Page 56 - Drumul_socialismului_1969_02
P. 56
C S I m im SOCIALISM UL UI
SECVENŢE INTERNAŢIONALE fii iii i i î i î 11 ?!! <f • î î î î! I î! MI ? / î .r i î 1 î i '! f f î!! i H l (M (M U f lf I (I! M f M .....1,1................. w i l w H m H H K . i # ; ; ; ; ; , ®
. . . t f f w H w *
^
____
ITT!!!!!!!! i •• n i m 111 m i) i 1 h i m 11 n i 11111 i 111
u l m
l U i U V V -
Încheierea lucrărilor celui ' ' W Acord
Prezente comercial între
*
de-al XIMea Congres I
româneşti R.P.D. Coreeană
Partidului Comunist Italian si Cehoslovacia
i
în Austria
PRAGA 15 (Agerpres). — In
BOLOGNA 15 — Corespon în concluzia dezbaterilor Con Delegaţii au ales noul Co urm a tratativelor care au a
dentul Agerpres, N. Puicea, gresului, Enrico Berlingucr. m itet Central al P artidului vu t loc intre delegaţiile gu
transm ite : Sîmbătâ au luat Cuvîntarea sa a fost prim ită Comunist Italian şi pe mem vernam entale ale R.P.D, Core
sfîrşit lucrările celui de-al cu căldură de către p a rtici b rii Comisiei Centrale de VIEN A 15. Coresponden ene şi R.S Cehoslovace, la
X ll-le n Congres al P artidului panţi. Control. tul Agerpres, P. Stănccscu, Praga a fost semnat un acord
Comunist Italian După ra Delegaţii la congres au a L ucrările Congresului al transmite : V ineri seara a cu p riv ire la schim burile de
portul Comisiei de verificare doptat apoi documentul poli X H -lea al P artidului Comu avut loc la Viena o seară m ă rfu ri şi plăţi între cele do
a mandatelor, a luat cuvîntul, tic fin a l care aprobă tezele nist Ita lia n au luat sfîrşit în- (estivă de muzică româneas uă ţă ri pe anul în curs. In ba
prezentate de C om itetul Cen tr-o atmosferă de entuziasm. că, organizată de Asociaţia za docum entului. Cehoslovacia
tral, şi raportul tovarăşului P articipanţii au intonat „ In Austria-Românla şi Acade va exporta în R P.D. Coreeană
Luîgi Longo. A fost, de ase ternaţionala'' — şi cîntecul re mia de muzică. maşini, piese de schimb, ru l
Prima parte a programu
Declaraţia guver menea, adoptat A pelul adre voluţionar „Bandiera Rossa", lui sus|inut dc basul Ilie menţi şi alte m ă rfu ri iar a
ceasta va liv ra Cehoslovaciei
au scandat lozinci în cinstea
sat ţă rii de către Congresul
al X ll-le a al P artidului Co P artidului Comunist Ita lian şi Baciu şi Carmen Daniela m aşini-unelte. magnezit, tu
nului sovietic in- m unist Italian. Congresul a a a conducătorilor săi. Cliiciu a cuprins muzică de R.S.F. IUGOSLAVIA. Vedore din una din cele mal cunoscute pieţe din Belgrad, piaţa tun, sem ifabricate din metale
George Encscu şi Paul Con-
neferoase, produse ale indus
m odificări ale
probat unele
★
statutului partidului. în tru n it în prim a sa şedin stontinescu, arii din opere Marx-Engels. trie i uşoare.
minată cancelaru In tîm p inat cu ovaţii, Luigi ţă, noul Comitet Central şî şl piese penlni pian fn a
Longo, secretarul general al Comisia Centrală de Control doua parlc a programului,
l-au desemnat pe Luigi Longo
sextetul „Rapsodia Carpaţi
lui vesf-german, P.C Italian, a rostit cuvîntul ca secretar general al P a rti lor", sub conducerea muzi
de închidere a congresului. dului Comunist Italian. cală a lui Daralan Loca şl O R IE N T U L A P R O P IA T Ir» Irlanda de nord Cei cu
K esinger M ihai Mihăescu, avînd ca
solişti vocali pe Emil Ga-
vriş, artist emerit, şi Irlna venituri mari dispun de mai
MOSCOVA 15 (Agerpres). - loghln, a prezentat un bo
U niunii Vietnamul de sud
După cum anunfâ Agenţia gat concert de muzică popu ♦ Prima săptămînă de consultări bilate
TASS, ambasadorul lară românească. rale preliminare a reprezentanţilor la O.N.U. ai multe voturi
Sovietice la Bonn, Semion Ţa- A rtiştii români au fost în
rapkin, a înm înat la 13 febru delung aplaudaţi şl bisaţi la celor patru mari puteri ♦ Livrarea de echipa BELFAST 15 (Agerpres). — m ari, şl In această categorie
arie cancelarului R.F. a G er scenă deschisă. Au partici ment militar britanic către Israel va fi inter P rim u l m inistru nord-Irlan- in tră in special protestanţii,
maniei, K u rt Georg Kiesinger, pat ambasadorul Republicii dez Tcrcnce O’N cltl a dat pu dispun dc două şi chiar mai
declaraţia guvernului sovietic A 8-a aniversare a forţelor Socialiste România la V ie pretată drept un act ostil la adresa ţărilor ara b lic ită ţii un m anifest electo m ulte voturi. Ţ elu l principal
in legătură cu intenţia gu na, Gheorghc Pele, precum be — precizează guvernul R.A.U. ral In titu la t „U lster la răs al m anifestului 11 constituie
vernului R.F.G. de a alege şl reprezentanţi ai vie ţii cruce*, în care cheamă cor însă demascarea o rie n tă rii du
preşedintele R.F. a Germaniei armate populare de eliberare culturale din Austria. pul electoral să sp rijin e po re a grupului scizionist din
în B erlinul occidental. In de Cu spectacolul de vineri NEW YO RK 15 (Agerpres). Ahmed Hassan El Fikky. litica moderată de acordare P artidul unionist dc guvernă-
claraţie se arată că în lru c it scară, sextetul „Rapsodia — Reprezentanţii la O.N.U. ai Precizarea guvernului R A.U. treptată a d re p tu rilo r civile. rnlnt. Luînd cuvintul la o con
p rin această măsură se încal H AN O I 15 (Agerpres) — La care a vorbit despre drum ul C arparţilor” al Conservato celor patru m ari puteri au urmează unor ş tiri provenite Documentul nu aduce preci fe rinţă dc presă, în cadrul
că prevederile acordurilor Hanoi a avut loc un m iting eroic străbătut de forţele rului „Ciprian Porumbes- ’ încheîat vin e ri prim a săptă din capitala britanică p rivin d zări suplim entare in legătură căreia a făcut cunoscut con
cvadripartite care stabilesc cu p rile ju l celei de-a 8-a a populare de eliberare şi a cu“ şl-a Încheiat scria de mînă de consultări bilaterale angajarea unor negocieri în cu legiferarea d re p tu rilo r c i ţin u tu l m anifestului electorat,
statutul B e rlin u lu i occidental, niversări a forţe lor armate condamnat agresiunea am eri concerte dc muzică populară prelim inare co n vorbirilo r con tre o delegaţie m ilita ră isra- vile. In legătură cu cererea dc prim u l m inistru O’N cill a de
guvernul savietic este nevoit populare de eliberare din V ie t cană in Vietnam. sacrate exam inării situaţiei din eliană şi reprezentanţii unor a se introduce dreptul dc vot clarat că alegerile co la 24
să adreseze guvernului R.F.G. namul de sud. ★ românească susţinute în ci- O rie n tu l A propiat. Surse ale firm e engleze producătoare de universal după p rin c ip iu l „un februarie trebuie apreciate
un avertism ent şi aşteaptă ca In cuvîntarea sa, Hoang SAIGON 15 (Agerpres). — teva din principalele oraşe O.N.U., citate de agenţia Rcu- arm am ent şi posibilitatea ca om — un vot", m anifestul a
acesta să fie bine înţeles la Quoc Viet, membru al C C. nl După cum transm ite agenţia ale Austriei. ter, au indicat că, în ciuda guvernul prem ierului W ilson nunţă doar că problema va f( o opţiune între „orientarea
Bonn P artidului celor ce muncesc de presă sud-vietnamezâ „G iai ★ lipsei unor progrese substan să sancţioneze un eventual a luată in considerare u lte rio r. moderată, in legătură cu pro
„In cazul în care R F C . va din Vietnam, membru al Pre Phong" („Eliberarea"), co La Salzburg, oraşul fa i ţiale, s-a ajuns la un acord cord. In felul acesta se m enţine blemele m in o rită ţii catolice şl
continua încercările de a-şi zidiului CC. al Frontului Pa mandam entul Forţelor armate moaselor festivale muzicale, asupra mai m ultor puncte şi prevederea legală actuală, po m entalitatea tradiţionalistă re
extinde cu de la sine putere trie i din Vietnam , a subliniat populare de eliberare din V ie t Sala vlcnoză unde a avut anume : reuniunile trebuie să
autoritatea asupra B erlinulu i vic to riile im portante obţinute namul de sud a emis un ordin loc concerlul, n lost neîn aibă loc în cadrul O.N.U. ; ba tr iv it căreia, cel cu ve n ituri trogradă".
occidental sau de a folosi te de arm ata populară de elibe de zi adresat tu turor m ilita ri căpătoare pentm spectato za unui acord trebuie să con- C AIRO 15 (Agerpres). —
rito riu l acestui oraş pentru rare şi de poporul V ietnam u lor săi cu p rile ju l celei de-a rii care au dorit să asculte ste in rezoluţia C onsiliului Porţiunea sudică a C analului
Suez, prin care ar urm a să fie
crearea unui focar prim ejdios lui de sud sub conducerea opta aniversări a u n ifică rii pe soiţi muzicii româneşti. de Securitate din noiem brie deblocate cele 14 nave aflate siria Ţiranil săraci
de încordare în centrul Euro Frontului National de Elibera forţelor armate populare sud- Concerlul şi filmele româ 1967 ; dr. G unnar Jarring, re
pei — se spune în declaraţie re. vietnameze. După ce evocă neşti „Delta D unării'1, „M a prezentantul special al secre în prezent în Lacurile Amare,
— guvernul sovietic va fi ne La m iting a luat. de aseme succesele realizate în cel opt maia", „România, ţara va ta ru lu i general al O.N.U. în conţine, în afara stra tu lui de primesc pârnlni
vo it să reexamineze problema nea, cuvîntul şeful ad-inte- ani de forţele patriotice sub canţelor". care au comple O rientul A propiat, trebuie să nisip de aproxim ativ 40 cm,
în d e p lin irii stricte şi neabătu rim al Reprezentanţei perm a steagul Frontului N aţional de tat programul, s-au bucurat joace un rol im portant în cău depus după încheierea o s tili
te a prevederilor h otărîrilor nente a FNE în R D. Vietnâm, Eliberare, documentul îi în de aprecieri elogioase din tarea unei păci permanente ; tă ţilo r israelo-arabe din iunie
a lia ţilo r referitoare la B e rli deamnă pe ofiţeri şi soldaţi partea publicului. cele patru m ari puteri au o 19G7, epavele a 10 nave şi DAM ASC 15 (Agerpres). — p o rţiu n ile de deşert şl nefer
nul occidental". să-şi intensifice lupta îm p o tri responsabilitate în urm ărirea ale unui num ăr de avioane, M in is tru l a g ric u ltu rii şl re tile, terenurile destinate con
..Uniunea Sovietică, se spu va agresiunii americane, pen Sala Conservatorului oră unui acord. precum şi mal m ulte obuze de form ei agrare al R epublicii A s tru irii unor obiective indus
ne. de asemenea. în declaraţie, tru consolidarea şi extinderea şenesc din frumosul oraş ti diverse calibre neexplodate, rabe Siria, Fayez Al-Jassem a tria le şi agricole.
este pentru dezvoltarea unor Un alt călugăr zonelor eliberate, pînă cînd rolez, Innsbruck. s-a dove inform ează ziarul „A l A h - emis instrucţiuni speciale ca Pentru traducerea în viaţă
re laţii normale, de bună veci nici un m ilita r american nu dit a (I neîncăpătoare pen ram *. O ficiosul egiptean men re stabilesc ordinea în d e p lin i a decretului p rivin d îm p ă rţi
nătate . intre toate statele eu budist şi-a dat foc se va mai afla pe te rito riu l tru numerosul public dornic C AIRO 15 (Agerpres). — ţionează câ O rganism ul Cana rii decretului cu p riv ire la îm rea pâm înturilor, arată în
ropene. inclusiv între U RS.S. vietnamez. să asculte concertul de mu Republica Arabă Unită a in lu lu i dispune de toate m ijlo a părţirea pâm intuîui proprieta continuare ziarul. în- fiecare
si R F C Acesta a fost şT este "'SATGON 19 (Agerpres)/ La zică populară românească form at Marea B ritanie câ o cele necesare reperării obsta te de stat ţă ra n ilo r săraci. Z ia regiune se înfiinţează ^Comi
fundam entul p o liticii europe Saigon s-a anunţat că un că Cu acelaşi prilej, ziarul susţinut de formaţia „Rap eventuală livra re de echipa colelor şî în lă tu ră rii lor. ru l „A l Baas" care a p u b li tete speciale din care fac par
ne a U R.S.S Tocmai acest lu lugăr budist şi-a dat foc joi „Quan Giai Phong" („A rm a sodia Carpaţilor". La spec m ent m ilita r către Israel va După cum s-a anunţat, cat această inform aţie, men te ju rist!, funcţionari şl repre
cru o determ ină să se pronun în apropierea com plexului m i ta de E liberare”) a publicat tacol a participat ambasa fi interpretată drept un act R.A.U. şl Israelul s-au decla ţionează că toate pâm înturile zentanţi al organizaţiilor ob
ţe ferm îm potriva oricăror ac lita r american de la Bien un editorial in care face un dorul României Ia Viena, ostil la adresa ta rilo r arabe, ra t de acord cu o eventuală de stat vor fl îm părţite în şteşti. Urmează, de asem ene
ţiu n i, indiferent din partea cui Hoa, s itu a t, la nord-est de b ilanţ al succeselor repurtate Ghcorghe Pele. informează ziarul „A l A h- deblocare a navelor prizonie afară de acelea care urm ea să ia fiin ţă com isii pentru
ar veni ele. care dau naştere Saigon, în semn de protest pînă în prezent de forţele pa ram ". Punctul de vedere al re în Lacurile Am are prin ză sâ fie Inundate după rid i xamînarea p e tiţiilo r şl prop* ■
Ia fric ţiu n i şt com plicaţii, pun faţă de continuarea de către triotice. guvernului egiptean a fost partea de sud a canalului. carea barajului de la Eufrat, ne rllor ţăranilor. ■
în pericol interesele securită S.U.A. a războiului agresiv în transm is A ngliei p rin in te r
ţii europene". Vietnam ul de sud. m ediul ambasadorului b rita
nic la Cairo, H arold Beeley,
şi a celui egiptean la Londra,
SPANIA Şedinţă extraordinară CURIER . CURIER • CURIER
a Consiliului de Miniştri „Businessui
M A D R ID 15 (Agerpres) — sebită acestei şedinţe, Iar ob memoriilor1' cii şl cercetarea spaţiului datorită com plicaţiilor Ivite
La Palatul Prado din M adrid servatorii p o litici prezenţi în • 6 6 detaşament dc nave cosmic (NASA) a anunţat in funcţionarea rin ich ilo r.
Un
a avut loc, sub preşedinţia ge capitala Spaniei consideră că m ilitare sovietice, form at din lansarea a 10 rachete meteo
neralului Franco, o şedinţă această în tîln îre neaşteptată a NEW YO RK 15 — Cores navele purtătoare de rachete rologice pentru studierea 6 6 ®
In tim p ce în partea m e ri
extraordinară a C onsiliului de fost m otivată de divergentele pondentul Agerpres. C. A le - „B oikî* şi „N c u lo v im ii", un vitezei v iu tu rilo r la m ari dională a Turciei şl-nu făcut
M in iştri al Spaniei. Contrar care au apărut in cadrul gu xandroaie, transm ite : Editura subm arin şi un tanc petro în ă lţim i. Prim a rachetă lan apariţia prim ele semne ale
regu lilo r stabilite anterior, vernului în legătură cu decre americană „H o it, R inehartand lier, a sosit in portul Co- sată, dc tip u l „N ikc-T om a- prim ăverii, partea răsăritea
m in istru l in fo rm a ţiilo r nu a tarea stării excepţionale in Winson, inc,," a achiziţionat nakry, unde va face o vizită haw k* a lăsat in urm ă un nă a ţă rii se află încă sub
dat p u b licită ţii nici un comu tară, precum şi asupra fe lu toate drepturile de publicare a dc prietenie p o triv it înţele nor compus d in tr-u n amestec im periul ie rn ii. In regiunile
nicat cu p rivire la probleme lu i cum este aplicată această prim elor trei volume de me gerii intre guvernul U.R.S.S. pe bază dc sodiu la în ă lţi din această parte a Turciei
le discutate, ci numai o sim hotărîre. m orii ale fostului preşedinte şi ccl al Guineei. mea dc 260 kilo m e tri. A do continuă să se înregistreze
plă notă în care s-a anunţai P o triv it agenţiei France al S.U.A., Lyndon B. Johnson, ua rachetă, dc tip u l „N i- ninsori şi tem peraturi scă
că în cadrul reuniunii au pre Presse, la M adrid au circulat, cu fabulosul preţ de 1,5 m ili 6 6 ® Ice-Apachc* a fost urm ată zute. va riin d intre minus 15
Rezultatele recentelor con
zentat info rm ă ri m inistrul de de asemenea, în ultim ele zile oane dolari De asemenea, se v o rb iri dc Ia Bonn dintre (le nor de trim e tila lu m in iu . grade la S ilifk c şi minus 23
interne, generalul Camilo A - anum ite in fo rm a ţii neoficiale, duc negocieri pentru fixarea prem ierul britanic, H arold la altitudinea (le 160 k ilo grade in localitatea Kars. A
lonso Vega şi m inistrul edu p o triv it cărora generalul Fran preţului la care „CBS News", W ilson, şi cancelarul K u rt m etri. Cu a jutoru l acestor genţia Anatolia menţiona v i
caţiei. Jose V illa r Palasi. co ar fi hotărît să procedeze o secţie a societăţii de tele Georg Kiesinger fac obiectul nori a rtific a li se pot urm ări neri scara că stratul de ză
Cercurile politice m adrilene la o remaniere a cabinetului viziune „C olum bia Broad- unui editorial al ziarului viteza, form a şi direcţia de padă în localitatea M a la tya a
acordă insă o im portantă deo spaniol. casting System inc.", va achi „Tim es*, care scrie prin tre deplasare a curenţilor dc
ziţiona drepturile pentru trans atins in ultim ele zile 120
miterea conţinutulu i m em orii altele : „R e laţiile anglo-(vcst) aer, care iau naştere Ia m ari cm. blocind tra ficu l rutier.
lo r la televiziune. germane sînt corecte, dar nu înă lţim i. Două autobuze, avînd la
cordiale. Germania occiden
Se aşteaptă, însă, ca preţul
In cid en t în ire S.1I.4. in iţia l sta b ilit la 1,5 m ilioane tală este separată dc F ran bord 80 dc pasageri, au ră
mas blocate dc zăpadă pc
dolari, să fie considerabil spo ţa în m ulte probleme dc po 6 6 0 autostrada M alatya-P ortur-
P rim u l pacient din R.F. a
litică şi de prin cip ii, dar nu
gc. Pentru ajutorarea călăto
G erm anici căruia 1 s-a făcut
şi Pei1 rit, dacă nu dublat, in tru c ît va face nim ic pentru a o le o operaţie dc transplantare rilo r au fost trim ise două a
fostul preşedinte intenţionează
să scrie mai m ult de trei vo za. In tre Marea B ritanie ş! dc inim ă jo i a decedat v i vioane, care au paraşutat a
W ASHING TO N 15 (Ager G uvernul R epublicii Peru lume. P rim ul volum va cu Germ ania occidentală nu e- neri seara. EI nu a supravie lim ente.
xlstă divergenţe politice ca
pres). — V ineri a izbucnit în susţine că, in domeniul pes prinde episoadele principale pitale, totuşi adaugă ziarul, ţu it decît 22 de orc cu noua 666
tre Statele Unite şi Peru un cuitului. lim ita apelor te rito din perioada preşedinţiei, iar Germ ania occidentală conti inim ă. Profesorul Rudolf Populaţia Lslandcl a fost
incident In legătură cu re ţi riale se extinde pînă la 200 restul volum elor se vor ocu nuă sâ fie neentuziastă în Zcnhcr. directorul C lin icii Ia data dc 1 decembrie 19G8
nerea de către vase de război m ile de la ţărm pa cu anii ascensiunii sale în ce priveşte s p rijin u l ci pen dc chirurgie cardiacă a U n i dc 201 975 persoane — a a
peruviene a unei nave de pes Secretarul de Stat al S.U.A., ierarhia vie ţii politice. tru candidatura M a rii B rita versităţii din M iinclicn, a de nunţat B iroul islandcz de.
cuit nord-americane. In tr-u n V ilîia m Rogers, a adresat un In „Busincssul m em oriilor* n ii Ia ria (a comună. clarat că pacientul nu avea statistică. In capitala ţâ rii,
R eykjavik, trăiesc 80 918 lo
comunicat al M inisterului A protest guvernului peruvian, fostul preşedinte Johnson i-a nici o şansă de supravieţuire cuitori.
părării de la Lim a se arată ealifieînd reţinerea vasului a depăşit pe predecesorii săi Greva celor 900 dc m unci
că pescadorul nord-american merican drept „atac n e ju stifi JAPONIA. Aspect din tim pul acţiunilor organizate in Eisenhower şl Trum an, care to ri portughezi de îa Uzinele
„M arin e i'" a fost capturat de cat". El a arătat că navele a cadrul marii ofensive a poporului japonez pentru imediata au o b ţinut doar 635 000 şi res dc autom obile „G eneral M o
un torp ilo r peruvian, care în mericane se aflau la cel puţin retrocedare a Okinavvei, pentru desfiinţarea bazelor milita pectiv 600 000 de dolari pe vo tors" şi „F ord", aflate în a- M em brii S indicatului docherilor din p ortu l New
lumele lor.
prealabil a tras o salvă de a 75 km de ţărm ul peruvian, re americano. propierca Lisabonei, a in tra t Y ork au acceptat vin e ri prevederile noului contract
vertism ent, fără a fi înregis ceea ce nu justifică a firm a ţii în cea de-a doua săptămînă. colectiv încheiat cu arm atorii, punînd astfel capăt
trate pagube sau victim e. Ce le a u to rită ţilo r din Peru câ M u n cito rii revendică m ajo unei greve care a durat peste opt săptâm îni. S-a
lelalte vase de pescuit ale ele s-ar fi aflat în apele te rarea sa la riilo r şi îm bună anunţat câ docherii din New Y ork vor relua lucrul
S.U.A. aflate în apropiere rito ria le ale acestei ţâri. In tăţirea c o n d iţiilo r dc muncă. simbătă, dar greva va continua in celelalte porturi
s au retras. Comunicatul pre nota de protest a Departa PROCESUL SlRHAN: Apărarea 6 6 ® (le pc coasta răsăriteană a S.U.A., unde noul con
cizează că vasul american se m entului de Stat se m enţio M inisterul de Externe ni tract colectiv nu a fost (ncă aprobat.
afla în apele teritoriale peru nează că neînţelegerile dintre M exicului a anunţat că intre Greva celor 75 G00 de docheri am ericani, declarată
viene, iar după capturare a punctele de vedere ale S U.A. M exic şi Cuba a fost re a li la 20 decembrie amil trecut, a fost cea mal lungă ac
fost adus în portul Taîara. si P erului privin d statutul ju respinge argumentarea acuzării zat un acord p re lim in a r p ri ţiune revendicativă din acest sector al economiei
A ici. după ce căpitanul navei ridic al apelor teritoriale, vind încheierea unui tra ta t S.U.A. din întreaga istorie a transporturilor m aritim e
a recunoscut că se afla în a concretizate în incidentul ac prcvăzînd extrădarea per americane. In urm a grevei, 600 dc nave comerciale
pele teritoriale peruviene şi a tual. demonstrează necesitatea LOS ANGELES 15 (Ager rarea. în copilărie. înainte de A slfcl, apărarea respinge soanelor care se fac vinova nu rămas im obilizate în diferite porturi, dintre care
p lă tit amenda prevăzută de soluţionării problemei lim ite pres). — V ineri au continuat a emigra în Statele Unite, în argumentarea acuzării, p o tri te de devierea spre Cuba a 200 la New York. Pierderile suferite de economia
lege. vasul de pescuit am eri lor apelor teritoriale, care tre la Los Angeles dezbaterile in 1957. Sirhan a tră it în tr-u n v it căreia Sirhan a comis c ri avioanelor aparţinînd com S.U.A. au fost evaluate la suma de 15 m ilioane do
can a fost eliberai. nează de mai m ultă vreme. procesul intentat lui Sirhnn B. mediu de violenţă şi nesigu ma cu prem editare, fiin d pasi paniilor mexicane. Acordul la ri pc zi.
Sirhan, asasinul senatorului ranţă, fiin d m artorul ocular al b il de pedeapsa capitală. In urmăreşte sâ pună capăt de O dată cu reluarea activită ţii în portul New York,
Robert Kennedy. In pledoaria unor tragedii care i-au tra u caz de crimă comisă in tr-o v ie rilo r avioanelor unor una din principalele sarcini ale docherilor va consta
sa, avocatul apărării, Em ile m atizat psihicul. El a văzut stare iresponsabilă, legislaţia companii civile spre Cuba. în descărcarea celor 3,î milioane de saci cu cores
Siîisafie încordată Sirhan a acţionat sub im p ul cum casa părintească a fost californiană prevede doar pe 0 6 0 pondenţă şi colcte din străinătate, care nu au fost
Zola Berman, a susţinut câ
lovită în p lin de o bom başi
deapsa la închisoare pe viaţă,
naţională
A dm inistraţia
sul m om entului, eomiţînd c ri cum corpul unei fetiţe a fost cu posibilîtalea ca, incepind pentru problemele aeronauti distribuite încă (lin perienda sărbătorilor de iarnă.
în capitala Ciprului ma în tr-o stare de „transă zdrobit in tim p ul unui bom după şapte ani de la începe
rea executării
sentinţei, să
bardament. In Statele Unite,
psihică". Pentru a-şi argum en
ta teza. apărarea a prezentat Sirhan a cunoscut vicisitu d i poată fi pus în libertate con
NICOSIA 15 (Agerpres). şi cea turcă se datoreşte unor momente din viaţa acuzatului nile vie ţii unui im igrant cu o diţionată.
— In c ari ierul Om orphita din divergente privind întoarcerea (în vîrstâ de 24 de ani). în- situaţie m aterială precară — Tot în cursul zilei de vineri
Nicosia este semnalată o si în cartier a unor persoane ca cepînd din copilărie, care ar a avut greutăţi în găsirea li au început audierile m a rto ri
tuaţie încordată Cele două re l-au părăsit in decembrie ilustra incapacitatea sa de a nul loc de muncă. La 24 de lor. După ce trei m artori au CURIER • CURIER • CURIER
com unităţi din cartier şi-au 1963, cînd s-au desfăşurat cioc comite o aslfel de crimă în ani, ol nu reuşise să-şi creeze făcut depoziţii, identificîn-
înăsprit poziţiile, iar forţele n iri violente. Această proble mod prem editat datorită leză o situaţie socială şî m ateria du-1 pe acuzat şi arma cu ca
O.N.U şi-au în tă rit dispoziti mă face în prezent obiectul re a comis crima, dezbaterile
vul. Recrudescenţa conflictu convorbirilor dintre reprezen rii dezvoltării normale a psi lă m ulţum itoare, susţine npâ- procesului au fost întrerupte,
lu i între comunitatea greacă ta n ţii celor două com unităţi hicului său. Astfel, arată apă urm înd să fie reluate luni.
R ED ACŢIA ŞI A D M IN IS T R A Ţ IA Z IA R U L U I : str. Dr. Petru Groza nr. 35, telefon 2317, 12 75, 15 83. — T IP A R U L : întreprinderea poligrafică Hunedoara-Dcva.'