Page 57 - Drumul_socialismului_1969_02
P. 57
Proletorî din toate ţârlle, unlţl-vfl 1
Primirea de către tovarăşul
Nicolae Ceauşescu
a ambasadorului Uniunii Sovietice
Tovarăşul NIcolae Ceauşescu, blicii Socialiste România, a p ri l-i cererea acestuia.
secretar genera) al Comitetu mit, luni 17 februarie 1969, pe Cu acest prilej a avut loc o
lui Central al Partidului Co ambasadorul extraordinar şi convorbire care s-a desfăşurat
munist Român, preşedintele plenipotenţiar al Uniunii Sovie într-o atmosferă cordială, tovă
Consiliului de Stat al Repu tice la Bucureşti, A. V. Basov, răşeasca.
Cuptorul
nr. 6 produ
ce din nou
ANUL XXI. NR. 4394 MARŢI 16 FEBRUARIE 1969 4 PAGINI 30 DE 6ANI
După o. scurtă perioadă de i
Inacllvltate. timp In care
s-a aflat in reparaţie capi- ;
Cam pania electo rala p o larizează tală. cuptorul nr. 6 de la ;
Martin din j
noua oţelărie
hunedorean a !
combinatul
fncepnt să producă din nou.
lucrările, deşi au necesitai
i un mare volum de muncă, !
TOATE ENERGIILE CREATOARE i 20 de zile, stablllndu-se un !
au iost executate in numai !
i nou record fn efectuarea a-
[ cestor lucrări de reconstruc-
: ţll. Este pentru prima dată
ÎN SLUJBA PATRIEI SI A POPORULUI j cînd un cuptor de 400 tone
este reconstruit ’
j pe şarjă
j Intr-un timp atlt de scurt, j
j La execuţia acestei Impor- *
! taote lucrări s-au folosit j
I mijloace moderne, dintre ;
: care şl metoda de preasam- 1
IN TILN iR I INTRE ; blare Ia sol. Lucrarea a j
C R O N IC A CANOIOAJI Al ! fost executată de un co- I
; lectlv al I.C.S.H. fn cola* |
FRONTULUI UNITĂŢII borare cu oţelaril din sec- ! I
ţla a II-a.
C A N D ID A T ! $1 ALEGĂTO RI ELECTORALĂ SOCIALISTE
O Pentru form aţiile artis lare rare vor avea loc la 2
tice ale căminului cultural martie.
ză P.C.R., şi Inginera zooteh din Sfnlandrei a fost o zl bo Pagina a H-a
nică Silvia Nicula şi-au expri gată In activităţi. La orele IC $ Form aţia artistică a D i
mat hotărirea că vor munci şl artiştii amatori din acest sat recţiei regionale C.F.R. Deva
mai mult pentru ca unitatea a- au prezentat un frumos si a prezentat un bogat pro
grlcolă din care fac parte să bogat program pe. scena că gram a rtistic pc scena cămi
Tovarăşul Aurel Bulgărea, cunoască o creştere economică minului cultural din Rapoltu nulu i cu ltu ra l din C trjiţi. MASĂ ROTUNDĂ
Şi-au dat concursul soliştii
secretar al Comitetului jude substanţială. Mare, ia r la orele 19, în ace dc muzică populară, taraful,
ţean Hunedoara al P.CR., can Luînd cuvînlul in cadrul a eaşi zi, au fost oaspeţi la recitatorii.
didai in c ircumsc i iptia electo dunării. tovarăşul Aurel Bul Sîntuhalm . Pregătirea perfor
gărea s-a referit, pe larg la
rală judeţeană nr 124 Orăşlie, Inlrogul program dedicat a f i In comunele Bani, Uni
condusă de
La termocentrala Deva montoril din echipa
$-a în tiln il duminică, 16 februa sprijinul pe care-1 acordă parti legerilor de la 2 martie, pre rea, Râchilova, Ribita, Boşo- manţei sportive Vîrgil Ursu verifică înainte de montare una din pompele ce
r a,r„ cu membrii coopera- dul şi stalul cooperalivelor a gătit cu grijă şi migală, a rod, Sălaşu de Sus, Toteşli au
lori din oraşul Orăşlie. In ca gricole de producţie, la rolul plăcut şi a fost mult apreciat. fost prezentate programe ar începe în şcoală vor alimenta cu apă uriaşele cazane ale grupului energetic nr. 1.
drul adunării generale s-a doz- deosebit de important pe care • „Program de lucru 1n- tistice dedicate alegerilor de Foto ; V. ONOIU
băiul pe larg activitatea coo 11 are ag riculturi In economia la 2 martie.
noastră naţională su fle ţito r", Constituţia — CONSTANTIN DIACONES-
perativei agricole de producţie legea fundam entală a Româ f i In faţa, cetăţenilor din CU, maistru principal I.C.S.H.,
desfăşurată pe anul care a Intr-o totală şl reciprocă în niei socialiste", .C onsiliile satul Govăidia, comuna
trecut şi măsurile co se im credere, candidatul de deputat populare — organe locale Ghclar, a fost prezentată candidat in circumscripţia e-
pun a li luate In viito r pentru şi alegătorii s-au angajat să ale puterii de s ta r, „ Profun conferinţa „În a ltu l democra iectorală judeţeană nr. 35
Întărirea ei din punct de ve facă totul pentru ca unitatea dul democratism al o rindţâ tism al sistem ului nostru e- Hunedoara. Sub paravanul „lipsei de
dere economico-financiar. Cu agricolă şi oraşul Orăşlie să rii noastre socialiste", „ Coor lectoral", urm ată dc în tre
acest prilej, la discuţii. Ingi cunoască şi pe mai departe donate electorale 1969", bări şi răspunsuri.
nerul cooperativei loan Avram ritm ul înnoitor al zilelor noas „ Prezenţe ale economiei şi
a făcut o trecere în revistă o- tre. c u ltu rii româneşti pc m e ri f i La Lăsău s-a organizat
supra rezultatelor obţinute de dianele lum ii", „R ealizări ale o călătorie pe haită pe tema experienţă", în legumicultura
cooperativă, subliniind râ In actualului cincinal" sint ci- .O biective noi In judelui
1969 se împlinesc 10 ani de la teva dintre temele expune Hunedoara, iar la Tîrnava o
Înfiinţarea cooperativei agri Tot la Orăşlie, sîmbălă s-a rilo r, simpozioanelor, confe Intîlnire cu tinerii care vo
cole în Orăşlie Fată d& anul întîlnit cu alegătorii tovarăşul rin ţe lo r care au fost ţinute tează pentru prima dală. se ascund serioase deficienţe
1959. producţiile la culturile dc Sabin Boticiii, vicepreşedinte in faţa salariaţilor unor în 0 In fa(a tin e rilo r care
bavă au crescut fn mod sub al Comitetului e iecutiv al treprinderi şi in s titu ţii din votează pentru prim a dată,
stanţial : la griu cu 79 la su Consiliului popular judeţean, Deva : I.R.E.H., G rupul de de la Uzina de preparare a
tă, la orz cu 7t la sulă, iar la candidat dc deputat fn circum şantiere, E.M. Deva, l.l.L, m inereurilor din Teliuc, to Scotind în evidenţă Impor s-ar datora, după părerea unor diera Elena Gros spunea că
cultura porumbului cu 100 la scripţia judeţeană nr. 125. Deva, Autobază, cartierul varăşul loan Comănescu, se tantele rezerve de care dispu cooperatori, „lipsei de experien nici din partea I L.F. nu s-a
«iH'V. Fondul <le bază. de la La Intîlnire, la care au par V iile N oi. cretar al C om itetului m uni ne agricultura cooperatistă ţă" tn cultivarea legumelor prim it sprijinul cuvenit. De?»
500 000 lei, a ajuns la 2 600 000 ticipat peste 150 de cetăţeni de f i Numeroşi artişti amatori cipal U .T.C . Hunedoara, a pentru sporirea producţiei ve Pentru a avea o imagine clară după calamilarea unei părţi
lei. diferite profesii, au fost rid i din Geoagiu printre care E- vo rb it despre dreptul la vot getale şi animale, tovarăşul asupra posibilităţilor de care din producţie se putea recupe
Cei care an luat cnvînluî au cate probleme gospodăreşti lisabeta Borza, Ştefan Fica, al cetăţenilor din ţara noas Nicolae Ceauşescu, în cuvlnta- dispune unitatea, amintim însă ra o cantitate Însemnată de
arătat cu mult simt critic şl o care-i frămîntă pe cetăţenii din Victoria Lazăr. Lucia Sîrbu, tră. In continuare, form aţia ţ IOAN POPESCU, inginer şef rea la plenara Consiliului Uniu că în urmă cu cltlva ant veni produse (circa 80 tone roşii),
seric dc neajunsuri care au această circumscripţie, au fost Florian Uritescu au fost du artistică a uzinei a prezen ! al E.M. Lupeni, candidat in nii Naţionale a Cooperativelor turile realizate de la grădină s-a refuzat cu prea multă uşu
fîrsis ta t fn cadrul coopcrall- făcute peste 20 de propuneri minică seara oaspeţii cetăţe tat un frum os program de I circumscripţia electorală oră Agricole de Producţie arată : au ajuns aproape la 25 000 lei rinţă receptionarea acestora.
muzică populară şi de dan
v *i agricole Brigadierul zoo pentru rezolvarea lor. nilor din satul Bozeş. suri. ! şeneascâ nr. 53 Lupeni. „Dacă cele mai multe coope la hectar. Intr-o asemenea situ Pentru ca In acest an să fie
tehnie Vasilo Perla relata că, Luînd cuvînlul, candidatul a rative au progresat In ritm ra aţie se mai poate oare invoca înlăturate neajunsurile de felul
deşi din zoolehnic s-au obţinui arătat că problemele ridicate A rtiştii amatori din Geou- f i Formalii artistice alo pid, sint unele care au Înre lipsa de experienţă In cultiva celor amintite, tovarăşa Gros
In anul 1960 rezultate Îmbucu de cetăţeni vor fl studiate cu glu au prezentat aici, lutr-o căminelor culturale din Hăr- gistrat progrese lenle şl altele rea legumelor? a cerut consiliului de condu
cere al C.A.P. să se preocupe
rătoare. totuşi, aici mai per atentle şl că prin eforturi sus sală arhiplină, un reuşit pro tăgani şi Băita au prezentat care chiar au bătut pasul pe cu mai multă răspundere do o r
sistă unele lacune. O parle ţinute, )a care să participe în gram dedicat alegerilor de de in fata celor peste 400 de ce loc".
din furaje au rămas pe clmp, treaga masă de cetăţeni, I<1 putaţi pentru Marea Adunare tăţeni frumoaso şi variate Intre unităţile agricole coo ganizarea activităţii la grădina
iar moara cu ciocane funcţio vor găsi înfăptuirea propune Naţională şl consiliile popu programe artistice. peratiste din judeţul nostru al de legume, să ia măsuri urgen
nează defectuos. Din acest rile făcute. căror progres este lent, iar po Adunări generale te pentru fertilizarea terenului,
motiv nu li se pot asigura per tenţialul productiv nu s-a valo asigurarea seminţelor şi să re
manent animalelor furaje si rificat pe măsura posibilităţi In C. A. P. partizeze un tractor cu un po-
concentrate In raţii corespun lor şl cerinţelor, se înscrie şl lidisc numai la executarea lu
crărilor necesare în legumicul
zătoare C A P . Deva. In anul trecut,
Cooperatorii Ioana Ccasar, comparativ cu prevederile pla tura. De asemenea, se hjipn-
Nicolae Rob, Florica Orăsan, întrecerea pentru metal nului, veniturile realizate au ne ca Inlre conducerea coope
secretara organizaţiei de ba- fost mal mici cu peste 900 000 Coopcratoarea Elena Vintan rativei, brigadieri şi cadrele
1 el, ceea ce a influenţai nega a adus critici Îndreptăţite la a- tehnice să existe o colaborare
tiv valoarea zilel-muncă, re drosa cadrelor tehnice din uni mai slrînsâ. deoarece nereuşi
ta
multor acţiuni în anul tre
In bani reprezentlnd
tribuţia
tate şi de la organele agrico
cui s-a datorat lipsei unităţii
MĂRFURI la cote tot mai înalte j rul comunei Geoagiu, condi- abia 44 la sută din cea stabi le judeţene pentru slaba îndru de vederi în unele problema
lită. ‘
GHEORGHE ALBU, prima-
i
mare acordată legum icultorilor.
esenţiale pentru situaţia eco-
au
Care au fost cauzele ce
Dacă s-ar fi deplasat mai des
a cooperati
nomico-linanciară
j dat in circumscripţia electo-
Era posibil
ca obiectivele în
j rolă judeţeană nr. 150 Geoa- determinat o astfel de situaţie? pe la grădină, puteau consta vei. Aşa se explică de ce o se
S iderurgişdi hunedoreni n ii apreciază insă că n-au . superioară a posibilităţilor. giu-6âi. scrise In plan să fie Îndeplinite ta la limp că sistemul do iri rie de lucrări efectuate de
DESFĂCUTE întlm pinâ alegerile de depu făcut totul pentru sporirea La oţelăria M a rtin nr. 2 se In totalitate? Cum va trebui ni l-au indicat să-l folosim, nu I.M.A sau cu braţe dinafara
gaţie prin aspersiune pe care
susţinute
producţiei de oţeluri cu ca
depun
e fo rtu ri
ta ţi cu realizări m eritorii. Ei
unităţii au fost de slabă cali
acţionat în viito r pentru rid i
dă rezultatele aşteptate — spu
au încheiat prim a lună a
logiei de folosire a oxige
anului cu o depăşire a pla racteristici superioare. se. pentru perfecţionarea tehno carea eficientei activităţii coo nea tovarăşa Vintan Consider tate, iar unele terenuri au ră
mas necultivate.
electrică
La oţelăria
perativei ? lată întrebările ce
prin brazde
că îrigalia
era
n ulu i la producţia globală dc
nului şi îndeplinirea exem
PRIN I 772 000 lei Dar graficele oţeluri, dintre care unele plară a planului. au constituit obiectul dezbateri mult mai eficientă şt nC-ar li mice ale cooperativei noastre,
produc circa 70 de m ărci de
C ondiţiile naturale şi econo
lor adunării generale a coope
adus sporuri însemnate de re
întrecerii primesc mereu noi
In perioada 1 ianuarie —
cifre, noi va lo ri fu contul sint m ult căutate in indus 17 februarie, oţelarii au rea ratorilor din Deva. coltă". arăta brigadierul Zsok Ladislau,
tria electrotehnică şi petro
Pe lingă unele neajunsuri de
„Lipsa de îndrumare tehnică
angajam entelor asumate. In lieră, sau la constrxicţia de lizat m ai m ult de 2 000 tone ordin organizatoric care s-au s-a manifestat şi în aceea că sini deosebit de favorabile pen
tru o agricultură intensivă. A-
COMERŢUL fiecare zi din luna februarie, autom obile şi alic maşini. oţel peste plan, ia r cea mai soldat cu însemnate pierderi încă de la plantare legumele \ c m posibilitatea ca veniturile
oţelarii au produs, fu medie,
O ţelarii care deservesc cup
mare parte din depăşire a-
să depăşească
la ziua-muncă
la producţia de cereale şi
1n
nu au avut asigurate condiţii
41 tone de oţel peste
plan.
La rîndul lor, ju rn a liş tii, toarele electrice, au depăşit parţine colectivului de la o- zootehnie, au existat serioase optime dc creştere şi dezvolta 30-35 lei. Este necesar Insă
ţclăria nr. 2. Situaţia
şi iu acest an planul cu c ir
pro
cocsarii, lam inatorii şi alte ca 130 tone dc oţel special, ducţiei din luna februarie deficiente în activitatea desfă re, plantele fiind scoase în cîmp ca prin mobilizarea tuturor
SOCIRLIST colective, îşi depăşesc pro acum, s-a înregistrat cel mai confirm ă, de asemenea, că te de pe cele 65 hectare cul cu înlîrziere după cxernlaren perativa să fie valorificate în
forţelor de rare dispune coo
şurată la grădina dc legume.
iar de la 1 ianuarie şi ptnă
priile perform anţe
Ca urmare, veniturile realiza
arăturii, cînd terenul nu
mai
siderurgiştii siut h o tiu iţi să
mod superior posibilităţile de
avea umezeala necesară — re
A n u l trecut, la Com binatul
pierderi din istoria oţelăriei.
siderurgic din Hunedoara mic procent dc rebuturi şi obţină succese pe măsxira ce tivate cu legume şi 38 hectare lata cooperatorul Loqhin H(^nt sporire a producţiei agrico
rin ţe lo r şi a posibilităţilor.
s-au introdus în fabricaţie Totxişi, şeful oţelăriei apre 7u 16 zile, s-au produs peste cu cartofi au fost diminuate cu Prin realizarea producţiei şi le, să fie Înlăturate neajunsu
rile care s-au ascuns sub para
I I m ărci noi de oţel şi 4 ti- ciază că nu sfnt fapte deose plan 347 tone cocs, 1 528 to peste 500 000 lei, obtintndu-se veniturilor panificale din lequ- vanul „lipsei de experienţă-.
bite. De altfel, şi a lţi siderur- ne fontă, 660 tone oţel şt im CORNEL LAPADÂTCNI, pre- ! în medie mai puţin de 5 000 micultură valoarea ziloi-m m vă
podim ensiuni de lam inate, şedinţele C.A.P. Ostrov, can Astfel, cooperativa va progre
pişti îşi compară realizările portante cantităţi dc la m i leî venituri la hectar. Cum era putea creşte cu ccl puţin 6
ia r producţia de oţeluri a lia cu cerinţele actuale, con nate. didat in circumscripţia elec si firesc, discuţiile s-au axat iei" sa an de an, ceea cc se va re
te a crescut sim ţitor. Oame vinşi că n-au atins lim ita T. ANDREI torală judeţeană nr. 91 Clo- în mare parle pe problemele Ref(>rindu-se la factorii care flecta pozitiv şi în creştere*
potiva. ridicate în legumicultura. Si au influenţai negativ soarli bunăstării cooperatorilor.
tuaţia cu lotul nesatisfăcătoare producţiei dc legume, briga N. TÎRC08
....r r ___-K. *IJ_ !V_
Bilanţul cu care Frontul U- ră. unilăti de Invătăm lnt sl De asemenea, pe băncile Insti rii ani a unui program m obili
n ilă tlt Socialiste se prezintă fn pentru apărarea sănătăţii. tutului de nune din Petroşani zator, demn dc etapa istorică
alegerile de la 2 martie este Judeţul Hunedoara oferă un TOT CE SOCIETAT se pregătesc aslă/i peste I ;i00 pe care o parcurgem, în care
deosebit de bogat In realizări tablou edificator asupra e ceea tineri pentru a deveni ingineri, fiecare om al muncii să simtă
$1 In domeniul creşterii per ce numim creşterea nivelului iar un Însemnat număr urmea şi mal din plin binefacerile so
manente a nivelului de trai al de trai al oamenilor muncii do ză cursurile celor trei socii i cialismului.
poporului In Manifest se ara la oraşe şl sate. In momentul FĂUREŞTE - PENTRU OM de subingincri create recent
tă efl Întreaga activitate a de fată salariul mediu lunar cu program de zi şi seral. Cuprinzătorul program al
partidului şl stalului nostru, tot depăşeşte 1 400 lei. Sporirea Lista realizărilor social-cnllu- Frontului U nilălii Socialiste a
ceea ce se Înfăptuieşte fn veniturilor oamenilor muncii rale înfăptuite pc teritoriul ju găsit în inim ile minerilor, con
România, In industrie, In agri se oglindeşte In volumul crcs- deţului nostru în cei 25 de ani structorilor, sidcrurqişlilor, e-
cultură, fn ştiinţă şl cultură clnd al m ărfurilor desfăcute Şl FERICIREA nu ponte fi epuizată uşor Toa ncrqelicienilor, ţăranilor coo
este Închinat omului ca su către populaţie. Anual se vind te acestea sînt o confirmare a peratori, intelectualilor, oame
premă valoare a societăţii so prin comerţul de stat şi coo rpalitătii că societatea socia nilor muncii români, maghiari,
cialiste. peratist mărfuri In valoare do ani s-au construit din fondu listă. în care toiul este pus în germani şi de alte naţionalităţi
lui nostru există nenumărate
Ca urmare a sporirii şi di aproape 2.5 miliarde lei, tn rile centralizate ale stalului elemente <are stau mărturie în slujba omului, înspre binele de pe meleagurile hunedorene
un puternic
ecou, hotărirea
versificării producţiei indus totalul m ărfurilor crescînd pon peste 6 500 apartamente. 71 BRINCOVEANU POGEA lui. are resurse inepuizabile lormă de a-şi aduce contribu
triale şi agricole, a creşterii ve derea celor de folosinţă înde săli noi dc clasă, un complex preşedintele Consiliului judeţean făptuirii cu consecventă a poli pentru a-şi dovedi şi pe acest ţia sporită la înfăptuirea sa.
ticii partidului de ridicare per
nitului naţional şl a alocării lungată. Reţeaua comerţului cu spitalicesc cu o capacitate de al sindicatelor pian superioritatea. Fntuziasmul cu < are oamenii
de către stat a unor sume lot ridicata şi amănuntul se dez 700 de paturi. Dar construcţii manentă a nivelului do trai al Cu această încărcătură ma muncii hunedoreni s-au anga
poporului
Dezvoltarea relolni
mal însemnate pentru fondul voltă an de an, numărul uni nu se rezumă doar la locuinţe de scoli de toate gradele este sivă de lapte, de realizări lură ja t în înflăcăraţi» întrecere
de consum In anii actualului tăţilor ridicfndu-se tn prezent In municipii şi oraşe s-au Înăl aproape 4 200 palori. 99 c ir parte integrantă a acestei ma procedeul în istoria poporului din acest an. bogat în eveni
cincinal ou sporit considerabil la aproape t 650 cumscripţii sanitare, 17 poli nostru se prezintă in alegeri mente politice de marc însern-
salariile multor categorii de Dezvoltării impetuoase a ţat ansambluri urbanistice mo clinici, 15 dispensare medicale terializări In prezent în jude Frontul U nilalii Socialiste. Dar. nălato. rezultatei.' dobîndile p I-
I 1965 I 1966 oameni ai muncii, pensiile, s-au centrelor muncitoreşti pe te derne. cuprinzind unilăti pen do Întreprinderi. Paralel cu lui nostru sînt cuprinşi în şcoli cum este şi în firea şi gindiroa nă în prezent în Îndeplinirea
introdus pensiile pentru ţăra ritoriul judeţului — Hunedoa tru satisfacerea multilaterală a numărul unităţilor creşte şi rol peslc 90 000 de elevi care În comuniştilor, Frontul U nilălii angajamentelor asumate sînt
nii cooperatori, a crescut nu ra. Valea Jiului, CSIan, Brad, cerinţelor mereu crcscînde. In al cadrelor sanitare. Avem 672 vaţă în şcoli generale, 17 licee Socialiste adresează o înflăcă dovada rea mai grăitoare a
mărul satelor electrificate. O Simcria etc. — fi corespunde rată chemare tuturor cetăţeni faptului că programul elaborat
puternică amploare a luat-o un înalt ritm de construcţii prezent fn Întregul judeţ, func medici şi 3 336 cadre medii şl teoretice, 6 licee de specia
(Grafic întocmit pe baza lor patriei noastre de a depune de partid. înfăptuirea tui. au
construcţia de locuinţe, dc ma de locuinţe şi unilăti social- ţionează 23 spitale şl sanato auxiliare. litate, 11 şcoli profesionale, In întreaga lor capacitate şi inte
cifrelor furnizate de către Di gazine, cluburi, case de cultu culluralc. Numai In ultim ii doi rii cu o capacitate totală dc In viata locuitorilor judeţu şcoli tehnice şi de maiştri etc. ligentă la înfăptuirea în v iito devenit o cauză scumpă a tu
recţia judeţeană de statistică). turor oamenilor muncii.
.... .......... s i r^-~~ r —-atf.-ttws:r^jyg«t...................i!r."i