Page 4 - Drumul_socialismului_1969_02
P. 4
SECVENŢE INTERNATIONALE mm....,* * n 1111 h 1111111 h i (unu 11 ii i iii ttlfl) 11 ................
MOMENT Declaraţia-prograin Orientul Apropiat
POLITIC a guvernului
BRAZILIAN R. S. Cehoslovace Marile puteri vor începe consultări în vederea
In ultim ii 20 de ani. Brazilio PRAGA 31 (Agerpres). A- R. S. Cehoslovacă şi cinci soluţionării conflictului arabo-israelian
a Irecut prin trei forme d ife ri genjia CT.K anunţă că Ol-, ţări nrţembre ale Tratatului de
te de transformări politice for drich Cernik, preşedintele Con ta Varşovia Declaraţia guver NEW YORK 31 (Agerpres). (a, pentru găsirea unei soluţii
ţate sau cel puţin anormale : siliului de M iniştri, a prezentat namentală constată că în a — Preşedintele Consiliului de de rezolvare a actualului con
prin sinucidere (Gelulio Var- Adunării Federale declaratia- ceastă direcţie există încă de Securitate pe luna în curs, flict arabo-israelian. Jakobson
qasl In anul 1954. prin demi program a guvernului R.S. Ce pe acum o serie de rezultate Max Jakobson (Finlanda), a a anticipat chiar eventualita
sia înainte de termen (Janio hoslovace. In declaraţie sînt în domeniul contactelor poli declarat că marile puteri mem tea unei reuniuni a Consiliu
Quadros) în anul 1961 şi prin înfăţişate măsurile preconiza tice cu U.R S S şi alte ţări bre ale Consiliului de Securi lui de Securitate al O N U., ca
demitere (Joao Goutarll în a te de guvern în domeniul le socialiste, in domeniul colabo tate vor începe „foarte curînd" re să stabilească măsurile me
nul 1964. Acum s-a adăugat o gislativ, a) politicii economice, rării economice şi comerciale consultările cu privire la mo nite să ducă la aplicarea rezo
formă nouă cînd la 13 decem politicii externe, apărării, pre şi în unele sectoare ale schim dul cum 6ă se pună capăt con luţiei din 22 noiembrie 1967
brie 1963, mareşalul Cosla e cum şi formele şi metodele de burilor culturale şi tehnico- flictului din Orientul M ijlociu. a acestui forum.
Silva. în calitate de preşedinte activitate ale guvernului. Prin ştiintifice. O precizare în legătură cu Preşedintele Consiliului de
ales, a declanşat împotriva lui cipiile suveranităţii, neameste După ce relevă că factorul organizarea acestor consultări Securitate a declarat că un rol
însuşi o revoluţie pe care po cului. colaborării reciproc a principal de stabilizare tn Eu este aşteptată după reuniunea important In cadrul consultă
porul o numeşte ,,sinuciderea vantajoase, respectarea relaţii ropa este, după părerea guver de slmbătă a Consiliului na rilo r m arilor puteri privind so
albă" a lui Cosla e Silva, iar lor bazate pe egalitatea în nului cehoslovac, respectarea ţional al securităţii S.U.A., la luţionarea conflictului arabo-
observatorii neutri „o lovitură drepturi şi pe integritatea teri şi recunoaşterea realităţilor care preşedintele Nixon va israelian îl joacă şi Gunnar
de slat rece' La aceasta au torială sînt principiile de ba postbelice. inclusiv existenta discuta cu principalii săi con Jarrinq, trim isul speciat al se
participat doar preşedintele ză de la care vor porni efor celor două state germane şi a cretarului general al O.N.U.
stalului, guvernul şi generaţii. turile noastre — a spus Cernik. frontierelor existente, în decla silieri situaţia din Orientul în Orientul Apropiat. „Acesta,
Preşedintele stalului a rămas Guvernul R.S Cehoslovace raţie se subliniază că şi în M ijlociu şi diversele propuneri, a spus Jakobson, se află deja
in viată, şi întregul guvern va acţiona în direcţia transfor viitor guvernul cehoslovac va Inclusiv aceea făcută de Fran- la New York şi aşteaptă des
chiar la posturile sale. „A ctul mării treptate a economiei ţă porni de la posibilitatea nor făşurarea evenimentelor".
instituţional nr. 5“, proclamat rii într-o economie modernă malizării relaţiilor dintre R.S. O
la 13 decembrie, un fel de sta cu o structură adecvată, co Cehoslovacă şl R.F. a Germa
lul revoluţionar, hotărăşte di niei, pe baza premiselor pe NEW YORK 31 (Agerpres).
zolvarea parlamentului. noi respunzătoare condiţiilor noas care R.F. a Germaniei ar tre W. ir a a lk a despre unele Mişcarea greviste din Italia se — Ziarul „N ew York Times"
tre, a declarat premierul ceho
clauze privind retragerea drep bui să Ic creeze în această di publică un apel al organizaţiei
turilor celătencşli pentru loti slovac. In cursul acestui an vor recţie, inclusiv recunoaşterea „Am ericani pentru o pace per
rebelii (adică politicienii inde fi elaborate documentele cinci ncvalabilitătii de la bun înce extinde în tot mai multe sectoare manentă în Orientul M ijlociu",
zirabili din rindurilc opoziţiei), nalului pe perioada pină în put a acordului de la Miin- problem e aie construcţiei prin care preşedintele Richard
suspendarea inam ovibilităţii 1975, care vor include progra chen. ROMA 31 (Agerpres). — vă generală de solidaritate cu Nixon este chemat să facă uz
magistralilor, posibilitatea de mul de restabilire a echilibru in încheierea Decîaratiei- „Italia nu a mal cunoscut tn m uncitorii care au ocupat fa de influenta S U.A. pentru ca
cretării stării excepţionale de lui economic, concepţia dez program se arată că guvernul economice tn R.P. P oioitâ ultim ii ani un moment de în bricile textile de la Valdagno părţile aflate în conflict In a
către preşedintele stalului, sus voltării în continuare a econo R S Cehoslovace este ferm cordare socială altt de acu Se află, de asemenea, în gre ceastă zonă să renunţe la fo
pendarea libertăţii presei şi al miei cehoslovace, inclusiv mo hotărît să continue calea des tot mai puţine rezultate Cu tă*, scrie ziarul „L'U nita", re- vă m uncitorii din întreprinde losirea armelor şl să rezolve
te măsuri asemănătoare. Actul dificările structurale. chisă tn ianuarie 1968, să ur VARŞOVIA 31 (Agerpres) ferindu-sc la amploarea actua rile Industriale din Trieste, far problemele divergente la 'm a
Guvernul cehoslovac va în mărească cu perseverentă nor — Lutnd cuvtntul in cadrul toate acestea, în practica în lei mişcări greviste, care se în Calabria m uncitorii şi func sa tratativelor. In apel se res
făptui o politică externă ac lucrărilor conferinţei de partid treprinderilor continuă să exis extinde în tot mat multe sec ţionarii au ocupai sediul aso
malizarea vie ţii societăţii şi să te tendinţa de sporire a nu pinge ideea „unei păci Impu
tivă şi cu iniţiative care să din voivodatul Katowice, Wla- toare. Grevele personalului de ciaţiei provinciale a industria se" şi se subliniază că numai
Din presa străină corespundă tn cel mai tnall creeze condiţii pentru asigura dyslav Gomulka, pnm-secretar mărului salariaţilor. Nu trebu la staţiile de benzină şl ale şilor. La Palermo, delegaţii de prin acordul părţilor se poa
rea unui ritm de muncă nor
grad atit intereselor şi nevoi al C C al PM.U.P, s-a refe ie să uităm că intensificarea profesorilor netitulari au fost muncitori din toate regiunile
mal şi eficient In toate sectoa economiei devine condiţia de te ajunge la o pace reală şl
lor noastre naţionale, cît şi rele de activitate din R S. rit pe larg Ia unele probleme bază a dezvoltării ei şi tre urmate, în întreaga vale a Siclllel pregătesc o seric de
obligaţiilor internaţionale — a ale construcţiei economice în provinciei Vincenza, de o gre acţiuni greviste. permanentă
Instituţional înseamnă, In mod spus premierul cehoslovac. Te Cehoslovacă R.P. Polonă. El a relevat că buie să facem toiul pentru a
practic, sfîrşitul „democratici melia sigură a politicii exter In urma dezbaterilor, depu volumul producţiei industriale dezvolta şi accelera acest pro / /
condiţionale" introduse chiar ne cehoslovace este alianţa şi taţii Adunării Federale şi-au a crescut In perioada 1966-1968 ces.
de Costa e Silva şi crearea u- colaborarea de nezdruncinat cu exprimat acordul cu Declara- cu 8,1 la sută, fală de 7,5 la V orbitorul a subliniat că
nri dictaturi militare pure. U.R S S. şi cu celelalte tari so tia proqram a guvernului R.S. sută prevăzută de planul cin deşi au fost obţinute rezultate
Pretextul formal pentru In cialiste dc care sîntem legali Cehoslovace prezentată de Ol- cinal. Pentru aprecierea acti pozitive In industrie şi agri
troducerea acestei dictaturi prin comunitatea intereselor de d rith Cernik, şi au acordat vo vităţii industriei, a arătat el. cultură, fiind date In exploata CURIER - CURIER - CURIER
m ilitare l-a constituit un inci clasă şl prin teluri comune — tul dc încredere noului guvern Indicele sporului producţiei re unele obiective economice
dent destul de banal petrecut federal. Adunarea Federală a este însă insuficient. V orbito importante, totuşi continuă să
1n parlament Un deputat din a spus Cernik. In spiritul de adoptat, de asemenea. legea rul a relevai că ritm ul mediu rămină nesolutională accelera
opoziţie criticase aspru cercu claraţiei sale din 13 septem cu privire la constituirea Con anual de creştere a productl-“ rea procesului investiţiilor. A-
rile m ilitare într-o cuvîntare brie 1968, guvernul acordă o siliului de apărare al R S. vită lii muncii în industrie e ceaslă problemă este atît de
publică Critica sa a fost con mare atenţie norm alizării trep Cehoslovace. fost în perioada 1966-1968 de serioasă, înclt va trebui pro- In Paraguay la amploare
siderată de ofiţerii superiori tate şi restabilirii relaţiilor ba in încheierea lucrărilor se 4,3, fată de 4,6 cît era prevă bobil să fie reexaminată la ur mişcarea pentru eliberarea
rlrept injurioasă. Generalii a- zate pe încrederea reciprocă siunii comune a celor două zut în plan. Nelndeplinirea mătoarea plenară a CC. al deţinuţilor politici. Intr-o
depti ai aşa-zisei „lin ii dure" cu ţările socialiste, şi în pri camere ale Adunării Federale sarcinilor de plan în acest do PM.U.P. — a declarat vorbi scrisoare adresată preşedin
au obţinut ca guvernul să mul rlnd cu U R.S S., tn vede a luat cuvînlul Peter Colotka, meniu a atras după sine creş torul. telui Stroesner de lin gmp
ceară parlamentului retragerea rea înlăturării piedicilor rid i preşedintele Adunării Federa terea nejustificată a numărului Referindu-se la unele pro de personalităţi reprezentînd
im unităţii parlamentare a de cate de evenimentele din au le, forul legislativ suprem al de salariaţi, peste numărul sta bleme ale comerţului exterior, diferite pături ale populaţiei
putatului respectiv, pentru ca gust trecui tn relaţiile dintre R S. Cehoslovace bilit prin planul cincinal Dc W Gomulka a arătat că ex se menţionează că, de mal
acesta să (ie tras la răspunde aici rezultă că sporul relativ portul în ţările socialiste a mulţi* ani, In închisorile din
re pe cale judecătorească. Spre mare al producţiei industriale crescut anul Irecut cu 16,6 la Paraguay se ailă peslc 500
surprinderea generală, în Ca Dedarafia M. A. E. a Jost realizat pe calea creş sută, In timp ce im portul din de deţinuţi politici care nu
mera Deputaţilor, unde guver terii numărului salariaţilor, aceste ţări a crescut numai au fost Judecaţi. In aceeaşi
nul dispunea, de altfel, de o ceea ce demonstrează — a cu 6,1 la sută. La sfirşilu! a scrisoare se cere adoptarea
majoritate suficientă s-a găsit, al R. D. Vietnam spus W . Gomulka — că în nului 1968 Polonia a realizat unor reforme care să ducă
lotuşi, o majoritate de două prim ii ani ai cincinalului In un sold activ în schimbul de Ia îmbunătăţirea situaţiei e-
treimi care să voteze îm potri HANOI 3t (Agerpres|. — bombardat mai multe puncte dustria şi întreaga economic mărfuri cu ţările socialiste. Cu conomlce In (ară.
va acestei cereri Printre cei M inisterul Afacerilor Externe populate din provincia Quang naţională poloneză au continu totul altfel arată comerţul Po
care au votat contra se găseau al RD, Vietnam a dat publi Rinh, situată în sudul R.D at să se dezvolte. în mare par loniei cu lumea capitalistă — • • •
$i numeroşi deputaţi ai parti cităţii o declaraţie in care con Vietnam. te extensiv. El a subliniat că a spus W. Gomulka. Anul tre Greva m uncitorilor tcxll-
dului guvernamental — ARE damnă guvernul S.U.A pentru Guvernul R D Vietnam, se posibilităţile unei astfel de cut, exportul polonez in ţări llştl din Istanbul, declarată JAPONIA. — Aspect din timpul uneia din cele mai recente
NA Aceasta a fost picătura continuarea bombardamentelor subliniază în declaraţie, con dezvoltări sînt reduse le capitaliste a crescut doar in urmă cu patru zile, s-a acţiuni ale populaţiei din oraşul Naha pentru retrocedarea ime
care a dus la revărsarea pa asupra unor zone ale tării. De damnă cu holărîre aceste acte Analizînd problemele legate cu 7.2 la sută, In timp ce im extins şi fn alte oraşe ale diată a Okrnawei, pentru abolirea Tratatului de securitate ame-
harului. şi Statele Unite au declarat că criminale ale aviaţiei america de creşterea numărului salari portul din aceste ţări a cres Turciei, cum ar II Izmir, ricano-japonez.
Cauzele reale ale răsturnării încetează bombardamentele a ne şi cere ca guvernul S.U.A. aţilor, vorbitorul a subliniat că cut cu 12,6 la sulă. Acest fe Kalseri şl Adana. In prezent
situaţiei sînt însă mal profun supra teritoriului R.D. V ie t să pună capăt acţiunilor agre In anii precedenţi s-a pus ac nomen este nefavorabil. Partea se află In grevă aproxima
de. Ca şi în majoritatea celor nam. se arată în declaraţie, a- sive în Vietnam, să înceteze cent pe asigurarea de noi lo cea mai slabă a comerţului tiv 12 000 de muncitori. Gre bază de voluntariat, după ce Partidului african al Indepen
lalte lari din America Latină viatla americană continuă să d eliniliv actele de încălcare a curi de muncă. A existat pe extern polonez in anul trecut viştii revendică majorarea cheltuielile pentru Vlclnam dentei din Guineea şl Insule
ele trebuie căutate in redusele întreprindă raiduri asupra u suveranităţii şi securităţii RD ricolul ca In Polonia să apară a fost nelndeplinirea sarcini salariilor şl Îmbunătăţirea vor II reduse substanţial şl le Capului Verde, Cabrai. In
sSiicccsc politice şi economice nor zone din Vietnamul de Vietnam, să retragă toate tru greutăţi cu încadrarea în pro lor de export către ţările capi condiţiilor de muncă. de a forma o comisie care să anul care a trecui, a men
ale guvernelor, în numeroase nord. Aslfel, la 26 ianuarie, pele sale şi ale aliaţilor săi ducţie a tineretului. Calculele taliste, în timp ce planul de elaboreze un plan detaliat ţionat vorbitorul, ior(clc dc
le probleme nerezolvate pe tă- două bombardiere strategice a- din Vietnamul de sud şi să la referitoare la forţa de muncă import din aceste ţări a fost • • O pentru înlocuirea actualului eliberare au organizat 197 de
rîtnul economic şi social In mcricane de lipul „B-52" au se poporul vietnamez să-şi re nu au fost însă tocmai reale depăşit sistem de recrutări*. ambuscade şi au întreprins
Brazilia, contrastele sociale se zolve singur treburile sale in şi de aceea modul extensiv de O dată cu lansarea reuşită • • • peste 500 dc atacuri îm potri
evidenţiază mult mai puternic terne fără amestecul dinafară dezvoltare a economiei aduce a primei rachete teleghidate va trupelor colonialiste por
dcclt In alte ţări ale continen întrevedere A. Malik- de călre autorităţile sud-alrl- „Proclamarea stării excep tugheze. Au fost distruse 200
tului sudic. De acest lucru îşi cane, primejdia pe care o re ţionale fn Spania stirneşte o de maşini de luptă, avariate
pol da scama şl turiştii care Bombardamente prezintă regimul rasist de profundă şl legitimă indigna sau scufundate 63 de vase,
vizitează cartierele de mizerie D. Selovski S. U. A. îşi exfind bombarda la Pretoria devine toi mal re In Franţa", a declarat iar 10 avioane au iosl do-
— aşa-numitele „favetas", si M inistrul Indonezian al a- efesfuate de aviaţia evidentă penlru statele a fri dcpiilalul comunist Gcorgrs borile. In cursul luptelor ce
tuate In imediata apropiere a laccrilor externe. Aclam Ma- cane — subliniază revista Gosnat. Intr-o scrisoare adre au avut loc. colonialiştii au
celor mai luxoase palate mentele asupra Laosului „Jeune A friquc* infr-o re pierdut I 700 de soldaţi.
lik, a avut vineri o întreve biafreză sată m inistrului de externe,
Guvernul Costa c Silva nu dere cu Dimce Belovskl, se- centă luare dc poziţie pe a- Mlchel Debre, deputatul co
a putut face dcclt prea puţin crclar de stat adjunct pentru W ASHINGTON 31 (Ager bombardamentelor asupra teri LAGOS 31 (Agerpres) — ecastă temă. In această o rd i munist a cerul acestuia să-şl
pentru a alina mizeria mase afacerile externe al Iugosla pres) — După cum transmite toriului R D. Vietnam, continuă Potrivit relatărilor agenţiei ne de Idei. publicaţia relevă amine vizita pe care proiec Un purtător de cuvlnt ofi
lor largi ale populaţiei. Ceea viei, care sc află înlr-o v i din Saigon corespondentul a- corespondentul, Statele Unite France Presse, aviaţia biafreză declaraţia m inistrului P. W. tează să o facă in Spania. cial a declarat că în capita
ce nu s-a făcut în ultim ii 30 zită oficială la Djakarta. Du qenliei United Press Interna şi-au sporit numărul avioane a efectuat vineri, penlru p ri Botha, cu prilejul reuşitei M arile centrale sindicale, la bolivlană a fost arestat
de ani nu se poate remedia în- pă întrevedere, Adam M alik tional, in ultim ul timp Statele lor care efectuează bombarda ma dată de la 7 octombrie experimentului, asupra efec franceze au luat, dc aseme Armando Bascope, fostul li
tr-un an, mai ales cînd clasele a anunţat că Indonezia va Unite au extins considerabil mente asupra Laosului. fn pre 1967, o serie dc raiduri asu tului pe care acest succes îl nea, poziţie categorică împo der al partidului Mişcarea
exploatatoare se arată attt de participa la reuniunea pregă bombardamentele asupra teri zent, bombardierele americane pra unor oraşe aflate sub con va avea peste hotare, inter- triva măsurilor guvernului naţionalistă revoluţionară. El
puţin dispuse la concesii ca titoare dc la Addis Abeba toriului laoţian. In afara bom efectuează zilnic 300-400 misi trolul outoritătilor federale. A pretînd-o ca un avertisment spaniol. Confederaţia Gene este acuzat de a fi participat
în Brazilia Consecinţa acestei din aprilie a.c. consacrată bardierelor „B-52", comanda uni deasupra teritoriului lao vioane biafreze ar fi atacat voalat adresai A fric ii Negre, rală a M uncii (CGT) a cerut la un complot ce avea ca
evoluţii este creşterea perma pregătirii conferinţei la nivel mentul forţelor m ililarc aeriene ţian. Avioanele americane îşi porturile W arri, Sapele şl Ko- in mod deosebit Zambicl. în organizaţiilor sale să protes scop răsturnarea de la pute
nentă a nem ulţum irilor socia înalt a (arilor neangajate, a- ale S.U.A. a Început să folo iau zborul dc pe aerodromu ko din stalul de cenlru-est. In grijorarea esle mare In sta teze pe lingă autorităţile spa re a preşedintelui Barrlen-
le nuntă agenţia UP1. Belovski rile m ilitare din Tailanda şi dc tele africane de la nord de niole. CGT a adresat cu acest los.
Oamenii politici brazilieni va ii primit, de asemenea, dc sească şi avioanele de luptă şi pe portavioanele staţionate tn formaţiile difuzale de aqen(ia flu viul ZambezL arată „Jeu- prilej un salut frăţesc eroicei
califică „lovitura de stat rece" preşedintele Indoneziei, Su- transport „C-130" şi „C -II9 ". apropierea coastelor Vietna France Presse nu au fost con nc A lrique", cu atit mai clase muncitoare, Intelectua
din 13 decembrie drept un pas liarlo De la anunţarea încetării mului de sud. firmate de surse oficiale. mull cu c<( Uniunea Sud-A- lilo r şi tuturor luptătorilor
înapoi. In practică, el nu în frlcană dispune de numeroa pentru libertale din Spania. Comisia pentru energie a
seamnă decît amfnarea forţată se avioane supersonice. In tomică a S.U.A. a anunţat că
a soluţiilor fundamentale ne curînd, preciza o telegramă joi, la poligonul din Nevada,
cesare în domeniul economic de presă, autorităţile dc la A utorităţile braziliene au a avui loc o explozie nuclea
şi social. Este posibil ca re Tendinţe de încetinire a ritmului Pretoria vor II in măsură să hotărît Interzicerea a opl or ră subterană dc Intensitate
zolvarea acestor probleme so producă submarine. ganizaţii sindicale din statul medie. Aceasta a Iosl a tre
ciale să fie acum amînală pe ia explozie subterană clcctu-
Pernambuco şl încearcă să
mai mulţi ani. Zvonuri, pînă substituie pe actualii lideri ala dc S.U.A. în accsl an, in
acum neconfirmate, vorbesc de de dezvoltare în economia S.ILA. Preşedintele Nixon a dai sindicali ai aceslor organiza cadrul programului nuclear
puternice divergente de vederi Instrucţiuni Pentagonului de ţii cu reprezentanţi care spri militar.
In sînut cabinetului şl al ge NEW YORK 31 (Agerpres). indice considerai a fi ilustra a elabora un plan detailai jină politica guvernului.
neralilor. Se pare că mai Deşi o seric de indici de dez tiv penlru evolu|ia economiei ; de ac(iunc în vederea înlo
mulţi generali se pregătesc do voltare economică sini favora cl a totalizai in decembrie cu irii actualului sistem de
pe acum pentru preluarea suc bili. există totuşi semne care 4,543 miliarde dolari fală recrutări cu sistemul volun O nouă patrulă a trupelor
cesiunii Iui Costa e Silva, arată că economia Statelor U- dc 4,863 miliarde in noiembrie tariatului. Secretarul dc pre „In anul 1968 poporul nos guvernamentale venezuclene
cind acesta nu va mai fi pe nîte înregistrează o tendinţă 1968. să al Casei Albe, Ronald tru a obţinut importante vic a căzut înh-o ambuscadă a
placul lor. Iată de ce poporul de încetinire a ritm ului de dez Printre alte fenomene consi Zicgter, a declarat că „lu i torii atit pe lărîm politic cit tor(elor dc guerilă care ac
a dat evenimentelor la 13 de voltare. se arată Snlr-un co derate drept îngrijorătoare se Laird (m inistrul apărării — şi din punct de vedere m ili ţionează în zona muntoasă
cembrie calificarea de „sinuci mentariu al agenţiei United semnalează reccnlul anunţ al nr) i s-a adus la cunoştinţă tar", a declarat In cadrul li din slalul Falron, la aproxi
dere albă" (adică în sens po Press International. Agenţia a firmei constructoare de auto hotărîrea preşedintelui dc a nei conferinţe de presă la A l mativ 250 kilonielri vest de
litic) a tui Costa e Silva. stabili sistemul recrutării pe ger secretarul general al Caracas. Incidentele s-au pro
trage atenţia asupra unor fe mobile „C hrysler", dc a-şi re dus în apropiere de oraşul
nomene, ca extinderea infla duce producţia in prim ul tri
din ziarul Coro, capitala sloiului Fal-
ţiei şt ridicarea preturilor la mestru al anului 1969 cu apro con.
FRANKFURTER A l I GEMEINE
bunurile de consum, care au a ximativ 20 la sută. Firma Ford SCRISOAREA GUVERNULUI CAMBODGIEI ADRESATA PRE
tins cel mai înalt nivel din a anunţat, la rindul său, o re ŞEDINTELUI CONSILIULUI DE SECURITATE
1950. Indicele costului vie lii a ducere a producţiei şi Intro NEW YORK 31 (Agerpres). Reprezentantul permanent al
crescut timp de 23 de luni con ducerea săptăminii de lucru de Cambodglel pe lingă O rganizata N aţiunilor Unite, Huo! Un grav accident de calc
secutiv. atingînd în prezent ni patru zile cu reducerea cores Sambalh, a adresat o scrisoare preşedintelui Consiliului dc terală s-a produs vineri d i
velul record de 123,7 la sulă, punzătoare a salariilor munci Securitate în care protestează împotriva provocărilor trupe mineaţa in sta(la Herend din
LIBAN: Noul guvern lată de perioada 1957-1959, lua torilor la una din uzinele sale. lor americano-saigoncze îm potriva grani|cior tării sale. Do vestul Ungariei, cind expre
tă ca bază de calcul Balanţa comercială a State cumentul citează date din lunile decembrie anul trecui şi ia sul Szombalhely-Budapesl.i
a primit votul Unul din indicii economici, lor Unite oferă, de asemenea, nuarie 1969, cind subunităţi ate S.U.A. şi ale regimului de s-a ciocnit cn un tren de mar
considerat de către economiş un alt indiciu al Încetinirii Ia Saigon au pătruns pe teritoriul cambodgian şi au deschis fă aflat fn staţie, anunţă a-
gcn|ia MTI. Accidentul s-a
de investi tură tii americani drept indicele ritm ului de dezvollare econo focul asupra unor sate de graniţă, inreglslrîndu-sc morţi şi soldat cu 9 mor(i şi cu 67 de
principal al dezvoltării econo mică. Excedentul realizat In răniţi. răniţi, dintre care 30 în sta
mice — numărul de comenzi cursul anului 1968 se cifrează Guvernul Cambodgiei. Încheie scrisoarea, cere să se pună
BEIRUT 31 (Agerpres). - penlru producerea de bunuri la numai 726 milioane dolari, re gravă. Se lac cercetări în
După o Îndelungată dezbatere de uz îndelungat — se află In reprezentînd cea mai mică su capăt tuturor provocărilor împotriva Integrităţii şi suverani legătură cu cauzele acestei
asupra declaratiei-program a declin In luna decembrie, co mă obţinută Ia acest capitol din tăţii teritoriului său. catastrofe.
noului guvern libanez, prezi menzile pentru această catego anul 1937. Deşi exporturile
dat de Rashid Karamc. Parla
rie de produse au atins 29.1 Statelor Unite au crescut cu 9
mentul a acordat joi scara în
miliarde dolari. în comparaţie la sută în 1968, im porturile au
vestitura acestui cabinei, cu crescut cu 23 la sută, a anun
60 de voturi pentru, 30 contra cu 29.3 miliarde dolari în lu ţat M inisterul Comerţului, men-
şi 9 ablineri In cursul dezba na noiembrie sî 30,3 miliarde CURIER - CURIER - CURIER
terii au luat cuvînlul peste 20 de dolari în luna octombrie. lionînd totodată că surplusul
de oratori aparfinînd diverse loto cum vede caricaturistul revistei „U.S. News", modul în Dc asemenea, a scăzut şi nu balanţei de plă|T a S.U.A. va
lor grupări politice reprezenta care se „alimentează" inflaţia, flagelul numărul 1 al econo mărul contractelor penlru rea fi de numai aproximativ 150
te in parlament. miei americane. lizarea de construcţii, un alt milioane dolari.
REDACŢIA Şl ADM INISTRAŢIA ZIARULUI» str. Dr. Petru Groza nr. 35, telefon 23 17, 1275, 15 85. — TIPARUL i întreprinderea poligrafică Hanedoara-Deva.