia unor dezbateri şi acceptări li vor fi hotărîte întotdeauna nu ţiei pentru copil şl tineret. respondentul agenţiei France din Philadelphia a fost pus
lismului, de la revoluţia cu- bere, fără nici un fel de ames mai de voinţa şi de interesele Presse anunţă că 2 000 de per la punct un braţ artificial din
bană plnă la victorioasa, eroi tec şl presiuni. oamenilor muncii şi ale po Tratative soane din oraşul Toca (depar mefal şl mase plastice, care
ca rezistentă a poporului viet L. Longo a declarat: „M iş porului italian. Aceasta, numai 6 6 6 tamentul Boyaca) au protestat va putea fl folosit de persoa
namez. Vrem ca această criză carea muncitorească şi comu aceasta, va fi legea fundamen Premierul japonez, Eisaku împotriva favoritismului ce nele cărora le-a fost amputat
profundă prin care trece lumea nistă, lumea socialistă nu pot tală care va călăuzi construi Sato, a declarat in Comitetul domneşte în administraţia lo unul din membrele superioa
să fte o criză rodnică, în stare pune pe al doilea.plan mo rea şi dezvoltarea noii socie iugoslavo — bugetar al Camerei Repre cală. Primarul oraşului, co re. Această mînă artificială
să promoveze o lume mai libe mentul naţional, d dimpotrivă tăţi. Aceasta este opţiunea zentanţilor că el va demisio mandantul poliţiei şl nume esfe dotată cu o baterie lega
ră şl mai dreaptă, o lume de trebuie să-l recunoască şi să-l noastră. na în cazul fn care va pierde roşi funcţionari au fost ares tă prin Intermediul unor elec
pace. Pacea este condiţia o ri valorifice, deoarece o colabo Raportorul a arătat că in încrederea poporului în pro taţi de demonstranţi. Victoria trozi de anumiţi centri ner
cărui progres civil si social. rare internaţională mai largă, sprijinul comuniştilor vine ca blema retrocedării Okinawel. Camacho de Azula, condu voşi al muşchilor umărului,
un element important de forţă,
In trecut, înainte de era ato o diviziune a muncii mai avan identitatea profundă care exis vesf-germane Răspunzînd la interpelările de cătoarea manifestaţiei, afirmă ceea ce tl permite mişcări a
mică, un popor se putea reface sată, chiar şl între ţările so putatului socialist Kanjl Ka- că membrii unei singure fa semănătoare unul braţ nor
după război. Astăzi un război cialiste. pot fi create numai tă intre obiectivele penlru ca mal.
ar însemna distrugerea omeni respectlndu-se cu rigurozitate re luptă şi interesele naţiunii wasaki. primul ministru a m ilii deţin cele mal importan
rii. Longo a arătat apoi peri particularităţile fiecărui popor şl ale maselor largi populare. BONN 10 (Agerpres) t— La de asemenea, schimbul de ex subliniat că, după ce Oklna- te funcţii oficiale In locali
colele tendinţei de a lăsa pro şl ale fiecărei ţări. In ultima parte a raportului Bonn au avut loc convorbiri perienţa în domeniul tehnic, wa va fi realipită, el nu va tatea Toca şf a acuzat auto 6 6 0
blemele nerezolvate. Această Condamnind atitudinea a- său, Longo a spus că P.C.I. es între Karl Sclnller, m inistrul producţia In comun şi pătrun accepta nici un fel de aran rităţile locale de comiterea
tendinţă se manifestă în refu deptilor atlantici ai relansării te un partid de masă, un partid economiei al R.F. a Germaniei, derea în comun pe pieţe Ierte. jamente cu Statele Unite fn unor Ilegalităţi. Serviciile meteorologice
zul încăpăţînat de a recunoaş războiului rece şi ai cursei care vrea nu numai să indice şi Toma GranfiL membru al In vederea promovării coo urma cărora bazele militare Autorităţile departamentale franceze au anunţat că. anul
te actuala realitate din A sia; înarmărilor, L. Longo s-a pro perspective, ci şi să înfrunte Vecel Executive a R.S F. Iu perării, va fi format un comi americane de aici ar primi au înfiinţat „o comisie de pa acesta, la Paris şl împreju
adică de a recunoaşte RD. nunţat în favoarea unei poli problemele sl să Ie rezolve. goslavia, cu privire la relaţiile tet mixt, alcătuit din reprezen statutul unul „district spe ce’* compusă din ofiţeri de rimi, luna ianuarie a fost ne
Vietnam, R.PD. Coreeană, tici îndreptată spre desfiinţa Vrem să asigurăm pe viilo r economice dintre cele două tanţi ai guvernelor şi econo cial" în afara jurisdicţiei ni poliţie şi funcţionari din Tun- obişnuit de caldă. Tempera
drepturite legitime ale Republi rea simultană a pactului atlan dezvoltarea democraţiei de ţări. In cursul convorbirilor a miei celor două ţări. Comitetul pone. ja, capitala departamentului tura medie înregistrată fn ia
cii Populare Chineze în cadrul tic si a Tratatului de la V ar partid, să actualizăm şl să re- fost analizată evoluţia de plnă va avea sarcina să examineze Boyaca care a soşlt la Toca nuarie 1969 a fost cea mal ri
O.N.U. şi rolul ce revine a- şovia. înnoim organizarea partidului, acum a colaborării economice. toate posibilităţile cooperării 6 6 6 pentru a calma situaţia. dicată din ultim ii 90 de ani.
ceslel mari ţări în construirea Raportorul a arătat că P C I. normele vieţii sale interne, Ambele părţi şi-au exprimat economice, tehnice şi indus In tot cursul lunii, mercurul
unei noi lumi. Dincolo de deo va căuta să colaboreze cu toa metodele sale de muncă şi de satisfacţia în legătură cu re triale şi să găsească soluţii Curtea supremă din Pakis 6 6 6 termometrelor nu a coborît
sebirile profunde Ideologice sl te forţele de stingă din ţările conducere. Sarcina pentru ca zultatele obţinute pînă In pre penlru problemele care se vor tanul de vest a cemt guver niciodată sub zero.
politice, care ne despart în occidentale, în convingerea că re luptăm, înaintarea spre so zent $i au constatat existenta ivi. nului eliberarea din închisoa Autorităţile salgoneze con
prezent de tovarăşii chinezi, a aceste forte sînt chemate nu cialism, în democraţie şi pace, unor posibilităţi de extindere In cursul după-amiezii, To re a fostului ministru de ex tinuă arestările în rindul per 6 6 6
declarat el, noi urâm Chinei numai să caute toate conver într-o societate avansată din continuă a colaborării pe bază ma Granfil a fost prim it de terne. Zulilkar AU Bhutto, si soanelor bănuite că desfăşoa
socialiste să contribuie In mod gentele posibile în domeniul punct de vedere Industrial, es bilaterală şi multilaterală cancelarul Kiesinger. Cu acest trimiterea acestuia la reşe ră acţiuni împotriva guvernu Forţele armatei populare
pozitiv la afirmarea unor noi luptei pentru lichidarea blocu te o sarcină nouă din punct de In urma convorbirilor, Gran- prilej a avut loc o convorbire dinţa sa din Larkana, unde lui sud-vletnamez. Ziarul din provincia Ha Tay au do-
re laţii internaţionale în con rilor, ci şi pentru a efectua o vedere istoric — a spus în în fil şi Schiller au semnat acor In cadrul căreia au fost abor ar urma să lie ţinut în stare „Saigon Post" relatează că 6 berit duminică un avion ame
cordantă cu cele cinci princi legătură între luptele muncito cheierea raportului său secre dul cu privire la colaborarea date unele probleme privind de arest Ia domiciliu — In persoane, majoritatea dintre rican de recunoaştere fără
pii ale coexistentei paşnice e reşti sl democrate din diferi economică, Industrială şt teh dezvoltarea relaţiilor economi formează agenţia Associated e! tineri, au fost arestate şl pilot, care violase spaţiul ae
laborate la Conferinţa de la tele ţări la nivelul Europei oc tarul general al Partidului Co nică între Iugoslavia şi R.F. a ce dintre Iugoslavia şi R.F. a Press. vor fl deferite tribunalului rian al R.D. Vietnam, transmi
Bandung, la care RP. Chineză cidentale şi al Pieţei comune. munist Italian. Germaniei Acordul prevede, Germaniei. militar pentru că ar fl difu te agenţia V.N.A. Numărul
rizrr. 6 6 6 zat lista unul „guvern al pă total al avioanelor americane
cii". doborîte deasupra teritoriului
Port-avionul „Forrestal" şl R.D. Vietnam se ridică in
clpa Ia expoziţiile internaţiona de flori, la care vor lua parte trei distrugătoare aparţinînd 6 6 6 prezent la 3 264.
Velingrad— oraşul florilor le de la Moscova şi Leningrad. firme din Austria, Cehoslovacia, ţionată in Marea Medllerană Agenţia D.P.A. informează 6 6 6
Hotel a şasea a S.U.A. sta
Liubliana, Zagreb, Erfurt, Paris,
Olanda,
Iugoslavia,
Polonia,
România, Ungaria $1 Uniunea
Beirut...
bul, într-o vizită de şapte zi
In Berlinul occidental au de
Cu ocazia Zilei femeii — 8 Sovietică. au sosit luni în portul Istan- că 20 de spanioli domiciliaţi Mareşalul I. I. Iakubovskl.
Deşi Însoţită de un oarecare găseşti în plină primăvară. 24 de ore pe pieţele din Nor M artie — la Sofia se va orga GH. tEVA le. Sosirea acestor nave m ili clarat greva foamei în semn comandantul suprem al For
risc, o plimbare in miez de Sub cupolele de sticlă se în vegia, Irak, Canada sau Kuwe niza o expoziţie internaţională Corespondentul Agerpres la Sofia tare americane a provocat vil de protest împotriva stării ex- ţelor Armate Unite ale state
iarnă, cu zăpezi abundente ca tind cît vezi cu ochii nenumă it. A nul trecut am tăiat circa proteste fn rindul unor largi ceptlonale şl arestărilor efec lor participante la Tratatul
în anul acesta, este de natură rate straturi cu garoafe, cri 11 milioane de fire de garoafe, pături ale populaţiei turceşti. tuate In Spania. de Ia Varşovia, a sosit luni Ia
să lase impresii de neuitat ce zanteme şl trandafiri înfloriţi, cîte 40 000-70 000 zilnic. In a Au fost difuzate manifeste Berlin.
lui care vizitează Velingradul, îm binările neobişnuite ale cu cest an vom tăia 27 milioane. chemlnd populaţia din Istan* 6 6 6
De o parte şi de alta a şoselei lorilor, aroma şi parfumul îm Nu este puţin, dar totuşi nu es bul să participe la acţiuni de 6 6 6
care ne duce din cîmpia M ări bătător, gingăşia şi frumuseţea te sulicient pentru ca toate ce protest. Ministrul apărării ai Repu W illy Brandl, vicecancelar
tei spre înălţim ile M unţilor Ro- lor ne atrage tot mai Înspre rerile să poată fi satisfăcute. blicii Sud-Africane, P.W. Bot- şi ministrul afacerilor exler-
dopi. priveliştea este de un interior. O adevărată împără P riviţi acest strat cu ga 9 0 6 ha, a declarat că forţele ae al R.F. a Germaniei, va
deosebit pitoresc. Pădurile cu ţie a flori lor. Iar In m ijlocul roafe, ne îndeamnă directorul. riene sud-africane vor fi sosi Ia 14 februarie la Roma
brazi,- albul imaculat al poieni lor, zeci de tinere fete, cu ca Intr-adevăr florile de aici sînt Potrivit unui raport difuzat modernizate. El a adăugat Intr-o vizilă oficială. El va
lor, casele răzleţe de munte petele aplecate, tăiau cu aten mai mari, mal bogate, cu aro de agenţia Kaosan Pathct I.ao, că un rol important fn conferi cu ministrul de exter
parcă se odihnesc sub povara ţie, sau îngrijeau straturile. ma puternică şi codita tare, fn cursul anului 1968 forţele dotarea aviaţiei sud-africa ne, Pletro Nennl, fn legătură
zăpezii. Drumul în serpentine Grăbite, cu elan tineresc, ele deosebindu-se de celelalte A patriotice laoţlene au scos din ne tl vor avea rachetele a i cu unele aspecte ale actualei
se termină In depresiunea stră parcă revarsă frumuseţea tine ceastă specie de floare — ne luptă pesle 7 000 de militari caracter defensiv şl că Repu situaţii Internaţionale, N.A.T.O.
juită de vîrfu ri semeţe. A ici se reţii lor în gingăşia florilor. spune interlocutorul — este se Inamici. Totodată, patrioţii la- blica Sud-Africană a alocat şl Piaţa comună, precum şi fn
află llnărul oraş Vclingrad, fo r Nu ne-a fost uşor să parcurgem lecţionată de A Baikov, agro otienl au distrus 61 de vehi aproximativ jumătate de mi legătură cu relaţiile dintre
mat din împreunarea celor trei zecile de blocuri acoperite cu nomul staţiunii experimentale cule militare ale forţelor ina liard de dolari fn cursul u lti cele două ţări.
comune, Ceplno, Ladejne şl Ca- sticlă, să vedem totul. complexe din comuna Nego- mice si 143 avioane ameri milor ani. penlru dezvoltarea 6 6 6
menita. Localitatea poartă nu Ne-a venit în ajutor direc van. Cincisprezece nuanţe de cane. aviaţiei sale militare. Preşedintele Consiliului de
mele cunoscutei luptătoare an torul serelor, Stoian Derlbal- culori se cultivă din această Miniştri al U.R.S.S., Alexel
tifasciste, partizana Vela Peeva, tov. Tot ce vedeţi aici a fost specie de garoafe, iar medalia 6 6 6 Kosîghln, a primit luni pe mi
căzută eroic In lupta de elibe construit începînd din anul de argint obţinută la Expozi nistrul afacerilor externe al
rare. Faimei de centru turistic, 1964. In anul următor au strălu ţia de la Erfurt (R D G.), în sep Ziarul „A l Ahram” publică La Cape Kennedy a fost R.S. Cehoslovace, ian Marko,
de importantă staţiune balneo cit în soare geamurile prim i tembrie trecut, reprezintă o declaraţia făcută de preşedin lansat duminică satelitul de aflat tntr-o vizită oficială în
climaterică, cu cele 70 de Iz lor 12 000 mc2 de sere, iar azi recunoaştere a realizărilor cul tele Republicii Populare a telecomunicaţii „Taccomsat", U.R.S.S., la invitaţia guvernu
voare ale sale ce o Înconjoară, ele se întind pe o suprafaţă de tivatorilor de flori din Bulga Yemenului de sud, Kahtan Al unul din cel mar* mari sate- lui sovietic.
1 s-a adăugat în u ltim ii ani şl 20 ha Construcţiile sl Instala ria. Am mai aflat că plnă în
aceea de „oraş al flo rilo r". A ţiile sînt din cele mai moder anul 1970 suprafaţa serelor va
cest nume şl l-a dobîndit de ne Căldura este furnizată de fi extinsă cu alte 50 ha.
scurt timp, de cînd au fost con apa caldă. Ea ajunge la fieca La diferite expoziţii interna
struite aici de întreprinderea re rădăcină, dă viată fiecărei ţionale, florile întreprinderii
„Bulgarlvet” cele mai mari sere tulpini. Temperatura din inte „B ulgartvel" au fost premiate CURIER • CURIER • CURIER
pentru flori din Bulgaria. rior se reglează automat... cu 23 medalii de aur, 20 de
Cu tot gerul de afară şi ză Florile noastre pe care le ve
pada eare-ţi scirtîie sub picioa deţi şi pe care am început să argint şi 14 de bronz. In anul
re, în sere al Impresia cft te le tăiem azi se vor afla peste acesta, întreprinderea va parti- In serele de fiori de la Velingrad.
REDAgŢZA ŞI ADMINISTRAŢIA ZIARULUI r str. Dr. Petra Groza nr. 35, telefon 23 17, 12 75, 15 85. — TIPARUL i întreprinderea poligrafica Haoedoara-Deva.