Page 38 - Drumul_socialismului_1969_02

. d r u m u l s n a a i i n

S U S m m m m

EDUCAŢIA PATRIOTICA DEBUT
Astfel se intitulează revista
Duminică, prin spectacolul editată de Liceul „Avram „Sargeţia" s-a oprit ia Deva
de la Şoimuş, a avut loc des­ lancu'1 din Brad, din care
chiderea lazel Intercomunale primul număr a sosit la re­
a celui de al lX-lea Concurs dacţia noastră. Oglindă fide­ „In ultimele 24 de ore s-au ia Muntoiu, Mihat Luppa, — din grupul vocal al liceu­
ACTIVITATEA CUlTURALi a) artiştilor amatori. Cele pa­ lă a unor eforturi creatoare, înregistrat presiuni arteriale (şcoala generală nr. 4), Nico- lui pedagogic — dă glo s
tru comune prezente in între­
demne de intreaga noastră
„Mamei* de Ion
Chirescu,
maxime pe cap de concurent,
lela Hentlu şi Drăgan Mun-
cere (Bălţa,
Cerleju de Sus,
Hârâu, Şoimuş) au oierii sutelor apreciere, revista debutează din cauza masei de întrebări leanu (liceul pedagogic). umpllnd &ala dc căldură, dar
de spectatori, cîteva momente cu un clişeu care înfăţişează ce se anunţă dinspre sud-es- Nicro/oanele sini puse In nu şi pretenţiile juriului.
clădirea liceului brâdean, iar
lată insd cd o probă de is­
tul tării... Au mai fost înre­
reuşite de cîntece şi jocuri pe prima pagină profesoara gistrate transferări alternati­ funcţiune. Legăturile cu echi­ teţime, la care participă în­
pajele din Braşov şi Rîmnicu
moţeşti sau de pe Valea M u­
DE MASA reşului. S-au remarcat îndeo­ Georgina Rovenţa semnează ve de curenţi de aer rece şl Vilcoa, cu profesorul exami­ treg echipajul, aduce „Sarge-
un „Cuvint înainte'' însufle­
cald..A.
ţia ' iarăşi In Irunte. Emoţii
nator şl furiul din Bucureşti,
sebi dansatorii din Hărţăgani
ţii, din care cităm : „Şi
nu
proba
puternice. Se anunţă
şl Fornădle, grupul
din
iolclorlc
desprins
Fragmentul
vean, care şl-a împrumutat
din Vărmaga (colindători şl întîmplâtor revista noastră buletinul meteorologic, întoc­ s-au stabilit. Echipajul de- de liztcă. Clipele trec. Roze-
căluşari) şi ciţlva din cei pes­ poartă numele de „Tulnice mit cu precizie de „ meteoro­ numele de la apa Sargeţiei, la din acul tnlipt jntr-un dop
te 20 de solişti vocali (Cimpoi din Zarand". Pentru viaţa logul'' Carmen Şerbănescu— a pornit la drum cu îndem­ prinde a se roti la căldura c -
Mariana — Băiţa, Demian HI. noastră, a celor de aici, tul­ trim is special din partea Ra­ nul adresat colegilor din Bra­ manatâ de flacăra lumlnă.ril.
ecesltatea răsplndirll ţului nostru, ca „Memoria pă- manifestările noastre programe şl Popa Voturia — Hărţăgani. nicul are un sens aproape diodifuziunii romane — nu şov şi Rîmnicu Vilcea: „Clnd Dar cel de la Braşov şi V il-
largi a cunoştinţelor cul- m lntulul natal* şl „Caravana bogate in Idei, variate în for­ Popa Dorica — Vărmaga, Cor- simbolic. Glasul lui, care a lost deloc un ,,timp proba­ veniţi In cetăţile regilor daci, cea se anunţă cu o clipă Îna­
tural-şlllnţifice In rlndul muzeistică", care s-au bucurat mele de prezentare, atractive dean Vlorina — Şoimuş). se-nfiripâ şi se stinge peste b il' . înregistrările s-nu lăcut luaţi In palmă pămlnt tea- inte. Şi, deşi răspunsul spe-
i n i l o r rezidă In însuşi com­ şl te bucură de o bună p ri­ pentru toate vîrstcle, pentru Unele cămine culturale s au culmi, e însuşi glasul popo­ In sala „A rta ' din Deva, In \'dn cu iz de istorie şl ascul­ ciallstu/ui din echipai — O-
plexul proces de transformări mire din partea publicului. A st­ tonte preocupările, pentru prezentai cu montaje literar- rului din acest colţ de ţară". prezenta a sute de pionieri, taţi glasul acestui pămlnt,..'. llvlu Maiorescu — primeşte
pe care-1 străbate tara noas­ fel de manifestări s-au desfă­ lotl oamenii dornici să-şi pe­ nnizicale, colective ce nu pot Semnatara articolului adre­ cu clte\'a clipe înainte ca e­ $I, parcă pentru a nu dez­ din partea prolesorulul exa­
tră şl la care Ia parte întregul şurat la Costeştl, Ţebea, Mlhăi treacă timpul liber, astfel Incit concura Intr-o Întrecere a ior- sează in final „o urare in chipajul „Sargelia“ să-şi ia minţi numele dat echipajului, minator ca lllica tlvu l „exce­
pupor Ridicarea nivelului cul­ leni, Bala de Crlş etc., unde să se recreeze civilizat şi să m aţillor muzicale şl coregrafi­ startul In emisiunea-concurs prima întrebare adresată lent', timpul...
tural — prin generalizarea ln- e-au produs sinteze de trăiri cu ce. cum este concursul al IX- „f:xpedi(ie pionierească „Sargeţiei* făcea apel la cu­ A r II dorit concurenţii şi
vflţăm îniulul de 10 ani — puternice rezonanţe patriotice evolueze spiritual lea, ci, eventual, Intr-un con­ Şi, Hindcă acum cunoaştem noştinţele de Istorie. Specia­ sulele de susţinători din sală
ampla raspîndîre a cunoştinţe­ A cţiunile cultural-educatlve curs de teatru. De asemenea, „TDLHICE DM atmosfera In care a debutai lista In materie — Adina să clştige echipajul „Sarge­
lor din domeniul ştiinţei, lite ­ ce se întreprind şl care v i­ Prof. CAROL DROZD unele formaţii (Liceul din Cer- In întrecere echipajul pionie­ .Molora — n-a avut nevoie lia ' excursia din vacanţa do
raturii şl artelor — prin confe­ zează educaţia patriotică ar ctş- secretarul Comisiei judeţene tej, brigada artistică din Pău- rilor din municipiul Deva, sd de tic-tacul metronomului. In primăvară. Se vor bucura de
rinţe, broşuri de popularizare, tlga Jn forţă şl semnificaţie pentru râspîndirea cunoştinţelor llş). erau alcătuite dîn elevi — ZARAND" lacem cunoştinţă şi cu mem­ primele zece secunde răspun­ ea, insă, colegii lor braşo­
reviste, filme, emisiuni de ra­ dacă ar avea ca suport cunoaş­ mult mal potrivite pentru un brii lu i: căpitan — Mihaela sul, fmbrdcaf Intr-o haină a­ veni. Membrii echipa/ului
dio şl televiziune etc. — fac terea şl folosirea judicioasă a cultural-ştiinţifice concurs şcolar. Sfnhmbreanu (şcoala genera­ leasă, a primit aplauzele „S argelia' n-au clştigat con­
posibilă In prezent abordarea realităţilor locale, ceea ce lă „Dr. Petru Groza'), mate­ spectatorilor si nota 10. cursul, dar cunoştinţele şl
unor probleme mal complexe, le-ar conferi o mal mare Indi­ matician — Sorin Stoica, II- Probele următoare aduc e­ pregătirea lor şcolară, dove­
mal direct ancorate în ultim e­ vidualitate şl putere de con­ limba latină : „Vivat, eres- zlcia n — O liviu Maiorescu. moţii. Rezultatul înscris la dite zl de zl In faţa prole-
le descoperiri ştiinţifice pe vingere. Acest aspect este, cat, floreat I", urare la care chimist — Carmen Timişan, sport se pare că delavorizea- sorilor, slnt un clşlig tot atlt
plan mondial, In cele mal noi din păcate, de multe ori Igno­ subscriem din toată inima. istoric — Adina Mntora, geo- 7.Q echipatul „Sargeţiei'. Trec de meritoriu.
realizări tehnici sau literar- rai sau realizat In mod nesa­ Cu ocazia împlinirii a 99 (tral — Dieter Herman (liceul minute, In care vocea fluidă LUCIA LICIU
artistice. Totodată, m aturiza­ tisfăcător. de ani de existenţă a Liceu­ pedagogic), sportivi — Ange­ a solistei Veronica Uzunov
rea culturala a satului a creat Unul din aspectele pe care lui „Avram lancu", profeso­
nu numai o receptivitate la comisia Judeţeană pentru răa- rul Dorin Crişan semnează
un pivei mal Înalt a maselor, plndirea cunoştinţelor cultural- un articol intitulat „99 de ani
dar şl posibilităţile unei con­ ştllnţifice le studiază in mo­ de intensă activitate in ser­
trib u ţii active a Instituţiilor mentul de faţă este rolul con­ viciul marilor idealuri ale
culturale la valorificarea supe­ ferinţelor. Din cele constatate neamului".
rioară a unor resurse poten­ pînă acum am vrea să atragem Paginile de beletristică sînt ÂLIXLEA C O N C U R S PE TARA
ţiale locale, fie din domeniul e­ atenţia asupra unul fapt : unele bogat reprezentate, abundind
conomic, fie din cel spiritual. conferinţe sini prea generale, în creaţii demne de reţinut.
Ceea ce caracterizează as­ fiind valabile pentru orice lo­ Semnează poezie : Coza Le-
tăzi sistemul formelor de râs- calitate. Este necesară o dife­ tîţia, Spînu Petru, Lâzăruţ
pîndire a cunoştinţelor cultural- renţiere mai mare a acestor Voicu, Leahu Viorel, Paşca
ştiinţifice este varietatea, cali­ conferinţe (atlt tematică, cît Viorel, lonescu-Heroiu Ale­ Pînă seara lîrziu, ferestrele maţia dc dansuri vor participa cauză, repetiţiile nu se pot fa­
tate pe care l-o Imprimă di­ şi geografică) si, de asemenea, xandru, Faur Maria şi Şte­ mari ale cluburilor şl Casei la faza Interjudeţeană. Celelal­ ce la nivelul exigentelor.
versitatea inepuizabilă a con­ cei care ţin aceste conferinţe fan Gheorghe, elevi ai liceu­ de cultură din Hunedoara sint te formaţii vor cunoaşte emo­ Cu totul alta este situaţia
ţinutului şl competenţa variată sfl cunoască sl să folosească lui. Proza este reprezentată cuprinse de o lumină intensă. ţiile concursului, o dală cu la clubul „Constructorul". D i­
a celor cărora 11 se adresează temeinic specificul local, preo­ de Spinu Petru, Niţâ Lazâr, Veniţi de pe şantiere sau din întrecerile din cadrul fazei mu­ rectorul clubului, tovarăşul
O preocupare esenţială a Co­ cupările oamenilor, tocmai Sinea Doina, Leahu Viorel, secţiile combinatului, sute de nicipale Gâman Lambraehe, îşi e xpri­
artişti amatori, care s-au dedi­
misiei Judeţene pentru răspln- pentru a mări forţa de convin­ elevi ai aceluiaşi liceu. Lite­ cat cu pasiune artei interpreta­ — Întotdeauna. form a|l|le ma satisfacţia pentru sprijinul
direa cunoştinţelor cultural- gere a expuneri! lor. ratura autohtonă este înso­ tive, consacră repetiţiilor ne­ clubului „S lderurgistur s-au pe care-I primeşte din partea
stiinţifice este educarea oame­ Pentru o eficienţă sporită a ţită de reuşite traduceri din numărate ore din timpul lor Impus nu numai prin măies­ comitetului U T C . din cadrul
nilor muacil în spiritul dragos­ m anifestărilor educalîv-petrio- opera marilor creatori ai li­ liber, se străduiesc să-şi de- tria artistică, cl şl prin varie­ întreprinderii de construcţii
tei faţă de patrie şi popor, al lice este nevoie de o conlucrare teraturii universale ca ; Ce- săvlrşească măiestria artistică. tatea programelor, prin inedit. siderurqice, avînd un număr
devotamentului fată de Parti­ mai 6lrînsă cu organizaţiile hov, Baudelaire, Robert Sout- La clubul „Siderurgistul", la Ce veţi prezenta nou, la con­ mare de tineri la repetiţii.
dul Comunist Român, al sen­ U T.C, dtn oraşe sau comu­ ^hey, Maupossant, Daudet, clubul „C onstructorul" sau la cursul actual ? — Cit priveşte participarea
noastră la concurs, a menţio­
tim entului de mlndne naţio­ ne. Aceste activităţi răspund Prevert. Traducerile aparţin casa municipala de cultură, nat tovarăşul Gfiman, ne-ain în ­
nală. Sînt cunoscute manifestă­ unei rţevol fireşti a tineretu­ elevelor : Florea Corina, Sa- zeci de săli cunosc, incepfnd scris cu orchestra de muzică
rile de mare amploare din lui de a-şi cultiva aptitudinile, va Monica, Ene Georgeta, cu orele după-amiezii, o in ­ populară, II solişti vocali şi
judeţul Hunedoara, ca cele de a se Instrui prin mijloace Oncu Monica, Zâhuţ Rodica tensă animaţie. .Sînt zile pline Avanpremieră instrumentişti, un,,grup .vocal,
prilejuite de aniversarea a 120 mQdqrne de transmitere a cul­ şi Irimta Angeia. de muncă Sn vederea partici­ o formaţie de dan"stiri şl ‘o b ri­
de ani de la revoluţia din a­ turii Ne gîndim să ne folosim Un mare spaţiu este re* pării' la primele faze ale celui gadă artistică a clubului AUt
nul 1848, a 110 ani de la U ni­ In viilo r mai mult de forţa de zervat valorificării folclorului de al lX-lea Concurs al forma­ hunedoreană taraful cît şi soliştii şi-au ales
rea Principatelor, sau 50 de ant atracţie a clnematogralelor, din ţara Zarandutui, cules ţiilo r artistice de amatori Hu- repertoriul din cele mai fru ­
de la Unirea Transilvaniei cu programelor televiziunii etc de Herbei Nichifor, Tudoran nedorenii au de apărat, la a­ moase melodii, specifice ţinu­
România Pentru sărbătorirea In acelaşi timp, vom face ca loon, Oiştea Dorina, Lâzâ- cest concurs, o tradiţie, au de turilor hunedorene.
semicentenarului unirii, un m ij­ timpul petrecut în faţa ecranu­ ruţ Voicu, Faur Maria şi Dră- rccfştigat locurile fruntaşe pe . — In primul rînd, formaţia
loc Inedit de educaţie patrio­ lui să fie mal folositor. Nu goi Cornelia. Menţionăm două care le deţin la concursurile corală va avea un repertoriu Ultim ul popas I-am făcut In
municipală de cultură
casa
tică a fost organizarea unor ne vom opri la simple prezen­ bocete de o desăvîrşilă fru­ precedente. Corul siderurgişti- nou, cu piese valoroase. Care Profesorul Florin Izdrăilâ d i­
impresionante înM lnirl cu ve­ tări înainte de începerea pro­ museţe comunicate de Faur lor este laureat şi deţinător a! anume? Vrem să fie o... sur­ rectorul acestei instituţii, a
chi participanţi la unire, In gramului sau la explicaţii pe Marîa. \ premiului Uniunii Compozitori­ priză pentru spectatori ! La menţionat că, la actualul con­
principalele centre din judeţ loc, ceea ce ar fl de natură Revista mai cuprinde texte lor, formaţia de dansuri şi or­ dansuri. instructorul Valeriu curs vor participa, sub egida
îndeplinirea Importantei $1 să provoace unele perturbaţii politice alese din Kogâlni- chestra de muzică uşoară ale Erzian s-a gîndit să prezinte, casei dc cultură o orchestră
pretenţioasei opere de educaţie In urmărirea Ideilor şl In asi­ ceanu, probleme de mate­ clubului „Siderurgistul" deţin în afara unei suite de dan­ de muzică populară şi o for­
patriotică pretinde o conştiin­ milarea imaginilor. Se pot însă matică, de chimie, opiniile medaliile de bronz, clştigate la suri dintre cele mai reprezen­ maţie de muzică uşoară, cu
ţă vie şi afectivă, prezentă în organiza discuţii, lecţii, care despre artă afe unor perso­ ultim ul concurs. tative de pe Valea Mureşului, trei solişti. Ambele formaţii
toate acţiunile şi faptele, de să faciliteze formarea unor no­ nalităţi, reproduceri din ope­ In dorinţa de a afla mai un grup coregrafic Iernatic in­ slnt alcătuite din elemente ti­
contopire cu trecutul, prezen­ ţiuni patriotice. ra brâncuşiană, anecdote des­ multe detalii, ne-am adresat u­ titulat : „De la Passo Doble, nere, fără experienţa concursu­
Programul b ri­
la Ciocîrlia"
tul şi viitorul tării şi poporu­ Prin organizarea ştiinţifică a pre scriitori celebri, epigra­ nor conducători ai cluburilor găzii artistice va cuprinde as­ rilor, dar la care se remarcă
lui, pretinde convingeri şl afi­ activităţii de răspîndire a cu­ me foarte izbutite de lones­ din m unicipiul Hunedoara ru pecte din activitatea combina­ dorinţa de afirmare, participa­
ni IS t i noştinţelor cultural-ştiinţifice, cu-Heroiu Alexandru, cuvin­ Întrebarea ; tului, prezentate într-o formă rea cu mult suflet la repeti­
Educaţia patriotică a mase­ intenţionăm să realizăm o pro­ te încrucişate, un articol de — „Cum şl cu ce se pre­ originală, care să exprime, ar­ ţiile şi spectacolele pe care Ic
sport şi fotografiile -echipe­
lor trebuie să capete un ca­ porţionare atentă a comparti­ gătesc form aţiile artistice pen­ tistic, hărnicia şi priceperea prezintă pînă la prima etapă a
racter ştiinţific şi metodic, in mentelor activităţii, în funcţie lor de baschet ale liceu­ tru Concursul al IX-lea ?" siderurgi.şlilor noştri concursului
lui. Colectivul
de redacţie,
care să nu-şi găsească loc de cerinţele şl posibilităţile format din Florea Corina, — La actualul concurs — a Intenţii lăudabile, care, da­ Pînă la prima bătaie dc
formulele banale. Aşadar, meto­ reale, promovarea unor forme precizat tovarăşul Gheorghe torită pasiunii celor moi mulţi gong au mai rămas cîteva săp-
dica educaţiei pedagogice tre­ şi metode elevate de instruire, Spînu Petru, Popeseu Mari­ Voicu, directorul clubului „Si- dintre artiştii amatori, vor con­ tămîni. Timpul este folosit cu
ana, Ciubotă Viorel. Sinea Doi­
buie revizuită — ea reclamă o informare, educare şi destin­ na. Trufasu Dan, Bolcu Fio- derurqistul'' — vom participa duce la obţinerea unor rezul­ grijă, In repetiţii Intense, pen­
dimensionare pe măsura creşte­ dere, adoptarea unor tehnici cu un număr sporii de forma­ tru ca fiecare formaţie să pibă
rii conştiinţei cetăţeneşti a oa­ şl procedee moderne de dez­ rica, David Anca, precum şi ţii şi anume : corul mixt, for­ tate bune. Trebuie spus Insă o prezentă activă în viaţa cul­
corpul profesoral care a spri­
menilor. batere şi de ilustrare a Idei­ jinit această lăudabilă ini­ maţia de dansuri populare, că nu întotdeauna frecventa In turală a oraşului, să se bucure,
Pe lingă formele consacrate lor. ţiativă, merită pe deplin feli­ grup şi solişti dansatori, or­ repetiţii este cea aşteptată, Ia concurs, de roadele aştep­
tate, pe măsura talentului şi
de educaţie patriotică, au fost Aşezămintele culturale vor citările noastre. chestra de muzică uşoară şi mai ales la formaţia corală strădaniilor depuse
Introduse in această activitate Irebul să-şi concentreze toate AL. C. solişti vocali, o brigada artis­ Prea putini tineri respectă pro­
şl acţiuni noi, specifice Jude­ resursele pentru a realiza din V____________________ J tică a clubului. Corul şi for­ gramul alcătuit şl, din această MIRCEA NEAGU
Un tezaur insuficient valorificat mă cu variaţiuni". «Simetrie'" arăta un proccs-verbal în care loare. In ultima vreme nici o
— O consider
ncsalislacă-
fost
şl .Se răresc norii", au
un director de cămin comuni­
delegaţi şi profesori deveni ca­
ţia n-a avut loc din lipsă de
re, avînd specialitate concor­ că franc şi succint că proiec­ peliculă nouă n-a Intrat în fil­
moteca noastră Mai mult ca
dantă cu tema film elor pre­ spectatori. Evident, vina este orieînd. ar fi necesară o cola­
Filmul ştiinţific este o crea­ formaţie, doresc să afle tot că această calc este foarte efi­ dotate chiar cu un fond de acest scop am expediat tuturor zentate. au însoţit proiecţia a popularizării insuficiente sau borare a redacţiilor studiouri­
ţie umană, adreslndu-se oame- mal multe nouţă ti despre ma­ cace, deşi se Întemeiază pe o premii. Folosim în acest sens aşezămintelor culturale un ca­ cu expuneri competente şi do­ chiar absente De asemenea, lor cu întreprinderile noastre.
niloi, fixîndu-şi ca scop risip i­ rile probleme ale naturii, care convenţie O altă cale este ace­ buletine cu chestionare, axate talog care cuprinde 327 de cumentate. La proiecţii a par­ conducerea căminului cultural A r trebui să primim şl noi
rea acelui văl enigmatic care, secole întregi au fost ascunse ea a alcătuirii unor programe pe o tematică. Nu este vorba titlu ri pe tematici. Cataloagele ticipat un număr apreciabil de trebuie să se orienteze după planul editorial al studiourilor,
milenii dc-a rlndul, se situa în­ prin teorii sofisticate Acestei independente, pe diverse te­ numai de premii care stimulea­ au fost însoţite de formulare, spectatori. Intenţionăm să ex­ cerinţele reale ale spectatori­ ca să putem veni cu sugestii
tre om, ca principal factor de dorinţi legitime îi răspund mă­ matici. Aceste programe auto­ ză frecventa la proiecţii, ci de prin care solicitanţii îşi pol tindem această acţiune si în lor. Sondajele noastre pot da în funcţie de necesităţile noas­
cunoaştere şi tainele universu­ surile ample luate de forurile nome se mai ramifică şi după trezirea unui interes, de stimu­ exprima preferinţele Şcoala comunele Bcriu, Costeşli şi O- numai o imagine generală. tre Consfătuirile periodice sînt
Peştişu
Mic şi
Faptul concret trebuie depistot
răslioara, la
lui. Peliculele de ştiinţă popu­ politice şi de cultură care au larea unei atenţii sporite cu generală din Luncoi solicită, Nandru, unde considerăm că de către cel care este în cu­ insuficiente. Este nevoie de o
larizată oglindesc actele umane Înfiinţat, In cadrul întreprinde­ vîrsle — unele filme ştiinţifice care participanţii la concurs de exemplu, film ul «Planeta e- noştinţă de cauză. Noi, deoa­ legătură mai slrînsă cu tere­
temerare, întreprinse Intru de- rilor cinematografice lnterjude- se adresează, să zicem, elevu­ se apleacă asupra problemelor nlgmelor", care explică sensul va fl binevenită La aceste rece dintr-un titlu avem două nul, pe care-1 reprezentăm noi
milizarea forţelor, de fapl ine­ ţene, filmoteci bine dotate, din sau trei copii, putem organiza ★
xistente, care-şl făuriseră mas­ care putem enumera titlu ri ca: protecţii concomitente în mal Privită deci în ansamblu, va­
ca plină de mister din fenome­ , Chemarea vulcanilor", „Plane­ multe sate Dar ca acest lucru lorificarea fondului documen­
nele obiective ale firii. Filmul ta enigmelor", „Plasma", „A r­ să se înfăptuiască, este nece­ tar al I C I. Hunedoara prezin­
de ştiinţă popularizata Işl pro­ me ale cunoaşterii", „Dinozau­ sar interesul organelor locale. tă m ultiple asjiecte dintre caro
pune dezbaterea şi explicarea rii", „Mişcarea scoarţei pă- FILMUL DE ŞTIINŢĂ — Care sînt propunerile nu lipsesc nici carenţele. Ace­
adevărurilor universale, contri­ m întulul", „Mişcarea aparentă concrete ale dv. pentru reali­ leaşi fapte, care demonstrează
buind substanţial la formarea a planetelor ", secondate de o zarea scopurilor propuse ? aspectele pozitive ale muticii,
unor concepţii sănătoase, ma­ asistenţă tehnică corespunză­ — Căile de realizare sint pledează pentru posibilitatea
terialiste, despre lume, in fir- toare. Exista deci condiţiile de accesibile. înzestrarea noastră elim inării acestor carenţe Do
mi n d ipotezele mistificatoare, bază pentru desfăşurarea unei P O P U L A R I Z A T Ă tehnică trebuie să Me pusă în o deosebită importanta no
prin esenţă neştiintifice. ample munci cu film ul de ştiin­ circulaţie prin : pare a fi realizarea unei con­
Realităţile noastre istorlco- ţă popularizată Ia sate. Despre — solicitările concrete ale lucrări mai fertile. Am odău-
ga : ce-ar fi dacă întreprinde­
sociale au creat un sol fertil valorificarea practică a acestor celor răspunzători de munca rea cinematografică in te rju ­
şi un climat propice dezvoltării | condiţii am discutat cu tovară­ culturală dc masă ; deţeană ar organiza periodic
perpetue a concepţiei materia­ şul Emerlc Horowltz, directo­ — consultarea cu atenţie a vizionari cu directorii de că­
liste. Dat fiind faptul că supra­ rul întreprinderii cinematogra­ catalogului expediat de noi ; mine? Astfel de ocazii se
structura se schimbă mal ane­ fice Inlerjudcţene Hunedoara lui din clasa a IV-a, altele spec­ dezbătute în filmele vizionate. expediţiilor cosmice. turnee vom solicita concursul — asigurarea unei populari­ ivesc atunci clnd se organi­
voios, dinamizarea procesului — Tovarăşe director, v-am tatorului matur, deşi în general Dar nu aceasta e unica modali­ — Ştim că un obiectiv prin- corpului didactic local, apt să zări corespunzătoare a proiec­ zează, Ia sediul judeţului, con­
educativ este acel factor ca­ ruga. înainte de toate, să ne re­ peliculele slnt de largă accesi­ tate dc a funcţionaliza fondul cipa! al film elor de ştiinţă ne sprijine. ţiilo r ; sfătuiri şi instructaje. S-ar pu­
re compensează fundamenta­ lataţi cîteva cifre care ar exem­ bilitate. nostru de scurt-melraje şliin- popularizată este formarea u- — Sînteţi mulţum ii dc felul — organizarea unor prele­ tea include în ordinea de zi a
lele schimbări din baza societă­ plifica dotarea întreprinderii — Esle ştiut faptul că, dato­ lilice Ne bazăm în activitatea nel concepţii înaintate despre iu care decurge procesul de geri care anticipează proiec­ consfătuirilor şi aslfel de v i­
valorificare a fondului dc fil­
ţii Acest proces educativ, din dumneavoastră. rită poziţie] lor relativ ingrate noastră pe ajutorul acordat de lume. Ce acţiuni a Întreprins ţia ; zionări informative. Conside­
ansamblul căruia fac parte $1 — Avem o filmotecă destul în program, filmele de ştiinţă către directorii căminelor cul­ întreprinderea dumneavoastră me ştiinţifice al întreprinderii — iniţierea unor discuţii şl răm că faptul concret este mai
acţiunile cu film ul de ştiîntă de bogată, care cuprinde 921 slnt prlvlie cu o atenţie deslul turale de la sate. care asigu­ In acest sens ? dumneavoastră ? anchete cu spectatorii, acestea convingător ca un catalog sau
popularizală, a luat proporţii de titluri, Insumlnd 2 264 de de redusă sau chiar ocolite ră mobilizarea prin materiale­ — Nu de mult, In colaborare — Trebuie să mărturisesc fiind barometre ale Interesu­ un formular. Deci, strict legate
lui ;
impresionante. în condiţiile cre­ pelicule, produse de studiourile Cunoaştem cazuri cînd specta- le publicitare pe care le pu­ cu Comitetul judeţean pentru că em rezerve în acest sens. — directorii de cămine să de cunoaşterea mediului, pro­
ate de societatea socialistă. „A l. Salila", „A nlm afilm " şl lo rll Intră în sala de proiecte nem la dispoziţie ca : ofişe, cultura .şi artă, am organizat Consider că ceea ce întreprin­ ne deranjeze cit mai des, că punerile celor în competenţă
Acţiunile cu film ul de ştiin­ străine. abia atunci dnd rulează deja fluturaşi, material fotografic. In satele Sinpetru şi Bă- dem noi este Insuficient. nu ne supărăm, c] dimpotrivă, ar putea Izvorî dinlr-o dublă
Structura spirituală Intimă a
Cu toate acestea, rezultatele
ţă popularizată acordă o im por­ — Care sînt căile de valori­ genericul lung-metrajului Cum nu ne satisfac. Tocmai ile a- râşti, din zona Haţegului, pro­ salului este mai degrabă cu­ — Şi in line. să se m obili­ manifestare a faptului concret.
tantă deosebita zonelor rura­ ficare ale acestor pelicule ? vedeţi crearea unul prestigiu rcua, am solicitat ajutorul cor­ iecţii cu filme programate în noscută de intelectualul care zeze spectatorii prin mijloace- Căile de valorificare nu se e­
le, sprijinind procesul de trans­ — Distingem In genere două pentru lilm cle de ştiinţă popu­ pului didactic, care participă în baza unei sdecţiuni atente. La activează In mediul sătesc. A r eele cele mai eliclcnle, nu nu­ puizează aici, dacă spiritul in­
proiecţia film elor: „Cucerirea
formare a concepţiei despre lu ­ modalităţi de valorificare. F il­ larizată V procesul de popularizare, lolo- lumii înron jurătonru", «Locul li necesară o colaborare mai mai prin cele clasice, puse do ventiv, prin excelenţă uman.
me a locuitorilor satelor. Ele Iz­ mele de ştiinţă popularizată — Există modalităţi pentru sindu-se si de scurte expuneri, nostru în univers", „Poveste fertilă Intre noi şi directorii noi la dispoziţia solicitanţilor. 'nlcrvine prompt şi autoritar
vorăsc dîn necesităţile im peri­ pot fi programele in completn- realizarea acestui prestigiu la­ anticjpînd proiecţia, cerească", „Planeta enigme­ de cămin, în sensul ce ei să — O ultimă întrebare : care alunei şi aşa cum trebuie.
oase ale sătenilor, rare mani­ re la filmele artistice Trebuie tă, de pildă, concursurile pe Avem şi posibilitatea să asi­ lor", „Natura prevăzătoare", pornească cu propuneri con­ esle opinia dumneavoastră Interviu consemnot de
festă o nestăvilită sete de In­ < să menţionez, In acest context, care le-am organizat cu elevii, gurăm vizionări la cerere. In „Adevărul despre Adam", «Te­ crete de conlucrare Vă pot despre activitatea torurilor AL, COVACI
furnizoare ?
-------- - - I un*-Wjanmtm