Page 52 - Drumul_socialismului_1969_02
P. 52
fnm znsunM E E nnm
m a
SECVENŢE INTERNAŢIONALE ! 1111! 111111111111111111 11 11 1' M n 1! r11 1 m ' i / i i HH/fm V .'.-'M
lllllllltHIIII/ 11 n n / ( m
. . S
III I! I! ! Illimni I •!!!!!!!! ;!!!! 1!
' / I f f n n
h l
n T lIIiT iniiil
u r n i i U u m u \ \ A \ N 3
n i ' i m i i i i i i
MU
^ v ^ z s & rs jiiS A m i w *c
D e s c h id e re a
Congresul P.G. Italian C o n g re s u lu i P .C . ORIENTUL APROPIAT LONDRA: 0 puternică campanie împotriva
BOLOGNA 14 — Corespon din Italia, democraţiei şi pro d in D a n e m a rc a ■ CONSULTĂRI la o .n .u . in t r e r e producerii în serie a avionului franco-englez
dentul Agerpres, N. Puicea, gresului. p r e z e n t a n ţ ii CELOR PATRU MARI PU
transm ite : Lucrările Congre După încheierea dezbateri
sului al X ll-le a al >PC, Ita lor la prim u l punct al ordinel COPENHAGA 14 (Agerpres). TERI. „Concorde1*
lian se apropie de sfîrşit. V i de zi, a luat cuvîntul Alessan- — V ineri dimineaţa au în ■ ISRAELUL SE DECLARA IN FAVOA
neri, s-au încheiat discuţiile dro Nalta, membru al Direc ceput lucrările celui de-al 23-
la raportul prezentat de Luigi ţiu n ii P.C.I., care a prezentat lea Congres al P artidu lui Co REA UNEI DEBLOCĂRI A CANALULUI DE LO N D RA 14 (Agerpres). — tr-un cadru im propriu vieţii. tră Iroseşte cu prea puţină
Longo. Au luat cuvîntul, între delegaţilor Raportul Comisiei m unist din Danemarca. In a O puternică campanie îm po „Cine poate cunoaşte exact e răspundere cantitatea lim itată
alţii. Umh^rto Terranni, E- pentru problemele organizato fară de delegaţii organizaţii SUEZ. triva producerii in serie a a fectele pe care le vor avea de oxigen a atmosferei Pâ
manuelc Macaluso, Agostino rice. lor locale de partid şi de In © NOI INCIDENTE INTRE IORDANIA vionului franco-englez „C on vaporii de apă produşi de m întulul. Ei ar putea &ă fie
Novela, membri ai D irecţiunii In şedinţa de dupâ-amiază v ita ţii din Danemarca, la corde" a fost organizată în reactoarele avionului „C on nevoiţi să trăiască in adevă
P C I.. M aurizio Ferrara, d i delegaţii la congres au adop Congresul P artidului Comu ŞI ISRAEL. cursul acestei săptăm înl în ca corde” în straturile înalte ale rate conteinere sigilate, ca
rectorul ziarului „ L ’U nita", tat în unanim itate textul unul nist din Danemarca p a rtici pitala M a rii B ritan ii. Un grup atmosferei şl ce se va în tîm - urmare a poluării aerului —
delegaţi ai federaţiilor pro mesaj de salut adresat po pă numeroase delegaţii ale NEW YORK 14 (Agerpres). siunii de observatori al O.N.U., de aproape 1 200 de oameni pla cu aceşti vapori dacă, in declară adversarii proiectului
vinciale din Florenţa, Milano, porului vietnamez, P artidului partidelor comuniste şi m un La sediul O.N.U. au continu a autorităţilor Israeliene In le de ştiinţă, ingineri, economişti, tr-o anum ită perioadă, nu „Concorde". Aceştia arată că
Perugia. V o rb itorii au aprobat celor ce muncesc din V ie t citoreşti frăţeşti. Din partea at jo i consultările bilaterale gătură cu orice acţiune între doctori, profesori şl m em bri ai vor cădea ploi abundente". banii cheltuiţi pentru realiza
tezele raportului prezentat de nam, G uvernului R epublicii Partidului Comunist RomSn, între reprezentanţii celor pa prinsă, inclusiv In scopul re parlam entului au semnat un V aporii ar putea să contribu rea avionului ar putea fl m ult
secretarul general al p a rtid u Democrate Vietnam , F rontu participă tovarăşa Ghlzela tru mari puteri în problema perării obstacolelor existente apel adresat opiniei publice, ie, p rin captarea razelor sola mal bine folosiţi în Îm bunătă
lu i şi au detaliat obiectivele lu i N aţional de Eliberare din Vass, membră a CC al P.CR., O rientului Apropiat. După cum în prezent în apele canalului. în numele organizaţiei denu re, la încălzirea atmosferei ţirea sistemelor de securitate
strategice şi tactice ale P.C. V ietnam ul de sud. şef de secţie la Comitetul Cen se nlentionează în cercurile Precizarea purtătorului de mite „A dversarii proiectului P âm întului. ducînd prin a ale zborurilor avioanelor deja
Italian, politica sa pusă ne tral el P.C.R. diplomatice de la Naţiunile cuvînt lsraelian constituie un Concorde", în care arată că ceasta indirect la topirea ză existente.
m ijlo c it in slujba intereselor Lucrările Congresului con După alegerea organelor de Unite, obiectul acestor consul răspuns la declaraţia oficială folosirea în v iito r a acestui pezilor polare şl punînd în L u cru rile au ajuns atît de
vitale ale oamenilor muncii tinuă. lucru ale congresului, tovară tări constă în găsirea m ijloa a R A U. dală publicităţii Ia tip de avion supersonic ar pu pericol de Inundaţie Imense departe, îneît un ziar londo
şul Knud Jespersen, preşedin celor de sprijinire a misiunii Cairo, în care guvernul egip tea duce la favorizarea to p i suprafeţe ale pâm întului şi nez arăta că guvernul englez
Ddegafia P.C.R. - oaspete a tele P artidului, a prezentat ra Iul Gunnar Jarring, reprezen tean acceptă ldeea unei elibe rii gheţurilor de la cel doi numeroase oraşe situate la o este dezbinat în p rivin ţa a
al
rări prin tronsonul sudic
portul C om itetului Central In tantul special al secretarului canalului a celor 14 nave afla poli ai P âm întulul şl la îm pu a ltitudine redusă faţă de n i cestei probleme. P rintre ad
comuniştilor din Parma titu la t „P entru noi drepturi general al O N U. în Orientul te In prezent în Lacurile Am a ţinarea oxigenului din atmos velul m ării, printre care şi versarii proiectului „Concor
democratice, pentru unitate în
Apropiat, şi de realizarea unui
fera terestră.
de" se numără
Londra.
m in istru l d«
rln d u l clasei muncitoare, îm acord în problema îndeplinirii re. Declaraţia guvernului A u to rii apelului arată că „C opiii şi nepoţii noştri ar finanţe Roy Jenkins, m inis
BOLOGNA — Coresponden al CC. al P.C.R. şi membru potriva forţelor de dreapta, rezoluţiei Consiliului de Secu R.A.U. a fost făcută după con societatea umană trebuie să putea să aibă nevoie de apa tru l de interne James C alla-
vorbirile purtate la Cairo de o
tul Agerpres, N. Puicea, trans al B iroului Executiv al Con pentru socialism în Danemar ritate din noiembrie 1967, cu delegaţie a armatorilor, condusă facă totul pentru a nu trans rate de oxigen pentru a res ghan, şi m in istru l p roductivi
m ite : Joi după-amiază, m em s iliu lu i N aţional al Frontului ca". In raport se face o anali privire la situaţia din această forma m ediul înconjurător în- pira, deoarece generaţia noas tăţii, Barbara Castle.
b rii delegaţiei P a rtidului Co U n ită ţii Socialiste, a avut la ză a situaţiei politice şl eco zonă. de George Hoit, preşedintele
m unist Român la lucrările Bologna, cu p rile ju l participă nomice din Danemarca şl se Gitînd surse Informate, agen firm ei britanice „Blue Funnel
celui de-al X ll-le a Congres al rii la Congresul P artidului evidenţiază preocuparea P a rti ţiile de presă remarcă pe de Line".
P C I. au fost oaspeţii comu Comunist Italian, o în tîln ire dului Comunist şi a clasei altă parte faptul că în cercu ★
n iştilo r din Parma. Vechi cen cu Euzen Erban, membru al muncitoare daneze pentru dez rile diplomatice de la O.N.U, A M M A N 14 (Agerpres). —
tru al v ie ţii politice italiene, C om itetului Executiv al Pre voltarea căilor care să ducă se manifestă îngrijorare ' în le A viaţia israeliană a bombar CURIER • CURIER • CURIER
oraş cu bogate tra d iţii cu ltu zid iu lu i C C. al P.C. din Ceho la făurirea unei societăţi pe gătură cu recrudescenţa recen dat jo i dim ineaţă, în două rin -
rale, Parma ocupă totodată un slovacia, preşedintele F rontu deplin corespunzătoare Intere ta a Incidentelor arabo-lsrae- durl, regiunea A l K ita b din
loc im portant în istoria luptei lui Naţional din Republica So selor şl năzuinţelor de pace şl llene. Reprezentantul permanent nordul văii Iordanului, a de
antifasciste Italiene, fiin d în cialistă Cehoslovacă. bunăstare ale poporului danez. al SU.A. la O N U ., Charles clarat un purtător de cuvînt,
prezent o citadelă a P C I In cursul în tîln lrii, desfăşu Preşedintele P artidului Co Yost, a avut In cursul serii de care a subliniat că în cursul
După o scurtă vizitare a o rată în tr-o atmosferă caldă, m unist din Danemarca s-a miercuri şi zilei de joi contac acestor acţiuni au fost lansa La Ulan Bator a avut Ioc o comitet, au examinat o se ninţat cu sancţiuni guvernul
raşului, delegaţia a fost p rim i tovărăşească, s-a făcut un o prit apoi asupra problem elor te bilaterale cu reprezentanţii te bombe cu napalm. întîlnire a reprezentanţilor rie de probleme referitoare de la Lima dacă acesta nu va
tă la P rim ăria m unicipiului, schimb de păreri cu p rivire actuale ale situaţiei interna permanenţi la O N U. ai R A U , TEL A V IV 14 (Agerpres). — grupurilor parlamentare din la lupta de eliberare din teri reveni asupra măsurilor sale
care este condusă de un con la activitatea F rontului U nită ţionale şi ale m işcării comu Iordaniei şl Israelului. In capitala israeliană s-a a Bulgaria, Cehoslovacia, R. D. toriile continentului negru a- de expropriere a bunurilor
siliu alcătuit din reprezentanţi ţii Socialiste şl Frontului Na niste şi m uncitoreşti mondiale nunţat oficial că două avioa Germană, Mongolia, Polonia. Hale încă sub dominaţie aparţinlnd societăţii „Interna
ai P.C.I., P .SI. şi P.SI.U.P. ţional din Cehoslovacia şl dez Lucrările congresului con ne de vînâtoare au bom bar România, Ungaria şl U.R.S.S. străină. tional Petroleum Company".
P rim aru l oraşului Baldossl, voltarea re la ţiilo r reciproce. tinuă. IERUSALIM 14 (Agerpres). dat joi dim ineaţă poziţiile a La încheierea în tîln lrii s-a
m em bru al P.C.I., împreună „Guvernul lsraellan este în flate pe te rito riu l iordanian, dat publicităţii un comunicat
cu m em brii C onsiliului Exe continuare favorabil unei de pentru a riposta la tiru l des în care se arată că partici 9 9 9
cutiv M unicipal, a urat un blocări prin partea de sud a chis îm potriva unei patrule a panţii au făcut un schimb de Comandantul forţelor nava Numeroase ziare mexicane
călduros bun sosit oaspeţilor. încheierea reuniunii Canalului Suez a navelor sur flate în misiune in regiunea păreri în legătură cu uncie le argentiniene, viceamiralul comentează pozitiv hotărlrea
A urm at apoi o discuţie des prinse în Lacurile Amare de văii Beisan. A nterior, p u rtă probleme actuale ale situa Constantino Arguelles, a a guvernului peruvlan de a ex-
pre problemele adm inistrării evenimentele din Iunie 1967”, torul de cuvînt m ilita r anun ţiei internaţionale şl activi nunţat că între guvernul ar proprla bunurile societăţii a
oraşului, principalele preocu ţase că focuri de m ortiere au tăţii U niunii Interparlamenta gentinian şl şantierele navale mericane „International Pe
pări de ordin social, financiar ministeriale a O.E.C.D. a declarat un purtător de cu- fost trase de pe te rito riu l io r re şl s-au lniorm at reciproc britanice „V lckers" a Inter troleum Company". Astfel,
ale m unicipiului. In continu vînt al M inisterului Afacerilor danian, la nord de Marea despre activitatea grupurilor venit un acord privind con ziarul „Excelslor" arată că
area vizitei, a avut loc la PARIS 14 (Agerpres). După care să ducă la îmbunătăţirea Externe al Israelului. El a men Moartă, ia r asupra regiunii strucţia a două fregate dota guvernul peruvlan a înfăp
sediul Federaţiei locale a P C I. două zile de dezbateri, vineri balanţelor de plăţi curente ale ţionai totodată necesitatea unei Tim na, unde se află mine de respective. te cu rampe de lansare a ra tuit un act necesar şl firesc
o în tîln ire cu activul organi au luat sftrşil la Paris lucrări Statelor Unite şl Angliei, pre notificări — prin Intermediul cupru, au fost lansate proiec chetelor. penlru o ţară animată de
zaţiei P.C I. din Parma Du le celei de-a 8-a reuniuni m i cum şi o reducere a puterni generalului Odd Bull, şeful mi tile reactive. năzuinţa de a-ş| apăra bogă
pă salutul adresat delegaţiei nisteriale anuale a Organizaţiei cului excedent al balanţei do Diverse operaţiuni declan ţiile naţionale şl de a păşi
P.C.R. de secretarul organiza pentru cooperare economică plăti a R FC . şate de unităţile m ilitare ame pe calea dezvoltării economi
ţiei, Franco Bianchi, tovarăşul şi dezvoltare (O.E.C.D.), din O problemă Importantă de ricane în mat multe provincii ce. Această acţiune, adau
Paul N iculescu-M izil a răs care fac parte 22 de state. In pe ordinea de zi a reuniunii Remanierea guvernului indian sud-vietnameze au fost ani MUNCITORII SPANIOLI gă ziarul, deschide In faţa
puns la o serie de întrebări comunicatul final al reuniunii — aceea privind instituirea li hilate din primele zile de CONTINUA LUPTA RE ţărilor latlno-amerlcane noi
p rivin d problemele dezvoltă şe subliniază că în urma in tro nul regim tarifar preferenţial NEW DELHI 14 (Agerpres) Primul ministru al Indiei, Indl- acţiune de către forţele na VEN D IC ATIVA perspective tn asigurarea li
rii economice a României, ducerii, cu cîteva luni In ur în favoarea exporturilor ţărilor ra Gandhl, a anunţat jo i remanierea cabinetului său. Dinesh ţionale de eliberare. U nităţi nei suveranităţi naţionale
mersul ind u stria liză rii, rezul mă, a unor măsuri reslrictivo în curs de dezvoltare — a fost Slngh, ministru al comerţului a fost numit m inistrul aface ale primei divizii aeromoblle MADRID 14 (Ager trainice.
tatele din agricultură, modul In S U .A , Anglia şi Franţa, expediată spre soluţionare or rilo r externe. Portofoliul M inisterului Afacerilor Externe era se află de două zile sub fo pres). In ciuda represiu
de planificare a economiei dezvoltarea economică în an ganelor executive ale O.E.C D,, dctlnut de Indfra Gandhl de la demisia, în cursul anului tre cul patrioţilor. Acestea u r nilor poliţieneşti, oame 9 9 9
naţionale, structura organiza samblu a ţărilor membre alo cate au fost însărcinate să an măresc să sprijine pe m ili nii muncii spanioli con Un grup de arhitecţi fran
torică şi viaţa internă de O.E.C.D. Înregistrează o anu gajeze pe viito r consultaţii în cut, a iul Mohammed Chagla. Numărul m inisterelor nu a fost tarii americani. In provincia tinuă lupta revendicativă. cezi lucrează In prezent la
partid, precum şi politica ex mită încetinire. Aceasta se va acest sens cu ţările interesate. modlllcat, actuala remaniere avînd scopul de a completa pos Ouang Trl, artileria grea a Peste 25 000 de munci proiectul unui turn gigant a
ternă a statului nostru şl po menţine în tot cursul anului turile ministeriale rămase vacante In urma demisiilor prezen mericană a deschis focul in tori se află tn grevă în cărui înălţime va atinge 725
Reuniunea ministerială a de
ziţia P.C.R. faţă de proble 1969, cînd ritm ul dezvoltării semnat pe Emile van Lennop tate de m iniştrii care deţineau portofoliile afacerilor externe, mal multe rîndurl Împotriva provincia Bilbao, de la metri. Acest turn va fl cel
mele de bază ale m işcării va fi mai mic de cinci la sută, siderurgiei şl combustibilului şl a] petrolului şl produselor unor zone „suspectate de a fl 31 Ianuarie, In semn de mal înalt din lume, depăşind
comuniste şi m uncitoreşti In (Olanda), pentru a-1 succeda chimice. A fost creat M inisterul Comerţului Exterior tn locuri de concentrare*' a fo r protest îm potriva măsu Turnul Eiffel. La numeroase*
cit a fost anul trecut. In legă pe Thorkil Kristensen în func fruntea căruia a fost numit Baliram Bhagat, iar M inisterul
ternaţionale. tură cu crizele monetare lntcr- ţia de secretar general al ţelor patriotice. O acţiune si rilo r excepţionale Institu le etaje ale tum ulul vor 11
Intîlnirea s-a desfăşurat tn- P etrolului şi Produselor chim ice a fuzionat cu M inisterul milară o desfăşoară artileria, ite de guvern şl pentru Instalate studiouri pentru te
tr-o atmosferă deosebit de occidentale, comunicatul re O.E.C.D,, începînd de la 30 M inelor şl Metalelor. aviaţia strategică „fortăreţele apărarea drepturilor lor leviziunea franceză precum
caldă, răspunsurile conducă comandă adoptarea de măsuri septembrie 1969. zburătoare" B-52, efectuînd sociale. Poliţia a arestat şl localuri publice şl magazi
torului delegaţiei P.C.R. fiin d patru misiuni masive In pro 125 de muncitori meta- ne. Scopul principal al con
puternic aplaudate de cei pre vincia Tay Nlnh. lurglştl stru irii acestui turn uriaş
zenţi care, în încheiere, au fă SU.A. VOR LANSA O STAŢIE Grevele continuă şl In este îmbunătăţirea tehnică pen
cut o vie manifestare pentru INTERPLANETARA IN DIREC După vizita lui Wilson Ia Bonn diferite alte oraşe ale Spa lru transmiterea emisiunilor în
prietenia dintre cele două ŢIA PLANETEI MARTE Comitetul Federal al Parti niei. La Barcelona au înce culori ale televiziunii.
partide şi popoare. dului Comunist German a a tat lucrul 8 000 de mun Se prevede că In partea
BONN 14 (Agerpres). — plicare pentru moment inten m isiuni m ultiple. Dar şi în a- dresat conducerii Partidului citori, Iar la San Sebas- superioară a turnului, la a
BOLO GNA 14 — Corespon Administraţia naţională Cor vo rb irile dintre prem ierul ţia de a abandona proiectul. ceastâ p rivin ţă există, p o triv it Social Democrat chemarea de tlan 3 500 de muncitori cărui construcţie vor fl folo
dentul Agerpres, N. Puicea, pentm problemele aeronauti W ilson şi cancelarul K iesin- Se recunoaşte totuşi — şi unor surse autorizate vest- a face totul pentru ca şedin de la întreprinderile site 8500 tone otel, să fie a-
transm ite : Tovarăşul Paul cii şi cercetarea spaţiului ger s-au încheiat fără anun W ilson a fost destul de e xp li germane, concepţii d ife rite a ţa Adunării Federale pentru „M ichelln" mcnajală o platformă pentru
N iculescu-M izil, membru al cosmic (J'J A S.A ) a anunţat ţarea vreunei hotârîri im por cit în conferinţa sa de presă supra realizării proiectului. alegerea preşedintelui R. F. a aterizarea şl decolarea ell-
C om itetului Executiv, al Pre că va lansa la 24 februarie, tante Se consideră de oare de joi dupâ-amiază — că re Aceleaşi cercuri precizează Germaniei să nu se ţină în copierelor.
zid iu lu i Permanent, secretar de la Cape Kennedy, o staţie care im portanţă faptul că pre zervele britanice faţă de pro că între cei doi şefi de gu Berlinul occidental, ci înlr-un La Istanbul continuă de
Interplanetară „M ariner-6” 1n m ierul britanic a acceptat să iectul „A irb u s u lu i" sînt foa r verne a avut loc o lungă dis oraş „aflat In sfera de acţiu monstraţiile îm potriva prezen 9 9 9
direcţia planetei Marte. Sta se facă o nouă tentativă în te serioase. Agenţia France cuţie cu p rivire la aspectele ne a Constituţiei R. P. a Ger ţei vaselor de război ameri Majoritatea serviciilor pu
ţia va ajunge la 31 Iulie la trei (între Marea Britanie, Presse consideră că perspec financiare ale cooperăm teh maniei". cane în apele turceşti. Joi, o blice ale capitalei Uruguayu-
tivele sint mai bune pentru
nologice. Prem ierul b ritanic a
Lipfcle 3 200 km de planetă, apoi ea R.F. a Germaniei şî Franţa) construirea în patru (Anglia. exprim at o anum ită am ără Consiliul O N U . pentm A avut loc o manifestaţie în fa Iul şl-au încetat activitatea
va efectua un zbor în zona
pentru realizarea proiectului
ţa catcdralel-muzeu St.
So
ca urmare a grevei declara
R F.G., Ita lia şi Olanda) a u
ciune în legătură cu această
ecuatorială a planetei
M ar
frica de sud-vest a dat pu
In
te de funcţionarii de la
te. „A Irbu sului", ceea ce înseam nui nou avion de luptă pentru cooperare pe care el a carac b licită ţii o declaraţie In care fia. Demonstranţii au scan stituţiile guvernamentale care
nă că Londra nu-şi pune în a-
dat : „Luptăm îm potriva Im
din Nigeria decepţii în care scheletele cere regimului de la Pretoria perialism ului". „Ne pronun revendică achitarea salariilor
terizat-o a fi „un deşert de
proiectelor nerealizate se usu să înceteze transferul popu ţăm pentru o Turcie Inde restante. Declaraţia m inistru
laţiei de culoare pe alte te
pendentă" şl alte lozinci.
lui de finanţe prin care anun
Lucrările Comitetului l.N.0. pentru că sub un soare necruţător". rito rii ale ţării.
U M U AH IA 14 (Agerpres). ţa că toate restanţele de plată
Se relatează că prem ierul
Un comunicat dat publicită brita n ic şi cancelarul vest- 9 9 9 vor II achitate sub forma u
ţii la Umuahia anunţă că în german au convenit ca pro In capitala Tanzaniei au M inistrul afacerilor externe nul „îm prum ut" nerambursa
luptele în sectoarele decolonizare
cursul zilei de joi au conti blemele referitoare la tratatul luat sfîrşit lucrările Comite al Republicii Peru, Fdgardo bil Începînd din luna aprilie,
nuat de neproliferare a arm elor tului de eliberare al Orga Mercado Jarrin, a declarat că nu a avut nici un efect asu
Port — Harcourt — Owerri nucleare, pe care R.F. a Ger nizaţiei U nităţii Africane. In guvernul său va înainta o pra greviştilor.
şl Ahoada unde trupele fe NEW YO RK 14 (Agerpres). Thant a subliniat, pe de altă maniei nu l-a semnat încă, să cele cinci zile de dezbateri, plingere oficială Organiza Greva afectează In special
derale au lansat contraatacuri — Joi s-au deschis lucrările parte, că problemele care a re unele cu altele şi bucurîn- fie discutate în cursul unor participanţii la reuniune, re ţiei Statelor Americane in le funcţionarea serviciilor Ml-
du-se de
sp rijin u l anum itor
asupra poziţiilor deţinute de sesiunii pe anul 1969 a Comi fectează partea de sud a A fr i puteri". Deşi nu a m enţionat viitoare contacte bilaterale ; prezentanţi din 11 ţări alrl- gătură cu „agresiunea econo nlsteniluî de Finan(e şl Te
blafrezi. Potrivit comunica tetului special O N U . pentru cii „sînt o sursă de preocu aceste te rito rii. observatorii ceea ce indică în mod clar că cane, membre ale acestui mică a S.U A ." care a ame lecomunicaţiilor.
tului, trupele biafreze nu examinarea aplicării Declara pare gravă şi de în g rijo ra consideră că U Thant s-a re punctele de vedere ale celor
au cedat din poziţiile pe ca ţiei cu p rivire la acordarea re", arâtind că ele „au sporit fe rit la Rhodesia, te rito riile doi interlocutori au rămas
re le deţin în duda unul in independenţei ţă rilo r şl po atît în dificultate, cît şl în portugheze din A frica şi la divergente. In schimb, diver
tens bombardament de ar poarelor coloniale. Luînd cu gravitate". „In această regiu A frica de sud-vest. se probleme internaţionale,
tilerie şl mortiere organizat vîntul cu acest p rile j, secreta ne — a spus secretarul gene Preşedintele C om itetului, am cum ar fi conflictul rhodesian,
de federali. In sectorul Aba- ru l general al O.N.U., U Thant, ral al O.N U. — m ilioane de basadorul tunisian Mahmoud războiul civ il din Nigeria, si CURIER - CURIER - CURIER
gona-Onitsha, situat în par a declarat că obţinerea inde persoane sînt lipsite de drep M estiri, a fost reales în aceas tuaţia din O rientul M ijlo ciu,
tea de nord-est a Blafrel, pendenţei în anul 1968 de că tu rile umane fundamentale. tă funcţie pentru o perioadă au p rile ju it constatarea unei
atacurile federalilor au fost tre Swaziland, M auritius şt D orinţa lo r de a-şi exercita în de încă un an. largi iden tităţi de vederi.
respinse. Guineea Ecuatorială demon mod liber dreptul Inalienabil
Paralel cu continuarea os strează ro lu l folositor şi sem la autodeterminare este înă
tilită ţilo r m ilitare în diver n ifica tiv pe care poate să-l buşită prin folosirea unor m ă
se sectoare ale frontului, joace O.N.U. în atingerea a- suri represive de către a u to ri
părţile în conflict şi-au ex cestul ţel, într-o atmosferă de tăţile respective care 'p o t fi K U W E I T populaţie de peste o Jumătate perle, ovine, cămile, lină, pes Populaţia ţării este formată
pus din nou poziţiile p riv i stabilitate şi armonie. U văzute acţlonînd în colabora de milion, dispune de cele mal te. In această ţară a fost con din arabi. Limbile vorbite sînt
toare la posibilităţile do mari rezerve petrolifere din lu struită una din primele uzine araba şi engleza. Capitala a*
ar*
me — 19,2 la sulă — şi
reglementare a actualei cri Acest şeicat arab din nord- devine stat Independent cu re cea mai Intensă producţie pe din lume pentru desalinizarea cestui stat este oraşul A l Ku
ze din Nigeria. Generalul vestul Golfului Persic a de gim constituţional Acest mic apel de mare Exportul tării II weit care are o populaţie de
Yakubu Gowon, şeful gu Actul de acuzare în procesul venit protectorat britanic tn stat arab, care are o suprafa sondă Alte resurse ale econo formează Îndeosebi petrolul peste 250 000 locuitori, aproape
vernului federal, a declarat anul 1914. La 19 iunie 1961 el ţă de numai 15 540 km p şi o miei sînt formate din derivate brut, derivatele petrolifere şi jumătate din întreaga populaţie
că autorităţile de la Lagos petrolifere, ciment, aluminiu. perlele. a ţării.
vor ordona Încetarea Ime lui Sirhan, asasinul senatorului
diată a ostilităţilor m ilitare
în cazul în care liderii bla tm®.
frezi ar renunţa la actul R. Kennedy , %
proclamării Independenţei
provinciei orientale.
La Umuahia, Adunarea LOS ANGELES 14 (Ager tim p de peste patru ore. In wssstmm
Consultativă, întrunită în pres). — După cinci săptămînl seara crim ei — 5 iunie 1968
de interm inabile audieri con
— Sirhan a,fost văzut la ho
prezenta şefilor tradiţionali, sacrate alegerii ju riu lu i şi du telul Ambasador din Los A n-
a adoptat o rezoluţie în ca geles cu o oră şi jum ătate îna
judecătorul
H erbert
pă ce
re se cere decretarea unei imo W alker a respins ultim a ten inte ca senatorul să-şi anunţe
bilizări generale pentru a tativă a apărării de a tergi victoria în alegerile p re lim i
stăvili ofensiva federală In versa începerea dezbaterilor nare din statul C alifornia
curs de desfăşurare. Rezo- de fond în procesul intentat Coroborînd aceste date cu în
luţin reafirmă hotărlrea re lu i Sirhan B. Sirhan, asasi semnarea găsită în ju rn a lu l
prezentanţilor tribului Ibo nul senatorului Robert K en Iul Sirhan — „Kennedy tre
de a-şl mobiliza toate re nedy, joi dupâ-amiază procu buie să fie asasinat înainte
sursele umane şl materiale
rorul David Fitts a dat citire de 5 iunie" — acuzarea sus
în vederea apărării dreptu actului de acuzare. Documen ţine că asasinarea senatorului
lui la existentă. Totodată, tu l relatează în mod cronolo a fost premeditată, iar asasi
Adunarea Consultativă a gic faptele care au precedat nul este singurul vinovat de
I cerut colonelului Ojukwu asasinarea senatorului Robert această tragedie, actionînd de
| să continue eforturile în ve Kennedy. Actul de acuzare a- unul singur. Dovada crimei
derea obţinerii necondiţio ralâ că la 7 februarie Sirhan este făcută prin prinderea în
nate a încetării focului şt a achiziţionat revolverul cu flagrant delict a asasinului.
angajării de negocieri care care a comis crima. La 1 iu In cursul zilei de vineri,
să ducă la restabilirea pă nie 1968, el şi-a procurat dezbaterile au continuat, ur-
cii în Nigeria. gloanţele necesare, iar la 4 iu Vedere generală din centrul oralului Al Kuweit, capitala ţârii.
nie s-a antrenat, făcînd exer mînd ca apărarea să-şi pre
ciţi* de tir cu tragere rapidă zinte pledoaria.
REDACŢIA 91 ADMINISTRAŢIA ZIARULUI: 0tr. Dr. Petru Groza or. SIS» telefon 23 17, 12 75. 15 85. — TIPARUL: întreprinderea poligrafica Hune doara-De va.