Page 53 - Drumul_socialismului_1969_02
P. 53
Proletar! din taotc ţfirlîe, unlţl-v5 1
m
Sărbătorim, astăzi, un e în proporţie de 102 la sută, semenea, electrificarea lin ie i
venim ent de mare însemnă iar la m ă rfuri transportate de cale ferată Bucureşti —
tate în istoria clasei m unci în proporţie de 100,3 la sută. Braşov.
toare din România : aniver Despre munca entuziastă a Sume im portante pentru
sarea luptelor de la G riviţa ceferiştilor vorbesc şi alte dezvoltarea tra ficu lu i fero
din februarie 1933, în cursul fapte comparative, bogate în v ia r au fost alocate şi Re
cărora m uncitorii ceferişti sem nificaţii majore. Dacă in gionalei C F.R. Deva. O par
au în fru n ta t cu eroism fo r anul 193fl, în volum ul total te din aceste fonduri de in
ţele represive ale regim ului al m ă rfu rilo r transportate, vestiţii - s-au m aterializat în
burghezo-moşierese. Luptele la loc de frunte se situau ţ i in stalaţii şi mecanisme cu
m un cito rilo r ceferişti — care ţeiul şi produsele petroliere, un grad înaintat de tehni
au înscris în analele Istoriei astăzi, ponderea covîrşitoare citate. A m in tim că de curînd
p ro letariatului din ţara o deţin materialele de con au fost term inate lucrările
noastră o nepieritoare pagi strucţii, produsele m etalur la blocul autom at de lin ie şi
nă de eroism — s-au desfă giei feroase, com bustibilii, centralizarea electrodinam i-
şurat în aceeaşi perioadă cu m ă rfurile alim entare — deci că dintre staţiile Sim eria-
luptele petroliştilor, ele con acele produse ce au un rol tria j şi Băcia. A fost con
stituind un moment de v îrf p rim ordial în desfăşurarea s tru it şi pus în funcţiune un
în şirul m arilor bătălii de norm ală a m uncii in sectoa nou grup form at din 7 lin ii
clasă, purtate sub conduce rele hotăritoare ale econo pentru prim irea tre n u rilo r de
ANUL XXI. NR. 4393 DUMINICA Y6 FEBRUARIE 1969 4 PAGINI 30 DE BANI rea P.C.R. în anii 1929—1933, miei naţionale. Demn de re m arfă şi a alto r 27 de lin ii
pentru apărarea d re p tu rilo r levat este şi faptul că la in pentru trierea vagoanelor.
şl lib e rtă ţilo r m uncitoreşti, a dicatorul tone-km m ărfuri Pe lista bogată a investi
independenţei şi suveranită transportate cu m ijloacele ţiilo r figurează şi alte obiec
căilor ferate, România ocu
ţii României, îm potriva peri
Camoa e l e c t o r a l ă r i e a z a colului fascist. de pă locul al 7-lea in Europa, tive ce răspund cerinţelor
z
tehnicii avansate, au m eni
cu m ult înaintea unor state
După eliberarea ţâ rii
sub jugul fascist, credincioşi ca Marea B ritanic, Suedia, rea să asigure o deplină si
guranţă a circulaţiei. In u l
tra d iţiilo r de luptă, m unci Iugoslavia, Ita lia etc tim u l tim p au fost terminate
Prezenţa activă a sectoru
to rii ceferişti s-au angajat lu i de transporturi feroviare lucrările la cocoaşa de trie
TOATE ENERGIILE CREATOA creatoare, cu tot elanul şi în mersul ascendent al eco re, clădirea nouă pentru şco
lo r
cu toată
capacitatea
larizarea şi instruirea lucră
nomiei naţionale este am pli
sp iritu l de abnegaţie, alături
de întregul popor, pentru a ficată şl datorită in v e s tiţii to rilo r C.F.R., un dorm itor
confortabil pentru partidele
înfăptui noua istorie a lor acordate de stat, dotării de drum etc
României. P articipanţi entu acestui sector cu mijloace C ondiţiilor m ateriale şi de
IN SLUJBA PATRIEI SI A POPORULUI ziaşti la opera de edificare care a trecut, căile ferate au viaţă tot mai bune create de
moderne de muncă In anul
a societăţii socialiste,
acest
partidul şi guvernul nostru,
fost înzestrate cu 77 locomo
detaşament de frunte al cla
sei m uncitoare şl-a adus în tive Diesel electrice de 2 100 ceferiştii le răspund prin
angajarea totală a talentului
tregul aport la m aterializarea C P , 10 locomotive electri
h o tă rîrilo r p a rtid u lu i şi gu ce de 6 950 C P , 41 locomo şi priceperii lor, hotărîţi
fiin d ca în acest an — cînd
tive Diesel şi Diesel hidrau
ÎN TiLN IR I ÎN TR E C A N D ID A T ! $1 ALEGĂTORI vernului. In anul care a tre lice, 4 055 vagoane de m ar sărbătorim a 25-a aniversa
cut, lu cră to rii din acest im
Candidai) Frontului portant sector al producţiei fă, 144 vagoane de călători. re a eliberării patriei — să
prezinte un bilanţ şi mai bo
Deosebit de im portant este
materiale, p rin realizările pe
care le-au obţinut, se situ că transporturile efectuate gat în realizări, contribuind
în mod activ la înfăptuirea
cu tracţiune Diesel şi elec
Unităţii Socialiste ează în prim ele locuri pe ţa trică au reprezentat 60 la vastului program de e d ifi
ră, raportînd
îndeplinirea
socialiste,
care a României
total al
sută din volum ul
M grăitoare ale — la unită ţile industriale — călători S-a term inat, de a- elaborat de Congresul al IX -
planului producţiei globale
transporturilor de m ă rfu ri şi
lea al partidului.
esponsabllităţii cetăţeneşti
Pe raza m unicipiului Hune extinderea canalizării şi ter- ne în rezolvarea doleanţelor
doara în tîln irlle dintre candi m oficării străzii T opitorului. şi propunerilor lor.
daţi şi alegatori se desfăşoa amenajarea unor alei, plantări A nim a ţi de sentim entul de
ră sub semnul m anifestării de pomi ornam entali şi s-au responsabilitate cetăţenească
plenare a responsabilităţii şi angajat să participe activ, alegătorii circum scripţiei e
exigenţelor cetăţeneşti pentru prin muncă vo lu n ta r-pa trio ti- lectorale m unicipale nr. 7 au
rezolvarea treburilor obşteşti câ, la realizarea lor. făcut în cadrul în tîln lrii cu
de larg interes. A legătorii circum scripţiei c- candidata lor, M aria Folfa,
In cadrul însufleţitelor in tîl- lectorale judeţene nr. 42, s-au termotehnicianâ la combina
n iri, m iile de alegători sîde- Sntîlnit cu candidata lor, to tul siderurgic, o serie de su
GHEORGHE BiRSÂIAN, rurgişti, constructori, m ineri, varăşa Ioana Susan, bobina gestii e d ililo r oraşului p rivin d
TEOFIl MUNTEAN, preşe cooperatori, şi-au exprim at ho- toare la com binatul siderur amenajarea unor terenuri de
dintele C.A.P, Şoimuş, candi maistru miner la E.M, Cer tărirea fermă de a munci fă gic. Cei care au luat cuvin- joacă pentru copii şi a unor
dat în circumscripţia elec- te/, candidat in circumscrip tul, Gheorghe M arinovici, Teo
ţia electorală judeţeană nr. ră preget pentru a face din zone verzi.
toralâ judeţeană nr. 142 Şoi- Program ul Frontului U nităţii dor Malancea, Leonîda D avi-
şi-au notat în
C andidaţii
muş. 145 Sâcârîmb. Socialiste faptă im iflinită . In dcscu au făcut numeroase pro agenda lo r de lucru toate pro
acelaşi tim p, ei au răsfoit f i puneri, au dezbătut sarcinile punerile şi sugestiile făcute de
lele istoriei pline de sem nifi ce le revin pentru o mai chib
caţii ale celor 25 de ani care zuită gospodărire a străzilor alegători, au dezbătut îm preu
nu trecut de la eliberarea pa din circum scripţia lor. în fiin nă cu ei posibilităţile concre
triei. ţarea unui magazin alim entar te de rezolvare.
în cartierul Chizid, a fost una
In tîln ire a tovarăşului Ghcor- dintre propunerile pentru a
ghe Vasiu, prim -secretar al cărei înfăptuire alegătorii au
Com itatului m unicipal de cerut s p rijin u l candidatei lor.
partid Hunedoara. prim arul
m unicipiului, candidat de de Cu căldură a fost in tîm pi- FIECARE ALEGA
putat din partea Frontului U natâ de către alegători tova TOR ARE ÎN D A TO
n ită ţii Socialiste pentru c ir răşa prof. T.idia Ghcrghcl,
cum scripţiile judeţeană nr. 19 candidată pentru circum scrip RIREA CETĂŢENEAS
şi nr. 17 m unicipală, cu ale ţia electorală judeţeană nr. 22. CA SA VERIFICE ÎN
g ătorii-a p rile ju it o temeinică Simian Josan, Vasilc Dulhău
examinare a problem elor gos şi a lţi vorbitori şi-au e xpri SCRIEREA IN LISTELE
podăreşti şi edilitare. Alegăto mat dorinţa de a munci in DE ALEGATORI. Adunarea festivă
rii Aurica Sîrb, Elena Silves cadrul a cţiunilor patriotice
VICTOR CUCU, maistru tru, V ictor Lăutaru au relie pentru a face cartierul lor tot ^ In cazul cînd se consta
MARIA DEAC, membră a constructor la I.C.S.H., can fat puternicul avint pe care mai frumos, de a participa la ta omisiuni, înscrieri gre
j C.A.P. Rapoltu Mare, can l-a cunoscut Hunedoara în r i amenajarea şi întreţinerea spa din Capitală
didată in circumscripţia elec- didat in circumscripţia elec dicarea necontenită a gradu tiilo r verzi, a parcurilor şi a şite sau alte erori în liste, Zveltâ şi puternică, loco
s lb rcij judeţeană nr. 147 Ra- torală judeţeană nr. 31 Hu lu i său urbanistic şi gospodă leilor La rîndul său candida se vor face întîmpinari la motiva Diesel electrică do
polL nedoara. resc. V o rb ito rii au făcut, de ta s-a angajat să fie mereu în fobrîcaţie românească va
fruntea cetăţenilor în cadrul comitetul executiv al In sala de festivită ţi a Pa C uvîntul de deschidere 8
asemenea, propuneri pentru tutu ro r acţiunilor, să-i s p riji alerga In curînd pe calea
consiliului popular care a de fier la tu lu i CF.R. a avut loc, fost rostit dc Gheorghe Borş,
întocmit listele. sîmbătâ după-amiază, o adu preşedintele C onsiliului m uni
cipal Bucureşti al sindicate
de-a
celei
nare consacrată
Continuarea în ritm susfiaul a 36-a aniversări a luptelor ce lor Luînd apoi cuvîntul, M a
rin M âroiu, adjunct al m inis
feriştilo r şi p e tro liştilo r
din
ianuarie-februarie 1933. La a tru lu i căilor ferate, a subliniat
dunare au participat tovarăşii im portanta evenim entelor din
industrializării — caracteristică Plenara Consiliului II. Â. S. al C om itetului Executiv al ianuarie-februarie 1933. V or
Florian Dănâlache,
membru
bitorul s-a referit, de aseme
ELECTORALĂ m România C C. al P.C.R., m in istru l căilor nea, la succesele obţinute de
ceferişti în anii construcţiei
ferate, D um itru Joiţa, secretar
esenţială a dezvoltării noastre al C om itetului m unicipal Bu socialiste, la contribuţia ce
trebuie să şi-o aducă la în făp
cureşti al P.C.R., Alexandru
In ziua de 15 februarie 1969 în lum ina D irectivelor Comi Grecu, preşedintele U niunii tuirea sarcinilor trasate de
a avut loc Plenara C onsiliu tetului Central al PC.R. cu Sindicatelor din transporturi partid în acest an hotărîtor al
M arile realizări obţinute de
Peste 2000 întîlniri poporul nostru în sporirea vo mia. M etalurgia feroasă şi ne lo r raţională, ridicarea, în ge lu i U n iunii A sociaţiilor stu p rivire la dezvoltarea învăţă şi telecom unicaţii, numeroşi cincinalului.
feroasă, chim ia vor înregistra
In încheiere a fost prezen
lum ului producţiei industriale, ritm u ri înalte de creştere. neral, a eficientei întregii ac denţilor din România. mântului, contribuţia organiza participanţi la luptele revolu tat un program artistic, susţi
ţionare de acum 36 de ani,
tiv ită ţi, sînt doar eîteva din a
între candidaţi în diversificarea ei, creşterea Judeţul Hunedoara, cu o ceste direcţii. La lu cră rile Plenarei au lu ţiilo r U.T.C. şi asociaţiilor activişti de partid, de stat şi nut de fo rm a ţiile reunite de
greutăţii specifice a industriei puternică bază extractivă, es ai parte tovarăşii : V irg il Tro- studenţilor la perfecţionarea al organizaţiilor obşteşti, lu amatori ale unor întreprinderi
Recent, adunarea generală a
şi cetăţeni în ansamblul economiei, dez te chemat să aducă o co n tri salariaţilor a dezbătut proble fin — membru al C om itetului procesului instructiv educativ crători din unităţile căilor fe şi in s titu ţii din Capitală.
Executiv, al P rezidiului Per
voltarea ascendentă a tuturor buţie mereu sporită la întrea în şcoala noastră superioară, rate şi din alte in s titu ţii din
ram u rilo r economiei, creşterea mele principale ale a ctivită ţii, manent, secretar al CC. al creşterea responsabilităţii stu
Pînă în prezent au avut ga dezvoltare a ţârii. A nul stabilind măsuri concrete în PC.R., Ion Iliescu — membru denţilor faţă de îndeplinirea Capitală (Agerpres)
loc peste 2 000 rie adunări nivelului de trai al poporu 19G9. cu m arile sale eveni această direcţie. Adunarea a al C om itetului C entral al în d a to ririlo r lo r profesionale.
lui sînt dovezi
grăitoare ale
la care au participat aproa realism ului program ului ela mente politice — aniversarea constituit, în acelaşi tim p, un P C.R., prim -secretar al C C. In încheierea dezbaterilor
pe 95 000 de alegători ce borat de partid, ale justeţei li a 25 de ani de la eliberarea m inunat p rile j de manifestare al U.T.C., m inistru pentru pro plenarei a vo rb it tovarăşul
s-au in liln it cu candidaţii, niei sale politice. patriei şi cel de al X -lea a hotărîrii întregului nostru blemele tineretului, Ion Teo- V irg il Trofin. Depuneri de coroane
de deputaţi pentru Marea Congres al partidului —, pre colectiv de a-şi in/.eci efor reanu — şef de secţie la C.C Plenara a h o lă rit convoca
Aşa cum se arată in M ani cum şi urm ătorii ani pun în
Adunare Naţională şi consi turile pentru îndeplinirea an al P C .R , acad Ştefan Bălan rea conferinţei U .A S R . în
liile populare judeţene, m u festul Frontului U nităţii So faţa colectivelor de m ineri din gajam entelor asumate in ma — m in istru l învăţăm întului, cursul lu n ii a prilie a.c., sta In semn de omagiu adus le C F.R. Bucureşti şl sindica
nicipale, orăşeneşli şl comu cialiste, se va acorda cea mai ram ura m etalelor neferoase, rea întrecere ce s-a declanşat prof. univ. M iron Constanti- b ilind m ăsurile politico-orga- mem oriei eroilor ceferişti, că tu lu i salariaţilor depoului
nale. mare atenţie continuării,. în sarcina desfăşurării unei acti anul acesta, aducînd o c o n tri nescu, adjunct al m inistru lui nizatorice în vederea pregăti zuţi în m arile bătălii de cla C F.R. Bucureşti-călâtori, au
ritm susţinut a industrializă vită ţi economice tot mai e fi învăţăm întului. La Plenară au
Cu prilejul In tiln lrilo r, a- rii, dezvoltării forţelor de pro ciente. buţie sporită la înfăptuirea cu rii ei. să ale proletariatului nostru depus s im bâtă dimineaţa, co
participat
ca
ca
In v ita ţi
legătorll au făcut peste 3 700 ducţie — obiectiv central al Plenara C C al PC.R. din consecventă a p o litic ii de In dre ale U niu nii Tineretului In tr-o atmosferă entuziastă, din ianuarie-februarie 1933, roane de flo ri la plăcile me
propuneri şi sugestii pri program ului de în flo rire m ul decembrie anul trecut, dezbă- dustrializare socialistă a ţării. participanţii la plenară au a delegaţii din partea U niunii moriale de la uzinele „G riv iţa
vind mal buna organizare tilaterală a Românie! socialis tînd principalele probleme e Comunist şi ale A sociaţiilor doptat textul unei telegrame sindicatelor din transporturi îşi Roşie" şi din faţa P alatului
şl funcţionare a gospodă te. Industrializarea este şi va conomice ale planului şi bu !ng. GHEORGHE TUDOR Studenţilor din centrele u n i adresate C om itetului Central telecom unicaţii, M inisterului CF.R.
versitare.
ririi comunale, a comerţului rămîne factorul hotârîtor al getului de stat pe anul 1969. a director general al al P.C.R, tovarăşului Nicolae C ăilor Ferate, uzinelor „G ri
şl cooperaţiei, ocrotirea să progresului societăţii socialis jalonat precis şl complet d i întreprinderii miniere Deva C onsiliul a luat în discuţie, Ceauşeseu. viţa Roşie", D irecţiei regiona (Agerpres)
nătăţii, dezvoltarea In con te. recţiile în care trebuie să ac [tlllHffi 'ri;T|rni|nTţinf<(yiM;nH;i|fTţp pwityi'F, i rl;' - !■ . - ........... ,— -----sssnR m rm ni----- :r:r-L*-jaaU2i
tinuare a oraşelor şi Rate Un Joc im portant in dezvol ţionăm cu toată hotârîrea. Din
lor. documentele sale, com itetul de
tarea generală le este rezer
vat acelor ram uri ale indus direcţie, colectivul în tre p rin
Continuă verificarea triei care au un rol determ i derii m iniere Deva, com uniştii A U T O M A T IZ A R E
nant în promovarea progresu au re ţinu t cu atenţie critlc ile
listelor de alegători lui tehnic şi în valorificarea adresate de conducerea p a rti
dului ram urii în care muncim.
superioară a m a teriilor prime Cercetarea geologică, punerea Penhu posesorii de telefoa
fost eşalonate după un plan
Exercllîndn-şl drepturile — construcţiile de maşini, e în valoare a rezervelor de ne nu mat e nevoie sd ofe la Direcţia fudefeană P.T T R, blul el, acţiunea respectivă chibzuit care lace parte din tlăm in perioada cînd tehni
ne-a spus :
necesită o serie de Instalaţii
ca modernă pătrunde lot mai
rc le au, peslc 233 000 ale nergetica, m etalurgia şl ch i care dispunem, exploatarea rim amănunte despre 09. Ex moderne atlt In centrale, cil ansamblul de dezvoltare a mult şi în domeniul teleco
gători au verificat pină fn primate sub această tormă — RespectInd planurile în Si pe rc/ea■ Una dintre pro sistemului dc telecomunica m unicaţiilor. Acest proces,
prezent înscrierea in liste sintetică, cifrele indică prima tocmite, pină In anul 1972 blemele importante o repre ţii din tară. Conlorm acestui care nu poate li socotit n i
le de alegători ce sc găsesc Si deocamdată unica adresă vom asigura sl In /udelul Hu zintă asigurarea cablurilor plan, Deva şl Hunedoara stnt ciodată terminat, este com
afişate In localurile consi- ia care abonaţii din judelui nedoara primele legături te- Interurbane st a sistemelor primele centre din ludet ca plex $i de durată. Autom ati
tlitor populare sau ale sec Hunedoara trebuie să apele letonice Interurbane auto de curenţi purtători In raport re vor intra In sistemul au zarea legăturilor telefonice
ţiilo r dc votare ze etnd doresc sd obflnă le mate. cu noile cerinţe. Pentru acest tomat al legăturilor telefoni Interurbane în principalele
Numeroşi cetăţeni, care Program ul Universităţii serale gături telefonice cu alte ora — S-au lăcut pregătiri In lucru, anul trecut s-a term i ce interurbane. Apoi vor urma centre din ludei va lim ita a-
vor lipsi din localitatea de şe din tară. Dincolo de 09 se acest sens ? nat instalarea cablurilor ne Valea Jiului şi altele. Pe li tribuţiile telefonistelor de fa
domiciliu (n ziua alegeri de marxism-leninism Deva materializează însă munca — Fără îndoială că s-au cesare automatizării Intre Si nia pregătirilor trebuie amin 09, dar nu le va înlocui. Pa
lor, s-au prezentat la comi multor telefoniste care p ri luat uncie măsuri, iar altele biu si Sebeş, iar anul acesta tită şi o altă realizare. Da ralel cu funcţionarea echipa
tetele executive ale consi mesc comenzile şi as/gurd figurează In planuri. După continuă lucrările pină fa torită măsurilor luate pentru mentelor de automatizare
liilo r populare pentru a pri convorbirile. Nu se poate cum se ştie, In ultima vreme Deva. Pe dc altă parte, se modernizarea echipamentului, trebuie asigurate convorbiri
mi adeverinţă privind exer LU N I, 17 FEBRUARIE 1969 oare sl a llle l ? Tehnica mo s-au construit o serie de lo vor asigura instalaţii noi la centrala din Deva se obţin le te/elonlce cu localităţile
citarea dreptului de a ale dernă care-si cere cu Insis caluri noi pentru poştd, cum pentru automatizarea legătu deja legături directe cu cen care nu pot li cuplate deo
ge. — Secţia economic, anii I, I I şi I I I — expunere In sa tentă drepturile si In dome sini cele din Hunedoara. De rilor interurbane la centrala tralele din (ară unde s-a in camdată la noul sistem. Cu
va, Petroşani sl altele, unde
la festivă a Liceului pedago gle din Deva. niul telecomunicaţiilor oferă telefonică din Deva. trodus automatizarea. Ele se timpul, postul 09 va fi ex
răspuns la această Întrebare. au si iost puse In funcţiune — După cele relatate de tac tnsă tot cu ajutorul clus de tehnica modernă, dar
— Secţia filozofic, anii I şi II, secţia Istoric, anii II şi
Confirmarea comisii III. secţia construcţie dc partid, anul II — expuneri in să Acum din Constanta, Braşov cltcva centrale telefonice au dumneavoastră, se ridică în lut 09 aceasta e o problemă timp.
de
tomate. Acum, In raza jude
sl alte eîteva oraşe ale tării
perspectivă, care cerc
— Am reţinui că In
1972
lor electorale lile Şcolii generale „D r. P e tru Groza " Deva. se obţin legăturile telefonice ţului există 6 452 abonaţi la mod liresc altă întrebare, ca devenii, IntnedorcniJ si poa In orice caz, primele legă
din
re interesează cetâlenii
— Secţia filozofic, anul I I I — dezbateri In sălile Şcolii cu Capitala, fără intermediul telefoane, cifră In care nu se •jud e ţ. In care localităţi se vor te a lţi locuitori din judeţ vor turi interurbane automate
generale „D r. Petru Groza* Deva. telefonistelor. Cînd se va- includ posturile lelelonlcc introduce prima dată legătu avea posibilitatea să vor vor marca un important suc
Prin decizia Comitetului realiza acelaşi lucru sl In ju deservite prin centralele în ces.
j executiv al Consiliului popu- M A R ŢI. 18 FEBRUARIE 1969 delui Hunedoara ? Cu răs treprinderilor si instituţiilor. rile telefonice interurbane bească la telelon cu Bucu- Noi ll anunţăm de pe acum
reştiut sau celelalte oraşe din
j Iar judeţean nr. 58 din 14 punderea pe care o poartă Noile condiţii materiale care automate ? [ară, fără serviciile telelonis- abonaţilor, Insolit de o pre
; februarie 19G9 au fost con- — Secţia istoric, anul I — dezbateri in sălile Şcolii ge pentru cerinţele abonaţilor, s-au creat Înlesnesc, Intr-un — Fiind vorba de o acţiu telor. Cînd va dispare 09 din cizare : pină la automatizare
j Urmate comisiile electorale j nerale „D r. Petru Groza0 Deva. anumit lei, trecerea la auto ne complexă si de răspunde şl paralel cu ea, oamenii din
j ale secţiilor de votare ce tovarăşul inginer TlBERlU matizarea legăturilor interur re, care cere investita însem cartea de telefoane ? {udei aşteaptă dc la serviciul
i vor funcţiona pe raza jude — Secţia construcţie dc partid, anul I I I — expunere in DINIŞ, şeful serviciului ex- bane, dar nu asigură rezol nate din partea stalului, lu — La această întrebare e 09 o deservire ireprosab//d.
sălile Şcolii generale „D r. P etru Groza" Deva.
! ţulul. pfoolare telecomunicaţii, dc varea problemei. In ansam crările de automatizare au mal greu de răspuns. Ne a- S. PETRESCU
M B flB S S B B S latttinuininmMiHiiimtiHHnuimnimiimiUiiiiiiirdnmninitiiiiiKiimiiiHiiiiiiinnimiitmiimuiiMmmmînnimmmamnîmiiniiiiiiiTrninuiiRTiimnni
\