Page 58 - Drumul_socialismului_1969_02

DRUMUL SO C !A l IS/+1IU UI
KVxasaBim,m ! lU4~U-.< .MBSSS

Un judeţ puternic industrializat, deci în aceeaşi mfisurfl porţile* performantei, care vin să reîmprospăteze rîndurile cării cit mal complete a rezervelor sportive ce există în prof. Mlrcea Mlron — vicepreşedinte la Consiliul Judeţean
urbanizat, cum este Hunedoara, reprezintă cadrul specific vîrfu rilo r sportive. Din bogata rezervă de cadre doar o mică şcoală — pentru continua împrospătare a rîndurilor sportivi­ pentru educaţie fizică şl sport, prof. Romulus G rulţâ — v i­
parte este valorificată. lor cu noi cadre valoroase şi de perspectivă, pentru ridicarea
al existentei unei populaţii relativ tinere. De la sine înţe­ cepreşedinte al C.M.E.F.S, Hunedoara, prof. M arin M arin —
O mare şl valoroasă rezervă de cadre sportive îşi des­ permanentă a nivelului calitativ al performanţei sportive
les, tinereţea presupune, îi este caracteristică chiar, practica­ făşoară activitatea în şcoli — mediu propice de depistare a — redacţia a organizat o masă rotundă la care au fost in ­ metodist la C.J.E.F.S., prof. Stelian Pop eseu, Pichlu Dan —
rea sportului. In decursul anilor, sportivii din judeţul nostru viito rilo r performeri. Pentru ca elevii ce formează această vitate cadre de specialitate care-şi desfăşoară nem ijlocit ac­ antrenor, prof. Gheorghe Irim ic — asistent universitar la
s-au remarcat în competiţiile Interne sau internaţionale. Se rezervă să constituie într-adevâr „pepiniera* sportului este tivitatea pe tărîm sportiv. I M. Petroşani — antrenor de fotbal, prof. Eugen Bartha —
observă, însă, că lotul perform erilor scade continuu în valoa­ absolut necesară pregătirea lor fizică generală, multilaterală, In rîndurile ce urmează reproducem în rezumat, steno­ directorul Şcolii sportive Petroşani, antrenor de handbal,
re din cauză că de ani de zile el este alcătuit, în general, în fapt ce asigură depistarea şi creşterea sportivilor. grama discuţiilor la care au participat tovarăşii : prof Iosif prof. Eugen Peterfi, Dorin Borza — şef de secţie la Comi­
aceeaşi componentă. Prea putini sînt tinerii care „bat la Pornind de Ia această realitate — necesitatea valorifi­ Rcichcnaucr — inspector la Inspectoratul şcolar judeţean, tetul judeţean al U.T.C., Sandu M iletl — profesor suplinitor.

R ED .: Discuţia noas­ decurge ulterior depistarea vizArll elevilor şi de care prln aceasta înţeleg şi celă­ densitatea efortului scad. A ­ Faptul că pregătirea fizică în fizice. Aceasta denotă că la înseamnă că nici ehlar In
tră, pornind de Ia Imen­ calităţilor, talentului copilu­ s-au convins profesorii din lalt aspect al problemei — ceasta din cauza pregătirii ciclul doi şi apoi în licee şi ciclul întil, în ora de educa­ licee, acolo unde se poate
sa rezervă de viito ri lui pentru practicarea unei liceu. în masă — nu se face cores­ necorespunzătoare a lecţiei. şcoli profesionale se desfă­ ţie fizică nu se lucrează con­ vorbi chiar de performanţă,
sportivi ce există tn anumite discipline sportive. I. Rcichenauer : Intr-ade­ punzător. Pentru a demonstra Evident, este posibilă de­ şoară necorespunzător se da- ştiincios. nu se face o pregătire fizică
şcoli, tşi propune să lă­ Pentru aceasta este, Insă, ab­ văr, menirea orei de educa­ cît de greşit este acest mod pistarea talentelor pentru toreşte în cea mai mare mă­ Gb. Irim le : Pregătirea f i­ generală a masei dc elevi.
murească, In prim ul solut necesar, obligatoriu ţie fizică este realizarea u­ de lucru la ora de educaţie practicarea anumitor disci­ sură lipsei form ării acestei zică slabă dată elevilor în R ED .: Din discuţiile
rind, Importanţa orei chiar ca ora de educaţie fi­ nei pregătiri fizice generale, fizică este suficient să arăt pline sportive, talente ce se deprinderi la copii de la o şcoli şl licee este evidentă de ptnă acum se des­
dc educaţie fizică în for­ zică să se desfăşoare In con­ lucru neînţeles bine de către că prin cronometrarea lec­ manifestă uneori timpuriu. vîrstă mai timpurie. Se ştie şi în facultate. Faptul că la prinde ca dominantă
marea ulterioară a spor­ form itate cu programa de în- m ulţi profesori de specialita­ ţiilor, s-a constatat că un e­ Acestea, Insă, trebuie pregă­ de către toată lumea că ma­ studenţii din anul I al In ­ necesitatea, obligativita­
tivului. văţămint. Ora de educaţie fl- te. Faptul se referă la rea- lev lucrează efectiv, uneori, tite separat, in cadrul orelor rii performeri ai Olimpiadei stitutului de mine Petroşani tea respectării Întocmai
afectate special pregătirii din Mexic sînt foarte tineri. s-a observat ani de-a rîndul a orei de educaţie fi­
sportive, nu in cadrul lec­ Pentru a obţine o înaltă per­ o deficitară pregătire fizică zică. Discuţiile au rele­
ţiilo r dc educaţie fizică, lu ­ formanţă în gimnastică, fnot şi chiar necunoaşterea unor vat faptul că, in gene­
cru ce duce la neangrenarca şi alte discipline, sînt nece­ elemente de educaţie fizică ral, pregătirea fizică
Ora de educaţie fizică celorlalţi elevi la lecţie. De sari cam 10-12 ani de pregă­ simplă — întoarceri, forţă, m ultilaterală —* adevă­
tire. Pentru a ajunge la a­
aceea consider că caracterul
rata bază, temelia creş­
obligatoriu al orei de educa­ cest stadiu, atunci cînd or­ rezistenţă, mersul în coloană terii performanţelor —
etc. “ a determinat in iţie ­
ţie fizică, prin participarea la ganismul în dezvoltarea sa rea şl întreprinderea unul se realizează deficitar
lecţie a tuturor elevilor, tre­ este cel mal apt, pregătirea studiu ştiinţific al cauzelor la nivelul şcolilor gene­
Stelian Popescu t Există zică să fie privită cu toată Uzarea calităţilor fizice de 4-5 minute din tim pul afec­ buie să fie respectat. trebuie să înceapă foarte acestei deficienţe, pentru e­ rale şi chiar al liceelor.
tendinţa, părerea că ora de seriozitatea, deci respectată. bază, la formarea unor largi tat orei de educaţie fizică. Eugen Bartha : Eu mă voi tim puriu. In prim ii ani de laborarea unul material care Care este cauza princi­
educaţie fizică are scopul de Numai prin îndeplinirea a- deprinderi motrice. Acest Este clar, deci, că într-o referi în special la pregătirea şcoală sarcina pregătirii f i­ să stabilească natura su­ pală a acestei slabe pre­
a pregăti sportivi. Aceasta cestel condiţii, prin întrona­ scop, însă, se realizează în cantitate de tim p atît de m i­ fizică timpurie, pe care o în­ zice revine învăţătorului. A ­ biectivă a cauzelor şi deci gătiri ? Se pare că pro­
pentru că se confundă pre­ rea principiului că educaţia prezent doar parţial — din că nu se poate realiza pregă­ ţeleg, în condiţiile dezvoltă­ cesta este obligat ca în ora să îndrume pregătirea pe a­ fesorul dc educaţie f i­
gătirea tim purie cu sportlvl- fizică este un obiect de învâ- cauza slabei intensităţi a tire fizică. Tendinţa, bazată rii actuale a mişcării sporti­ de educaţie fizică să facă e- devăratele făgaşe ce 1 se zică este In principal
zarea, specializarea copiilor. ţămînt la fel ca şl matema­ muncii în ora de educaţie fi­ pe uneld rezultate ale unei ve, ca începînd din clasa în- ducaţic fizică, nu citire sau conferă de drept. Din studiul vizat. Dar mai există şi
caligrafie. Este şi ora de e­
Or, este necesar a se face o tica, fizica sau alte obiecte, zică. Fără un efort susţinut munci corespunzătoare la tîi sau chiar de la vîrsta pre­ ducaţie fizică obiect prevăzut respectiv, care se apropie de un alt aspect. Acela al
clară deosebire Intre cele do­ acest scop va fi atins pe de­ nu se poate face pregătire lecţie, este ca acest tim p să şcolară. Necesitatea form ării sfîrşit, elaborat pe teste şl ncatractivltăţli copilu­
uă elemente ale form ării plin. Se va realiza într-ade­ fizică generală. S-a înţeles ajungă la 20-25 de minute. deprinderilor şi a oblşnuirii în programă şi deci trebuie fişe extrase în cinci ani la lui, elevului către miş­
respectat. Dar în şcoala ge­
sportivilor, mal ales la nive­ vâr pregătirea fizică genera­ greşit sportlvizarea. Unii pro­ Modul defectuos de lucru la organismului cu mişcările f i­ nerală — ca să nu vorbim generaţiile de studenţi de carea fizică, spre prac­
lu l şcolii generale. Scopul o- lă care, de ce n-am recu­ fesori cred că în ora de edu­ ora de educaţie fizică este zice este, la ora actuală şi la anul I reies concluzii care, ticarea sportului care
rel de educaţie fizică este noaşte, se face în multe şcoli caţie fizică trebuie realizată reflectat şl de faptul că toc­ noi — în alte părţi de mai de liceu — sau şcoala noas­ în rezumat, pot fi calificate are la bază, desigur, şl
pregătirea fizică generală, necovespunzâtor, lucru ce-şi dem ult — o problemă ce va tră sportivă ajung elevi care ci o seric dc cauze. Cit
m ultilaterală. Dacă se înfăp­ lasă amprenta asupra formă­ performanţa. De aceea pre­ mai în partea fundamentală trebui să preocupe pe toţi nu posedă cele mai elemen­ ca nefavorabile dezvoltării sînt dc obiective sau su­
tuieşte acest obiectiv, din el rii ulterioare, asupra sporti- gătirea fizică generală, şl a programului intensitatea şi cei ce se ocupă de sport. tare cunoştinţe de mişcări performanţei. Deci, aceasta biective aceste cauze ?

Marin M arin : Problema trebuie să fie adevăratul mo­ rită nepreocupării sale, să se bicctuiuî său numai prin Mircea Miron : Un criteriu servă că lecţiile sînt mono­ zează îndeosebi activita­ şcoli. A r fî, spre exem­
tea, mal blne-zls Inacti­
implică mai multe aspecte. tor al mişcării sportive care, Impună, să-şi ciştlge presti­ muncă, prin rezultate. esenţial in reuşita scopului tone, nu-i angrenează pe toţi vitatea profesorului de plu, problema bazei ma­
Personal consider că toa­ prin specificul muncii lui, giul, să demonstreze prin I. Reichcnaucr: Activitatea orei de educaţie fizică îl re­ elevii. Se greşeşte atunci cînd educaţie fizică, ca factor teriale, des invocată de
în ora de educaţie fizică se
te au un singur punct de trebuie să fie tot tim pul In perspectivele şi rezultatele profesorului de educaţie f i­ prezintă profesorul. El va lucrează numai cu un sin­ determinant al pregăti­ către profesori, ca o
plecare — profesorul dc c- m ijlocul tineretului. De ac­ muncii sale că educaţia fi­ zică este hotârîtoare în ceea trebui ca sâ-şl organizeze piedică serioasă In rea­
ducaţic fizică. De poziţia tivitatea lui depinde dragos­ zică este un obiect de studiu e priveşte crearea unei lecţia dc aşa manieră incit gur elev sau cu un grup rii fizice nccorcspunză- lizarea scopului lecţiei
lu i In şcoală depind modul tea elevilor pentru sport De ca oricare altul. Mentalităţi sănătoase despre
cum se respectă ora dc edu­ felul cum ştie să conducă a- Eugen P e te rfi: Sînt de a­ • care-1 predă.
obiectul pe
caţie fizică, atractivitatca ceastâ activitate depind suc­ ceeaşi părere. Prestigiul orei Profesorul trebuie sâ fie in
copilului pentru sport şi, cesele muncii sale, partici­ de educaţie fizică şl al pro­ stare sâ reprezinte interesele
deci, buna desfăşurare a pre­ parea in masă la ora de e­ fesorului trebuie demonstrat. obiectului său In mod con­
zice ; atitudinea sa să de­ Holul şi obligaţia profesorului în atrage­
g ătirii fizice generale. Se ducaţie fizică, fără scutiri Aceasta nu o poate face dc- vingător, să dovedească fap­
semnalează curent, poate medicale — o problemă ce cit profesorul. Acolo unde el tic, importanta educaţiei fi­
chiar se accentuează un fe­ se manifestă curent. Din ne- a reuşit şi pregătirea de­
nomen nedorit : elevii fug preocupare pentru organiza­ curge bine şi rezultatele mun­ monstreze toate acestea.
de sport. Mai des îi întHnim rea lecţiei ea devine plictisi­ cii sînt evidente. Pregătirea Pentru ca sâ-şl creeze pre­
— pe cei din clasele mari — toare, monotonă. Sînt ca­ profesională şi nivelul cultu­ stigiu nu trebuie să <le defi­
în cafenele decît în -sălile zuri cînd copiii sînt ţin uţi ral al acestuia sînt hotârî- citar din punct de vedere rea si minunarea elevului
sau pe terenurile de sport zeci dc minute în .şir în po­ toare în asigurarea prestigiu­ cultural. Să contribuie Ia
Toate acestea pleacă dc la ziţie de drepţi pînă cînd un lui obiectului educaţie fizică. crearea unei atmosfere de
profesorul de specialitate. alt elev îşi execută exerci- .. colaborare în sinul corpului
ţiul. Nu acesta e scopul orei Eugen Bartha : Existau în
Stelian Popcscu : Îm părtă­ de educaţie fizică. Petroşani directori de şcoli profesoral din şcoala respec­
şesc părerea tovarăşului Ma­ care întrebau dacă sportivul tivă. S-a reuşit acest lucru la
rin. Spre regretul tuturor, Dc multe ori profesorii re­ cutare este portar la... volei Liceul din Simeria, Liceul ca să se ridice la nivelul ce­ restrîns, vestul plictisindu-se. toare efectuată In şcoli. dc educaţie fizică. Mai
trebuie să recunoaştem că clamă că nu pot să-şi desfă­ sau la baschet... ? Mai tîrziu, pedagogic şi Liceul „Dece- lorlalte discipline dc invăţă- Antrenamentul nu trebuie să Lucrul nl se pare des­ pot fl discutate şi lipsa
sînt profesori care vor sâ şoare activitatea in condiţii datorită activităţii profesoru­ bal" din Deva, Liceul „A ­ mint. afecteze ora de educaţie f i­ tul de grav şl unele so­ cadrelor de specialitate
muncească şi a lţii care vor optime pentru că se lovesc de lui de educaţie fizică au a­ vram Iancu“ din Brad şi în Gh. Irim ic : Profesorul tre­ zică ; el se realizează în o­ lu ţii dc remediere au din şcoli şi prezenţa c- 1
să trăiască. Au o diplomă în neînţelegerea conducerilor juns sâ devină pasionaţi du­ alte părţi, unde profesorii nu buie să găsească metoda prin rele de colectiv sportiv. fost enunţate. Din dis­ levilor Ia orele de edu­
buzunar şi nu-i mai intere­ şcolii. Sub nici o motivare pă sport. Este foarte clar, se pot plinge de faptul că care să imprime lecţiei a- RED. : Prin exemple, cuţii a reieşit că mal e­ caţie fizică. Ne glndim,
sează restul, nu se mai ocu­ nu sînt de acord cu acest lu ­ n-au prestigiu, şi aceasta nu­ tractîvitatea, sâ stfrncascâ bazate pe constatări, xistă şi alte neajunsuri
pă de menirea lor Cred că cru. Tot profesorul c dc v i­ deci, că profesorul este obli­ mai datorită lor, activităţii interesul elevilor. Susţin a­ s-au scos la iveală o se­ care stînjencsc dezvolta­ de pildă, la scutirile
profesorul dc educaţie fizică nă pentru că n-a ştiut, dato­ gat să asigure prestigiul o- lor. cest lucru pentru că se ob­ rie de aspecte care v i­ rea sportului dc masă In medicale.

Mircea Miron : Baza ma­ aspect, ce nu e mai puţin Acolo unde profesorul arc 90 la sută femei, încadrare de Ineficientă. să vadă măcar Ia faţă ele­ cale, şl dacă îl împiedică ric dc probleme, care
terială constituie, într-ade­ important. Mă refer la ma­ o poziţie respectată în şcoa­ destul de defectuoasă. Postu­ Eujcn Bartha: Cu atitm ai vul respectiv. Acolo unde sportul. îl exclude prin scu­ evidenţiază carenţele
vâr, un factor care asigură terialul sportiv cave în m ul­ lă. există şl bază materială. rile neacoperite de cadre d i­ m ult cu cît, aceste posturi s-a reuşit ca ora de educa­ tire, fără să se gîndească că, ce fac ca imensa bază
buna desfăşurare a pregăti­ te şcoli nu e asigurat la n i­ 1. Reichenaucr : Un alt as­ dactice de specialitate sînt sînt ocupate uneori, pe baza ţie fizică să prezinte atrac­ de fapt, ii fac un rău. dc masă a sportului dc
rii fizice generale. Fără ea velul m inim necesar. pect care are o însemnătate încadrate cu suplinitori. A ­ unor criterii nesănătoase, de ţie, nu există scutiri medica­ I. Rcichcnaucr : Intr-ade­ performanţă să nu fie
degeaba există această enor­ M aterialul sportiv apare deosebită este încadrarea cestora, de obicei absolvenţi către absolvenţi dc liceu care le. La Liceul pedagogic din văr, şi învăţătura şi sportul valorificată. Au r fost
mă rezervă de cadre. Acolo ca deficitar in şcoli datorită solicită inteligenţă. Or, da­ date şi soluţii pentru
unde lipseşte, îndeosebi în unei reglementări nu tocmai că elevul este foarte bun la remedierea deficienţe­
mediul rural, activitatea se bine puse la punct de către învăţătură, poate fi la fel de lor. Totuşi acest puter­
desfăşoară anevoios. Dar e- inspectoratul şcolar. Adică, bun şi la sport. Sportul şi nic fond uman, din
xistâ şi un alt aspect. Pro­ în fondurile ce se alocă unei inteligenţa nu se împacă cu care se pot selecţiona
cotă specială Modalităţi—considerate obiective
fesorii s-au obişnuit sâ pună şcoli pentru procurarea ma­ lenevia, ci dimpotrivă, ccr şl promova performe­
Inactivitatea sau activitatea terialului didactic nu este perseverenţă. rii de miine mal pre­
redusă pe scama lipsei ba­ prevăzută o Gh. Irimie : De altfel, nici supune şl alte aspecte
zei materiale. Acesta cstcccl pentru materialul sportiv şl n-ar trebui sâ existe scutiri care vizează va lo rifi­
mai rău lucru. Rezolvarea atunci conducerile şcolilor medicale. In cazurile în care carea lui eficientă. Se
mulţumitoare a acestei pro­ repartizează fondurile numai într-adevâr motivat se pre­ ştie că stimulentul
bleme revine tot profesoru­ pentru alte materiale. A ­ de compensare a deficienţelor scrie o scutire de eforturi fi­ moral pentru copil es­
lui dc educaţie fizică. El es­ cest lucru se înlim plâ de ce­ zice, se poate recomanda te un factor important
te obligat să fie elementul le mai multe ori din vina gimnastica medicală, care in mobilizarea lor, în
numărul unu al m obilizării profesorului de educaţie fi­ contribuie la tonificrea orga­ atragerea lor spre sala
tuturor factorilor care pot să zică, care nu solicită mate­ nismului. In nici un caz nu sau terenul dc sport.
ajute la amenajarea unei rialul sportiv necesar, şi a poate fi admisă scutirea ab­ Un important stimu­
baze sportive simple fără direcţiunilor şcolilor care şcolilor cu profesori dc spe­ de liceu, ar trebui sâ 11 se in cursul şcolii au fost scu­ Deva s-a realizat acest lu ­ solută. lent 11 constituie com­
cheltuieli care să permită nu-1 consideră, aşa cum este cialitate. Din acest punct de facă o pregătire de specia­ tiţi medical de la orele de c- cru. . I. Reichenaucr : S-a făcut petiţiile, Întrecerile. De
desfăşurarea optimă a pre­ de fapt, tot material didac­ vedere, judeţul nostru apare litate. Este însă foarte greu ducaţic fizică. Există un ase­ totuşi un pas înainte pentru asemenea, formarea
gătirii fizice. P rintr-o labo­ tic. deficitar. Dispunem doar de să-l adunăm intr-un curs de menea caz \ji Vulcan... Problema are o latură to­ reducerea proporţiei de scu­ viitorilor sportivi de­
rioasă colaborare cu condu­ Marin Marin : Problema 130 de cadre calificate sau în pregătire pentru că nu-i pu­ tal subiectivă. Elevul foarte tiţi. Nu se mai întilnesc, în
cerea şcolii şl colectivul dc bazei materiale şi a mate­ curs de calificare. Raportînd tem scoate din şcoli în tim ­ Stelian Popescu : Scutirile bun la învăţătură şi fără ta­ Deva, cel puţin, decît 2-3 pinde şi de sportul pe
părinţi se pot realiza lucruri rialului sportiv, personal, o la numărul elevilor obţinem pul cursurilor, el venind sâ medicale depind tot de pro­ lent in sport îşi procură scu­ cazuri de scutiri medicale. care ii practică elevii,
frumoase, aşa cum s-a făcut f consider secundară. Rezolva­ un Indice deloc mulţumitor. solicite posturile numai după fesorul dc educaţie fizică şl tire pentru a nu strica me­ Sandu M ileti : In schimb dc dragostea lor pen­
la Lupcni şi In alte localităţi. rea ei revine tot profesoru­ Apoi, şi repartiţia lor e ne­ 1 octombrie, după afişarea dc p&rinţli care nu sint lă­ dia de 10. Aici sînt de vină la Şcoala generală nr. 3 Lu- tru el, Imprimată dc
Colaborarea sâ continue şi lui. De el depinde asigurarea m uriţi de importanţa mişcă­ Si părinţii, care se strădu­ peni există cîte 10-12 scutiţi
cu ajutorul organelor locale condiţiilor optime desfăşură­ corespunzătoare. Spre exem­ rezultatelor de la examenele rii fizice. Mai sint insă şl iesc sâ procure scutirea pen­ într-o singură clasă. profesor, dc tradiţia In
ale puterii de stat, cu U.T.C. rii lecţiilor de educaţie f i­ plu, în m unicipiul Hunedoa­ de admitere. De aceea activi­ medici care eliberează aces­ tru a asigura copilului pos­ RED. : Au fost relie­ sport a şcolii respec­
Problema îmbracă şl un alt zică. ra activează in proporţie de tatea lor Ia oră este destul te scutiri, dc multe ori fără tura de premiant, pe orice fate pînă acum o se­ tive.

pentru
gură baza de selecţie şi pro­ necesită investiţii materiale. viu frumuseţile naturale ale activitatea sportivă de masă
movare a performerilor. A ­
crearea bazelor
judeţului nostru. Aş propu­
Caracterul mobilizator al competiţiilor cum s-a revenit şi prin or­ Orientarea turistică şi turis­ acorde importanţa cuvenită sâ reuşim să atragem tinere­
ne ca acestui sport să i se
tul înspre practicarea spor­
mul se pot practica de la o
ganizarea diviziilor şcolare
la diferite discipline există vîrstă timpurie. Se poate pentru că s-a dovedit că are tului. Organizarea competi­
ţiilo r poate fi asigurată prin­
certe perspective de creşte­ crea şi în aceste ram uri o deosebită „priză* la elevi tr-o judicioasă planificare de
re valorică a nivelului spor­ tradiţie. In prezent însă a­ Este necesară doar preocu­ exploatare a bazelor sporti­
Mircea M iron : Copilul îndrumarea lor înspre prac­ ra, organizate la atletism şi nează şi s-au obţinut rezul­ tului în general. Valorifica­ ceste discipline sînt destul parea. Consider că turismul ve. Pe multe stadioane „nu
care practică sport simte ne­ ticarea sportului respectiv. handbal permite angrenarea tate foarte bune şi la învă­ rea. cu rezultate bune a re­ de nepopulare. Şi, aceasta in este un mijloc foarte eficient au acces" alte întreceri în
voia competiţiilor. Dacă la Dacă mediul de unde a fost atractivă a elevilor în între­ ţătură şl la sport. zervelor din şeoli, se poate condiţiile de relief aie jude­ de educare patriotică, de afara celor la care partici­
oraşe se mai organizează depistat nu permite, nu ofe­ ceri. Sînt organizate o serie M arin M arin : Cred că o realiza numai printr-o per­ ţului nostru(l) Este chiar de cunoaştere a locurilor cu re­ pă asociaţia căreia îi apar­
concursuri şcolare sau lnter- ră condiţiile, el este transfe­ de întreceri sub formă de cauză principală a stagnării fectă colaborare între şeoalâ, necrezut Abia acum se cau­ zonanţă istorică, a frumuse­ ţine stadionul. Există şi con­
şcolare, satele sînt izolate, rat acolo unde există condi­ cupe, municipale şi intercla- şi slabei dezvoltări a sportu­ pârln(i şi profesori. tă sâ se întreprindă ceva ţilor, realizărilor înregistra­ cepţia greşită a profesorilor
copiii de aici ajung în în­ ţiile optime. se, care constituie un efi­ lui de masă rezidă şl în tra­ Pichlu Dan : Pasiunea In mai m ult in acest sens. La te de oamenii muncii din ju ­ de educaţie fizică care consi­
trecere o dată pe an. Este, Romulus Gruiţă : Reuşita cient stimulent mobilizator îndrumarea elevilor spre Hunedoara s-a înfiinţat o deţul nostru. deră că de sportul de masă
deci, absolut necesară in iţie ­ în atragerea elevilor depin­ în practicarea sportului. sarea unei linii, pe plan practicarea sportului asigură şcoală de orientare turistică Dorin Borza : Problema se ocupă numai U.T.C.-ul.
rea şi susţinerea mal m ullor de de felul în care profeso­ Prin organizarea întrecerilor central, care insistă nu­ succesul sigur. Există în ju ­ cu 120 de elevi Cred că s-a discutată a scos în evidenţă Ar fi binevenită iniţierea
concursuri care au un im ­ rul organizează competiţia. se realizează şi stimularea mai pe sportul de perfor­ deţul nostru condiţii excep­ procedat greşit pînă în pre­ o serie de aspecte care se competiţiilor pe cartiere,
portant rol în atragerea co­ Se pot organiza concursuri la învăţătură. Elevii cori­ manţă. Cred că aici s-a greşit ţionale pentru practicarea u­ zent, cînd turismul se prac­ pot toate rezolva. Cel mai
pilului spre practicarea spor­ în şcoală şi la nivelul ora­ şcoli, oraşe cu o largă parti­
tului. Aceste competiţii per­ şului. Sistemul diviziilor şco­ genţi nu participă la între­ neacordîndu-se importanţă nor discipline sportive deo­ tica pe... hartă sau cu auto­ important lucru este ca noi cipare şi la mai multe disci­
m it depistarea talentelor şi lare, în m unicipiul Hunedoa­ ceri. Acest lucru îi ambiţio­ sportului de masă, care asi­ sebit de atractive şi care nu carul, fără a fi explorate pe toţi cei care răspundem de pline.
Discuţiile la masa rotundă au relevat probleme care, bază de masă ajungînd să fie promovată înspre perfor­ linie de învâţămînt, a unor normative prin care profesorul şcoli, prin materiale care să abordeze cele mai diverse as­
prin diversitatea loi, prin concluziile ce se desprind din ele, manţă. dc educaţie fizică s i poată fi tras la răspundere pentru re­ pecte ce pot soluţiona această problemă. Coloanele ziarului
demonstrează cert că valorificarea fondului uman existent Regretabil este faptul că în covîrşiloare majoritate as­ zultatele muncii sale — muncă pentru care este plătit. nostru stau la dispoziţia tuturor acelora care vor să-şi ex­
în şcoli, pentru asigurarea rezervelor de miine ale sportu­ pectele vizate şl comentate de participanţii la masa rotun­ Redacţia ziarului „Drumul socialismului" va urmări în pună părerile.
lui, se face greoi. Aceasta pentru că în şcoli nu se Asigură, dă decurg din lipsa de preocupare a profesorului de educa­ continuare aspectele relevate în cadrul mesei rotunde prin
la nivelul, necesar, pregătirea fizică multilaterală, generală ţie fizică pentru asigurarea unei corespunzătoare pregătiri a articole ce se vor referi la eficienţa lecţiilor de educaţie f i­
elevilor. Factorul determinant — aşa cum reiese din discu­ zică în diferite şcoli din judeţul nostru De asemenea, adre­
Neformarea deprinderilor, neobişnuirea organismului cu miş­ Maso rotundă organizată Je
ţii — este profesorul. Pentru remedierea acestei deficienţe săm factorilor care intr-un fel sau altul, activează în dome­
cările fizice duce la slăbirea, diluarea considerabilă a fon­ s-au sugerat soluţii. Nu am reprodus clin stenogramă una, niul sportului rugămintea de a-şi exprima opiniile în p ri­ N. STANCIU
dului uman existent, doar o foarte mică parte din această pentru a o sublinia în concluzie, necesitatea elaborării, pe vinţa valorificării bazei de masă a sportului existente în