Page 54 - Drumul_socialismului_1969_02

<o
W&L i s n i n u i
jiL L P w ja i ţV fIM ItQ R -r a i
5r=v :.:.— ■--» ....-- .7.,. -..--..r. -~i.s.-
t --.
o 0
> V f , o'j -
vtA o J
1 ©** t> i ţ y
, * * $
O 0 O f
O 0 a$ Â CELIBATARI. Presa
1
SPANACUL, CA TRA­
-/ m TAMENT AL DEPRESIU­ franceză a publicat rccont
o statistică Im presionan­
NII NERVOASE Psihia­ tă. In m om entul de faţă c-
trii din Anglia folosesc xlstâ în Franţa pesle 7
>v
cu succes In tratarea de­ milioane de celibatari,
presiunii nervoase un dintre caro 3 727 020 fe­
preparat denumit Trlp- mei şl 3 516 000 bărbaţi.
tofan. Acesta este de
lapt un amlnoacld care
ae găseşte In special tn
D U M I N I C A L rinichi de vite. In plinea
de secară şl îndeosebi In AUTENTICUL TUTAN-
spanac. KAM ON LUAT DREPT
FALS. Italianul Antonio
M attcotl a cumpărat din
Lumina
dtiati ca... T E H N I C A BUGET... RECORD. In Egipt o amintire „tu ris­
tică* ieftină — o figu­
şi produefia mica republică din P(rl< rină sculptata din granit
nei, A ndorra.a fost dat negru. El a arătat figu­
.. ce! mal bătrlnl copaci din La Casa tehnicii din Ei- publicităţii bugetul m ili­ rina lucrătorilor muzeu­
lume trăiesc In Australia? C L Ă D IR I PNEU M ATICE •en (R FC .) au fost de­ tar pe anul 10G9, care lui din Cairo sl aceştia
Se apreclazfl c i vlrstă unor Baza pentru dezvoltare tehnică de pe lingă între­ monstrate posibilităţi de prevede cheltuieli cifra­ au descoperit că era o
exemplare din specia sagu prinderea do construcţii „Sofstrol* din capitala B u l­ creştere a producţiei cu pî- te tn total Ia.. 300 pese- statuetă autentică, repre-
este de 12 000-15 000 de ani. gariei a construit prim ele clădiri .pneum atice*. Aces­ nă la 7 la sută prin folosi­ tas 1 Această sumă va fl zentlndu-l pe faraonul
rea mal raţională a lum inii
...fructele cele mal boga­ tea sînt fabricate din tr-u n m aterial de polietilenă cau- $1 ameliorarea calităţii de folosită pentru achiziţio­ Tutonkamon care a dom­
nit acum 33 de secole.
narea m uniţiei destinate
te în vitam ina C sînt : mâ- ciucată, Iar pereţii sînt um pluţi cu aer. Prim a clădire Iluminare Pe baza unor forţelor poliţieneşti, care De obicei, cumpărătorii
cleşul (150 mg/100 g) lă- de acest fel a fost construită Ia Uzina pentru articole cercetări minuţioase sl a au un electiv de... 20 do de ontlchltăţl sînt sfă­
mîla (55 mg/100 g), porto­ de cauciuc dc lingă Sofia. Ea are 31,5 m etri lungime, experienţelor făcute în labora­ oameni Armele servesc tuit! : „F iţi stenii I \ fată
cala (50 mg/100 g), grep- 15 m lăţim e şl 7,5 m înălţim e. Greutatea c lă d irii este toare şl fabrici s-a dovedit pentru tragerea salvelor însă că uneori acest sfat
fru ilu l, m andarina (40 mg/ de 500 kg. Pentru umplerea pereţilor cu aer se folo­ că randamentul muncii poa­ protocolare cu p rile jul poate fl dat şl vînzătorl-
100 g), fragii, zmeura, căp­ seşte un ventilator acţionat de un m otor electric. C lă­ te creşte cu 5-10 la sută $1 lor.
şunile (30 mg/100 g), caise­ I direa ac fixoazâ pe sol cu ajutorul unor piloni meta­ adesea chiar cu mai mult, vizitelor unor Înalte per­
sonalităţi.
lici.
le (15 mg/100 g) ? dacă puterea de Iluminare
...In Marea Neagra trSioso se ridică la circa 1 000 lu-
tru clt flecare din el consu­ Bra( electron ic meni. La tndem lna publicului a­ Răsfoim, pagină cu pagi­
circa 500 000 de delfini ? In-
Ameliorarea Ilum inării In­
ma zllnlo nu mal puţin do fluenţează mult reducerea Struţul — un soţ Idea! m ator de inform aţie ş tiin ţi­ nă, tn tr-o plăcută şi atră­
recent o
pusă
fică a fost
gătoare lectură, întreaga lu ­
3 kg de peşte, delfinilor le costului prin creşterea ran­ nouă şi preţioasă lu c ra re : crare. Im aginile sugerate de
rovine o cantitate de peste damentului sl scăderea re­ Despre struţ toată tumea ştie că este e pasăre „O crotirea n a tu rii tn ju d e ­ text jfn t completate convin­
8 ori mal mare decît pro­ TlnăTul Bobby Masters, In plifică de 100 de ori. Semna­ buturilor, prin prevenirea mare, cu picioare lungi 9! puternice, ceea ce-1 perm ite ţu l Hunedoara". M e ritu l pen­ gător de fo to g ra fii şi hărţi
ducţia globolfl a tuturor în ­ vîrstă de 23 de ani, »l-a pier­ lele amplificate slnt transmise accidentelor şl economii în să fie un bun alergător. Cel care au studiat viaţa In ­ tru această apariţie editoria­ inedite. Şi astfel descoperim
treprinderilor piscicole da dut ambele braţe. unul circuit electronic care ce priveşte încălzirea Cos­ tim ă a s tru ţu lu i american do pildă, au observat că fe­ lă revine In p rim u l rlnd o m ulţim e de frum useţi, ca­
pe litoralul MSril Negre. Internat la spitalul din Phi­ (ace ca braţul să se mişte, să tul Iniţial sa amortizează mela nu ţlno deloo (a perpetuarea 9peclel. Din această cercetătorului ştllnţ.ifio tng. re ne fac să iu bim şi mal
ladelphia, Masters a p rim it un se rotească, sB se îndoaie si rapid. Chiar dacă prin a- cauză, m asculul s-a sim ţit nevoit să aibă g rijă de u r­
..xînd slnt Închise In co­ «braţ electronic', acţionat de chiar sfl apuce. Masters a reu­ mellorarea (lum inării se maşi. CInd se apropie perioada îm perecherii, stru ţu l T R A IA N IACOB, autor, care m u lt aceste meleaguri, pline
liv ii pe bordul unul vas, baterii. Construit din material şit să ridice o greutate de a­ realizează o creştere a ran­ curăţă un loc In care strîngo de mincare. Apoi aduce s p rijin it de C om itetul ju ­ de rezonanţe, ce se întind
unele păsări de mare, ca plastic şl metal, el are o greu­ proape 6 kilograme damentului de numai 1 la 5—7 femele care să depună ouă. deţean pentru cultură şi artă „de-a lungul M ureşului intre
pescăruşii de pilda, capătă,,, tate do aproxim ativ 3 kilogra­ Masters a declarat c8 este sută, fără a ţine seama de Ctnd s-au adunat un num ăr de 20-100 ouă, mascu­ şi de C onsiliul de îndrum are localităţile A u re l V lalcu —
rău de mare? alţi factori ca i reducerea lul alungă femelele 9! răm inc să clocească ouăle. După pentru ocrotirea n a tu rii al Zam şi de la m u n ţii Sebe­
me si este fixat pe muşchii foarte m ulţum it de acest braţ jude ţului Hunedoara, şl-a şului plnă la cei ce încon­
..s-a calculat c8 e dacti­ spatelui, al pieptului fi um eri­ şl că doreşte să devin! profe­ rebuturilor, costul acciden­ ce scoate puii. el îl creşte cu grijă, ln văţîndu-1 să-şl pus fn valoare bogatele-i cu­ joară bazinele V ă ii J iu lu i şi
lografă parcurge cu degete­ lor cu cabluri electrice «pecla- sor de engleză şi antrenor de telor sl al Încălzirii, cîşllgul caute hrana şl să alerge. M. C noştinţe (n acest domeniu, ţara Zarandului" — cum de­
le In decursul unei zile de este de două ori mai mara precum şl experienţa dobln- limitează autorul lu c ră rii ju ­
lucru o distanta da apro­ te. fotbal. decît cheltuielile. dită in tr-o îndelungată pe­ deţul nostru.
xim ativ 20 km ? El primeşte semnale electrice rioadă de activitate. Sintem conduşi apoi In
direct de la creier şl le am­ „Craiova ne-a dat „ Ocro­ Parcul naţional Retezat, tn
B 16 FEBRUARIE fascistă a dezlănţuit agresiu­ Internaţionale t în 1951, la tirea n a tu rii In O ltenia* — rezervaţiile forestiere, sin-
Rom,Inia : „Z iua ceferişti­ nea îm potriva Etiopiei) ; B erlin, a avut loc prim a se­ sfnt avizaţi c itito rii încă din tem in v ita ţi să cercetăm
lor* ; în 1933, în tim pul Franţa — a m urit, în 1951. siune a C onsiliului M ondial cuvlntul intro d uctiv de că­ peşterile ocrotite, să cu­
luptelor ceferiştilor, au că­ scriitorul A ndrd Gide (n. ai Păcii. tre Val. Puşcăriu, secretarul noaştem plantele şl anim ale­
zut răpuşi de gloanţele gu­ 1069) ; India — a Început la Q 22 FEBRUARIE ş tiin ţific al Comisiei m onu­ le ocrotite, să iubim şi «d
n u l t u m i r i vernului burghezo-moşieresc Bombay, în 1946, răscoala România : s-a nâscut, In mentelor n a tu rii; Draşovul avem grijă de m inunatul
un interesant calendar şi 3
y com unistul D um itru Popa m a rin arilor din fiola m ilita ­ 1810, poetul G rlgore Alexan- peisaj hunedorean, care In­
(n. 1901) 9I uteclstul Vasile ră, îm potriva colonialiştilor drescu (m 1885). b ro ş u ri: „P lante ocrotite", cintă şi odihneşte, atrage şl
Roaitâ (n. 1914). englezi. A lte ţă ri : A ustria — în .A n im ale ocrotite", „Ce o- cucereşte. „ B unurile natura­
H 17 FEBRUARIE B 20 FEBRUARIE 1942 a m u rit scriito ru l Şte­ crotim din natura regiunii le ocrotite, cit şl nenumă­
România : în 1851 s-a năs­ România : în 1882 a m u rit fan Zwelg (n. 1881) ; Cuba B raşov"; C lu ju l a scos re ­ ratele frum useţi ale n a tu rii
cut Ştefan C. Heplteş, meteo­ Ion Roată, ţăran, deputat In — a fost creat, în 1963, cent „M onum ente ale n a tu rii îmbogăţesc şi completează
rolog, organizatorul reţelei D ivanul ad-hoc al Moldovei, P artidu l U nit al R evoluţiei de pe m eleagurile clujene". armonios creaţiile oam enilor
La Ploieşti, Suceava, Con­
De cind mă ştiu am o sM- nesam cină a-a sculat fn tr o de observaţii meteorologice luptător pentru unirea ţâ ri­ Socialiste (devenit la 3 oc­ stanţa sînt fn pregătire ghi- m uncii, ele contribuie la în ­
bieiune irem ediabilă. Tot- dimineaţă. din ţara noastră (m. 1922) ; - lor române. tom brie 1965 — P artidul Co­ d uri care să îndemne la cu­ flo rire a ju d e ţu lu i şi ţă rii
deauna m-au fascinat fntlm - — ce-a făcut cu ei 7 s-a născut, In 1881, actorul A lte ţă ri : Cehoslovacia — m unist din Cuba) ; Germ a­ noaşterea şl crtiţarea florei, noastre, pc d rum ul larg şl
plările cu animale. M ai ales — Ce, crezi cit porcul « Ion Manolescu. artist al po­ în 1948 a fost în frîn t com­ nia — In 1788 s-a nâscut fi­ faunei ocrotite şi a rezerva­ lum inos al desăvlrşirii con­
cele cu patrupede domesti- anim al dc aruncat 7 J-a porului (m. 3959). fred Alessnndrescu, autor de plotul reacţlunll îm potriva lozoful A rth u r Schopenhauer ţiilo r naturale". strucţiei socialiste. Datoria
ce v ii, fie ele de orice spe- hră n it ce i a hrănit şi a lu ­ A lte ţări : Franţa — în studii muzicologice (n. 1893). democraţiei populare; Unga­ (m. 1860) ; în 1840 s-a nâs­ P rin urm are, lucrarea de noastră de preţ este de a le
cie, rasă sau vlrstă. M i-a- ceput să-i vindă. 1673 a m u rit scriito ru l M o­ Alte ţă ri : în 1936 a m u rit ria — s-a născut, în 1886. cut August Bebel, m ilita n t faţă se integrează in tr-o la r­ cunoaşte, tndrăgi şi apăra ca
minlesc, bunăoară, că acum — l-o fi făcut „ cadou" cl- la re (Jean Baptiste Poque- scriito ru l Rudyard K ip lin g Bcla Kun, m ilita n t al mişcă­ al m işcării m uncitoreşti ger­ gă acţiune ce se desfăşoară pe nişte com ori de preţ ale
clţiua ani am reuşit să iau neva. De ce te surprinde a- lin (n. 1622) ; Germania — (n. 1065) ; Germania — o rii m uncitoreşti ungare şt mane şl internaţionale (m. pe plan naţional pentru patriei noastre
un in te rviu la nişte godaci pariţia lor ? în 1056 a m u rit poetul Hen- m urit, în 1546, reform atorul internaţionale (m 1939). 1913) ; Italia — a m urit, In „conservarea unor te rito rii M eritoriu n i se para şi
cave se „ tra n s fe ra s e ră m a i — A$a a zis ţ i cl. Numai rich Heine (n. 1797) ; Italia M artin Luther (n. 1483). Z 21 FEBRUARIE 1512, Am crigo Vespuccl, na­ din m ediul natural netrans­ fap tu l că e d ito rii acestei lu ­
de uoie mai de nevoie, din cfl persoana de la care a — a fost ars pe rug de către B 19 FEBRUARIE România : s-a născut. în vigatorul care a dat numele form at sau mai puţin trans­ crări plasează Ia sfîrŞlt un
. . , spus că i-a prim it, n-a avut inchiziţie, în 1600, filozoful România : s-a născut, In 1305, Tim otet Ciparlu, filo ­ continentului american (n. cuprinzător rezumat (n lim ­
proprietatea unei c o o p e r a ţ i - 0 , croa^ Noi bănuim 1633. cronicarul M iron Cos- log şi lingvist, participant la 1451) ; Polonia — s-a nâscut, form at prin activitatea eco­
Giordano Bruno (n 1548).
ve agricole, la nişte particu că boala cu oile a fost mo­ B 18 FEBRUARIE tin (m. 1691) ; în 1961 a m u­ revoluţia de la 1848 din în 1810, com pozitorul Fr£dd- nomică, a unor specii de bile franceză şi germană, o­
plante sau de animale rare­
lari, pe veci şi fără plată. lipsitoare. Romănia : în 1898, a înce­ rit Constantin Aglu, vechi Transilvania (m. 1884) ; în rlc Chopin (m. 1849) ; S.U.A. ori pe cale dc dispariţie, re- fe rind astfel posibilitatea
s-a
celebrul
născut
1876
lată că acum sînt pus — E lucru cam necu­ tat din viaţă ziaristul A le ­ m ilita n t al m işcării m unci­ sculptor Constantin Brâncuşl — în 1732, s-a nâscut p ri­ liete sau endemite, precum tu riş tilo r străini să cunoas­
din nou in fa(a unei rat cu ap a riţiile astea xandru Beldim an (r>. 1832) ; toreşti (n 1891). (m. 1957) ; a m urit, în 1904, m ul preşedinte ol S.U.A., şt m artori geologici, roci m i­ că şi pe această cale m in u­
A lte ţări : Etiopia — „Ziua
s itu a ţii asemănătoare. F misterioase de animale a m urit, în 1059, d irijo ru l, victim elor* (în 1935, Italia pictorul Savn Henţia (n. 1848). Goorge Washington (m. nerale şl fosile". natele com ori hunedorene
Si, din nefericire, tn a­ Dar la cooperativă nu pianistul şl compozitorul A l- 1799).
ceeaşi localitate. 0 este o evidenţă a miş­
— La noi „ transferul* cării efectivului 7
ăsta de animale e boală 1 — Vai de ea. Au dis­ R u fa — Z : 0. A — 8 p o l — Tvl ;
fără leac, m-a prevenit părut m ulte procese- U M O R • U M O R • U M O R T. S coica — U d ; e. A p A r — A l­
un localnic, o veche cu­ verbale dc fă tă ri şi b ie : 8. R âţot — B o r j ; 10. C tlsos
noştinţă. L m ortalităţi, incit nu se C RITICU L: Numiţi, vă rog, — Aceasta este o pijama. — O, nu. a răspuns ţăranul. ■BUSiă — BCC.
— Cum adică î mai ştie cind şi c iţi pur­ două din cele mai bune romane Îmbrăcăminte de noapte — l-e
— Dacă vrei sfl-ft E cel s-au obţinut de ia ale acestui an. explicat vlnzâtoarea. Cumpă­ ■3
faci ceva avere, trebuie fiecare scroafă. SCRIITORUL: Im! este greu raţi ? Ieri. 10
să f ii neapărat briga­ T — Dar n-aveţi o co­ să spun t vedeţi, anul acesta * 2 3 4 5 6 7 8 9 i r i 2
dier zootehnic misie de revizie, un am reuşit să editez doar un f Rebo
— Şi ce legătură are consiliu de conducere, singur roman. Din însemnările unei fe lii
fun cţia asta cu averea ? O un preşedinte care să se DE 2 i V L A D M E T E $ A N — D o b ra . S ln t
— Pdi are, r<3 de îngrijească de gospodă­ ★ de caşcaval 3 P! n In tc re a a n to „C a lc u le le m a te m a ­
tic e - p 0 care b l tc -a (l tr im is şl au
aia ţi-am scris să N SOŢUL către soţie: Intere­ f0 9 t re ţin u te p e n tru p u b lic a re . Ce­
v ii aici. Am auzit că rirea averii obşteşti 7 sant. de unde al aflat tu toate ^ După moarte, nu va putea spâne nim eni că 4 I le la lte s c ris o ri s ln t In lu c ru .
vrei să te faci proprietar dc — Avem, insă cred că lucrurile despre care o previi în viaţă n-am făcut... marc brinză. 5 IO N E L A M A r i u ţ E I — C âlan ;
şeptel şi noi dorim să tc fa- n-au ajuns cu ve rifică rile pe pe fiica noastră ? Cea mal mare rivală a mea e... carnea. Ca să I i eelo d ouă c a re u ri trim is e do d u m ­
cern fericit. la acest sector. Ştii, tn aces­ vezi dom-Ie unde am ajuns şl cu „Lactovegetarlcne- SE­ 6 I m j n e a v o a stră a ş te a p tă aă fie v ă z u ­
te
— In ce fel 7 te organe sfnt num ai oameni tk lc ’ astea. — care. şl p ro g ra m a te p e n tru p u b li­
__ Te angajăm brigadier largi la suflet şi mă gindesc UN ŢÂ.RAN dintr-un sat din fy Se zvoneşte prin frig id e r că „Ş vaiţerul* ar fi 7 t ! i i D A N IE L P1ŞCU - R lu A lb ; E
zootehnic. Un an şl te asi- efl le vine cam greu să „lu - Inima munţilor a venit pentru un „zgirîe-brînză şi Jumătate*. â i fru m o a s ă s c ris o a re a pe c a re n e -n l
I guri pe viaţă. creze" cu vietăţi. Ele sfnt prima oară la oraş şi a Înce­ La noi, nu poartă trapez, decît... Traplsta. ş trlm ls -o , d ra g ă D a n ie le , ne-a fă ­
— Nu înţeleg unde vrei să m al delicate şi pretenţioase, put să cutreiere magazinele Cunosc un caş care, deşi căsătorit e mereu cu 9 c u t p lă c e re , p ă c a t In să că n-a
baţi. F ii m ai explicit, vo r- Nu stau la num ărat, la cin La raionul unde se vindeau ochii după... brinzoicl. 1 re u ş ii şl c a re u l să ne m u lţu m e a s ­
că, d a r n n -l
La a p re c ia -
n im ic .
beşte la obiect. tă rit, ca g riu l sau porum bul. pijamale, el s-a oprit : ce ar 4 Cea mai onorabilă faptă e să......speli putina*. Z O N 10 d jfcî1 h iln v lrs tă de 14 a n i n u tre b u ie
— La noi la C.A P. Sălci- Ştiu că prin natura lor, fiin - mai putea li şi asta — s a în­ n să f l l d e s c u ra ja t câ n u o ric e în ­
va a fost un brigadier zoo- ţele sint tn mişcare. Ne sur- trebai el ? DAN 8ALAHURA j I' 1 1 c e rc a re este o re u ş ită . M a l esto
tehnic, pe nume L iv iu lr i- prinde însă că mişcarea asta 12 tim p şl te s fă tu im ca In p rim u l
rln d să te g to d c ş tl la şco ală . N o i
mie. Pe el a căzut norocul, e num ai in tr-u n sens, ca In UI d o rim m u lte eucccsc.
In prim ăvară a dat o oaie cazul de faţă, de la obşte tn
N IC O C A E M E A U 1 A — C e rtc ju
in turm a cooperativei agrl- ograda proprie, O R IZ O N T A L : I. C o m p ro m is P re o t m a h o m e d a n — In nes — de Sus ; Fn c lte v a n u m e re ale
cole şi ctnd a venit toamna — Şi, după toată danda- m e te o ro lo g ic dc sezon — B 4 ţu t la A u v llU r a l v iit o r u lu i ; î. L im ite z ln r u h il Ia „C o lţu ? re b u 9ls tu !n l‘\
In rn a —
de tim p I ^ F le ca re cu ia rn a Iu l
a „abătut." spre ocolul său naua asta, ce s-a Inttm plat 7 h o ch e i pe g heoiA ; 2. z a p n d a — — S p u s Ja g u ra so be i ; 0. C u to o - s-a n ira s a te n ţia ca la c o p e rte le
C e rn e ... ;
3.
ca
A lb â
S asemenea exemplare. Nu — Ce crezi 7 B rigadierul F rig ... core a ju n g e p ln â la 09 I ; re a c e ru lu i de la m ă - - îm b ră c ă ­ lite ra re , n u m e le a u to r u lu i să Tic
fă ră In iţia lă , «te e x e m p lu : S usnna
ştiu dacă a fost sau nu vreo zootehnic a fost Inîocuit. 4. F ra te le M u re ş u lu i — II to t n in ­ m in te de sezon ; 9. J ilţ u r i a d -h o c n ă d o lu . n u S u sa nn E. D ă d o lu . D e ­
ge... ; 5. N on e — în ce p e a va la n şa — p e n tru p o v e s tito ri — F r ig u r i ; 10.
m inune, dar să fete o oaie 4 — A tlta tot 7 SI n in s o a re a — D tn tre âşUn 1 ; e. se n u l este fo a rte re u ş it, d a r tr e ­
m iei de-o vîrstă cu ea, nu — Da. S ln t 51 d in zâpadâ — T o a rc e lln - D ru m u ri p rin zăpadă — L a c v u lc a ­ b u ie re fă cu tă , e o n e rta .
n ic ; 1 1 . Z e itft e g ip te a n ă — T o p it
VTOREF, A D . VO TC A - 9 lm c rla :
s-a inttm p la t niciodată. — Şi dacă ud lichida şep #A fo c ; 7. L u a ie pe d u p 4 g lt — (flg .) — C ăm aşă ţâ ră n en a că ; 12. E v a la h ii e x e m p lu l de m a l sus,
— Am notat. Altceva ce telul ? M ie z de zâpndâ ; 0. H ib e rn e a z ă In în g h e ţa tă — V re m e a z ă p e z ilo r. p e n tru d o u ă d in cele tre i co p e rte
p ă ru l a u riu (p l.) ;
p ă d u re — C u
m al ai de completat 7 — Noroc că ne-am sesizat 9. E u n c o rp g e o m e tric — A lu n e ­ D ic ţio n a r O T A , U T O . lite ra re ce n c a ţl tr im is . E h u n ă
— Se zice că, şl asta e a- ceva mai devreme I ca re m a s iv a de zăpadă ; 10. C ele COSTFA IOAN e o n e rta (3,7-6,0) c a re o fo s t r e ţi­
devărat, uneori din cer cade Deşi m erită aă f ii briga- de co lo — S tea ; 1 1 . A u m b la t Vuleon n u tă .
TO SIF
G H E R E — H u n e d o a ra ;
d te o stea. Dar să cadă şi dier zootehnic la C.A.P. Săl- d e z b ră c a t — T o r o p iţi de c ă ld u ră A m p r im it c a re u rile trim is e , d a r
purcei, asta n-am mai auzit, civa, totuşt m-am ho tărlt sfl — D in n in s o a re ; 12. B ’ oc de g he a ­ Oeflegarsa jocului n -a u a ju n s tn câ n fl s tu d ia te . K4
ţă c ă lă to r — N ea.
U ite că brigadierului nostru nu primesc funcţia ce cu a- V E R T IC A L : 1 . D in ţa ra fr ig u ­ s p e ră m Insă efl v o r f l p u b lic a ­
i-a surls din nou norocul, tlta dezinteres m i s-a pro- lu i v e ş n ic — P u n c te de fo c : 2. A %0tl ţi lle .
La re d a c ţie am p r im it de ase­
I-au apărut fn chip mişte- pus. De aceea, vă mulţumesc P ru n c n ă s c u t In to iu l Ie rn i! (2 „Apa m e ne a s c ris o rile to v a ră ş ilo r t A -
c u v .) — ,,C o n s tru c to r* de vnse .. ;
rios 6 godaci, din ăla despre anticipat pentru intenţie. 3 St Jocul de te rn a re al v a s e lo r d a m M lh ă llă , P e tru P a rd ă n . TzM or
care al mat scris, in curta. — Docâ zlei câ ol (ost Io far .nacie, und i s la şi malale o gur<5... Al sfi te Ineâlxeştl. — A se d uce pe ghe a tă : 1 . C o ­ O R IZ O N T A L ? 1. P u l — C aza n e ? G llc o l, I. Tvănescu, N le o la e C e r•
rh e z , H o rla C rlş a n , N lc u S h u c lica
S-a pomenit omul cu ei tam- T. DOBR1CEANU m u n ă fn P o rtu g A tln — De p ro s t 2 A d â p — V a p o r ; 3. C azan —
leacurile ? g u s t — M -a m ars ; 3. V ifo r u l d in D a ra ; 4. U t — S o tu rl ; S. R lu — şl lo a n C llg o r.
— ...Le-om bâut I Desene de V. MIHAILESCU vest — P re c ip ita ţie — Tn tim p ; e.
iL J
oră se trece prin strecurătoa­ lin l. spanac, morcovi, napi, en- 1 &
re metalică şl I se odaugă o ghlnară, sparanghel.
PE TEME f MEDICALE linguriţă de acid lacllc sl 1-2 Vom recurge la medlcaţle f
C O N S T I P A Ţ E Â linguri zahăr pulbere), înain­ bazată pe carbonat, slllcal şl &j
te de masa de prlnz o
albuminat de blsmut.
salată
(U rm aro din ziarul nr.4>7fl) compuşi din 3-4 feluri de legu­ Regimul dietetic urmat timp A1 1__ 4
me crude rase, cu sau fără de citeva luni va duce la re­
Se trebuie să ftlm despre turl, Iaurt, peşti sBratl) şl me­ acţiune laxativă eficace. Se maioneză. Uleiul de parafină stabilirea tranzitului normal şi 6!
Igiena şl regim ul care consti­ canic (zarzavat, legume, fruc­ vor exclude din alimentaţie 1-2 linguri seara are o acţiune constipaţia vo dispare. &! 1 1 |
tuie tratamentul constlpaţlel 7 te) şt să împiedice Intirzierea făinoasele ce duc la obezitate. mecanică de lubrifiere Se mal Pe lingă 'aceste reguli ali­ r 1
Prevenirea oonsttpaţle! este tranzitului Intestinal. Nu se va $1 determină dispepsii de fer­ pot folosi boobe de In mace­ mentare se vor trata suferinţe­ 1 |1 i
o problemă de educaţie care renunţa la micul dejun care mentaţie Se mal contraindică rate. le genitole la lemel, Iar la per­
trebuie să JnceapB chiar din este un excitant Important, ali­ prea multă carne, brinză. pline Ca medicamente se folosesc soanele debilitate după boală,
copilărie, căd la copil de şcoa­ mentele bogate în celuloză albă, cafeaua, cacao, conserva­ atrogrima, papaverina. belado- naşleri. se va căuta lonifica-
lă există o pudoare şl o repul­ prin umflarea lor cu apă $1 tele şi vinul roşu. na Toate aceslea corespund rea musculaturii centurii abdo­
sie In a folosi closetul, de a­ producerea acizilor de lermen- O conduită practică ar fl pentru constipaţia spastică stin­ minale, Gimnastică $i masaj £
ceea vor fl sfătuiţi să dea în­ tatle lichefiază conţinutul In­ dimineaţa la sculare un pahar gă. In constipaţia dreaptă ato­ abdominal de două ori pe zl,
totdeauna urmare senzaţiei de testinal şi măresc mişcările in­ cu apă rece cu o linguriţă de nă se contraindică olimenlele exerciţii de respiraţie profun­ —
defecare, să folosească acest testinale (pline complet nea­ miere, laclo/.ă, dulceaţă sau bogate în rezidii şi în celulo­ dă, duşuri calde, comprese cal­ &
reflex la ore lixe $1 In condi­ gră, legume verzi, crude, coap­ şerbet înainte de micul de­ ză. Se admite carnea la grătar, de. umede, alcoolizate aplicate
ţii de Igienă, Iar alimentaţia să te, rase, fructe proaspete sau jun fulgi de ovăz sau boabe de fiartă, rasol sau friptă, peşle pe abdomen aduc un folos real
fie m ixtă, echilibrată, din care uscate, smochine, prune usca­ in sau lurile (dc seara pînă slab, ouă, albuş de ou, brinză în combaterea constipotiei La- Pe aceast.1 ta b e lă s tn t în s c ris e
să nu lipsească legumele, fruc­ te, compoturi, soluţii zaharoa­ dimineaţa se lasă să se înmoa­ fructe pasirate, zahăr. pră ji­ xalivcle, purgativele, anlibio- 0 n u m e re . V.A ru g ;\m cn In ce le ­ &
tele crude, plinea neagră se concentrate, miere, marme­ ie 1-2 linguri de fulgi de ovăz turi. unt crud 30-40 gr. npoi ticelo vor fi folosite numai la lte casete a lb e să tre c e ţi e lfi#!
Regimul va fl substanţial, cu ladă, lactoză, fulgi de ovăs. tn 1-2 linguii de apă la care treptat se introduc aliment? pe un interval scurt $î numai In tre n u m e re le î -32 In a fa ră do
co le H în s c ris e , In aşa fel InoR 10-
scopul de a forma un conţinut boabe de tn, năut). Alimentele se adaugă la folosire măr ras. săroco Tn celuloză : orez. câr­ la indicaţia medicului. in 'u r llc po fie c a re rln d o r lz e n n l JN
intestinal abundent care să ex­ bogate în malerii grase. în spe- miere sau smînllnă. sau 50 gr mii. mazăre, fasole, linte ver­ ?! vo r»ie zi s.A dea 66.
cite sistemul neuromuscular al ciol uleiul de măsline. pro­ lăritc la l litru apă caldă ne- de. alimente cu celuloză rela- Dr. FLORIAN DUICA LIVIU COVACI
Intestinului atît chimic (compo- voacă o evacuare biliară cu fiartă care după o jumătate de liv uşor de digerat : salate, te- medic specialist interne Deva Rezolvarea jocului apărut în ziarul nr. 4:î87.
mm . iL-in/B6dm ....................■ 1